3,981 matches
-
de la cutremur se oprea, suna la ușă, fostul aviator deschidea, îl chema înăuntru și stăteau de vorbă. Bătrânul n-avea ce face toată ziua, simțea nevoia să vorbească cu cineva. Poștașul venea pentru bacșiș și pentru un pahar mare de țuică. După ce bea și el două pahare, începeau poveștile...Odată, povestea aviatorul ne-am rătăcit pe mare. Zburam la șase mii de metri altitudine. Fuseserăm urmăriți de două avioane inamice. Când ele s-au apropiat de noi și ne aflam în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
a venit la mine și mi-a spus: Vino să vezi. Și mi-a arătat blindajul din dreptul pieptului meu. Dacă nu era ăsta, erai mort. Uite, aici, glonțul! Poștașul pleca mulțumit după ce asculta astfel de povești și își bea țuica, oferită cu prietenie de fostul aviator. A doua zi revenea, avea de adus scrisori, ziare, telegrame și pensiile bătrânilor din cartier. Când își termina mai repede treaba, se oprea la ușa noului chiriaș al casei celei vechi, care îi povestea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
de exemplu că viața satului a fost și va fi întotdeauna o sursă foarte bogată de inspirație prin evenimentele care se întâmplă aici, cum ar fi nunțile, botezurile, înmormântările, sau alte evenimente rurale cum ar fi tăiatul porcului, cazanul cu țuică, etc. Nu se poate pune problema dacă a copiat cineva pe altcineva, în cazul în care doi pictori au făcut același eveniment, de exemplu o nuntă, peste tot există un mire și o mireasă, nuntași, mese, băutură și muzicanții cu
Cu șevaletul prin lume. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1039]
-
care le-am depănat. I-am dus lui Tibi cadou și o sticlă de pălincă de Bihor de peste 50 de grade, pe care sper că a apreciat-o la adevărata ei valoare, iar eu am degustat cu multă plăcere o țuică de banat, care nu este așa de tare ca și țuica de Bihor, dar are totuși o aromă deosebită. În cursul serii am mai întrebat despre o serie de prieteni de-ai mei din Reșița, printre care și Paul Vasile
Reșița 2008. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1088]
-
o sticlă de pălincă de Bihor de peste 50 de grade, pe care sper că a apreciat-o la adevărata ei valoare, iar eu am degustat cu multă plăcere o țuică de banat, care nu este așa de tare ca și țuica de Bihor, dar are totuși o aromă deosebită. În cursul serii am mai întrebat despre o serie de prieteni de-ai mei din Reșița, printre care și Paul Vasile, un om deosebit cu care m-am înțeles foarte bine mai
Reșița 2008. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1088]
-
să fii trimis în țara ta dacă nu ai actele în regulă. Și atunci? Atunci te târăști cum poți! Cu rugăminți pe la cunoscuți, cu medicamente trimise din țară (dacă are cine să le trimită!). Mai ții minte când am băut țuică fiartă să ne treacă răceala? Cu o singură boabă de piper înăuntru? Ei bine, nici măcar țuică nu e! Of, of! Scrisoarea 61 Totul mi se părea liliputan în țară. Aeroportul Fiumicino din Roma este imens. Otopeni cred că e pe
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
târăști cum poți! Cu rugăminți pe la cunoscuți, cu medicamente trimise din țară (dacă are cine să le trimită!). Mai ții minte când am băut țuică fiartă să ne treacă răceala? Cu o singură boabă de piper înăuntru? Ei bine, nici măcar țuică nu e! Of, of! Scrisoarea 61 Totul mi se părea liliputan în țară. Aeroportul Fiumicino din Roma este imens. Otopeni cred că e pe jumătate sau chiar mai mic. Apoi din București în orașul meu natal, apoi din orașul meu
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
adunam uneori ca să dansăm. Băuturile înfiorător de proaste, cumpărate în magazinele de stat, acele renumite băuturi botezate de populație te-am văzut printre morminte, nu ne prea deranjau. De altfel, se găsea întotdeauna cineva care să aducă o sticlă de țuică sau de rachiu adevărat, procurate la negru sau de la țăranii de pe dealurile de sub munte, care nu fuseseră colectivizate și unde oamenii își distilau pe ascuns propria țuică de prune. Prieteniile legate în acei ani au fost ca un colac de
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
deranjau. De altfel, se găsea întotdeauna cineva care să aducă o sticlă de țuică sau de rachiu adevărat, procurate la negru sau de la țăranii de pe dealurile de sub munte, care nu fuseseră colectivizate și unde oamenii își distilau pe ascuns propria țuică de prune. Prieteniile legate în acei ani au fost ca un colac de salvare pentru cei ca noi. Faptul că ne simțeam purtați de același val ne apropia și mai mult. Simțeam aceeași nevoie de a rezista disperării, întunericului și
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
de la „serviciul de cadre“ și care îi urma oriunde ar fi vrut să muncească. Un membru al familiei în străinătate, apartenența la un partid politic „burghez“, o situație economică bună înainte de 1944 și chiar - pentru țărani - posedarea unui cazan pentru țuică erau tot atâtea motive care îi excludeau din piața muncii. Obsesia de a găsi de lucru sau, cum zicea acea „novlimbă“ stalinistă, de „a se încadra în câmpul muncii“ era cu atât mai puternică cu cât o lege din ianuarie
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
prestări de servicii, care au permis folosirea resurselor locale. Astfel, la nivelul anului 1974 era consemnată în C.A.P. Șipote existența a 5 ateliere de fierărie, 5 ateliere de tâmplărie, 1 atelier de croitorie și cojocărie, 3 cazane de fabricat țuică, 1 circular și un gater, ce satisfăceau cerințele de producție ale cooperativei, ale altor unități din comună și a nevoilor populației De asemenea, exista și o brutărie, cu o producție de 2,5 tone pâine în 24 ore. Se preconiza
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
părinți sau pot avea modele în familie care consumă alcool. Poate o altă cauză ar fi curiozitatea, anturajul, plictiseală sau stima de sine scăzută, deprimarea. Pentru elevii din mediul rural, obișnuința, că de mici părinții le dădeau să "guste" vinul, țuică sub pretextul "să nu le fie poftă", iar gustatul, în acest caz, poate deveni o obișnuință (profesor, geografie 38 de ani). Foarte multă libertate, foarte mulți bani și părinți foarte ocupați (profesor, istorie, 33 de ani)". Figura 34: Factori determinanți
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
la Telega de unde cărau bolovani de sare până în locuri îndepărtate din țară. În afară de transportul sării cărăușii mai aveau o cale de a trage folos de pe urma ocnei Telega: plecați să vândă sare, duceau și alte produse din gospodăria lor (mere, pere, țuică, prune uscate, etc.). Când se dă în folosință calea ferată Ploiești-Predeal (la 10 iunie 1879) cărăușia a încetat să mai fie o meserie bănoasă pentru locuitorii Proviței. În această perioadă prinde avânt extracția țițeiului. În anul 1880, la Drăgăneasa începe
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
să urăm: Bună dimineața la moș ajun!” În ultimii ani băieții merg „cu colinda” pe la fete. Aici se strâng în grupuri pe la câte o casă, stau până noaptea târziu, dansează și ascultă muzică. Sunt serviți de obicei de gazdă cu țuică fiartă și cu boabe de porumb fierte sau, mai nou, cu prăjituri pregătite în casă de fiecare gospodină. Un alt obicei îndrăgit era și a rămas „Plugușorul”. Pe vremuri se mai spunea că se pornește „cu plugulețul” sau „cu sorcova
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
tras mai cu foc. Se făcea liniște și urătorul continua: „S-a sculat mai an Bădica Traian Și-a încălecat Pe-un cal învățat Cu frâul de aur...” După urat toți membrii grupului erau poftiți în casă și serviți cu țuică sau cu vin, în funcție de ce dorea fiecare. Uneori li se dădeau și bani. Dacă pe vremuri doar locuitorii mai înstăriți ai comunei petreceau Revelionul, astăzi se obișnuiește ca fiecare să-și organizeze din timp petrecerea de Revelion. Bătrânii povestesc că
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de stomac, copiii, uneori și vârstnicii, erau duși la anumite bătrâne, care știau să descânte și să „tragă” de „rânză”. După fricționarea mușchilor din regiunea stomacului, bolnavului i se descânta în ceapă (care se înțepa cu un ac) și în țuică (se agita într-o sticlă cu un bețișor). Trei dimineți la rând, bolnavul trebuia să bea câte o înghițitură din țuică și să mănânce părți din ceapa descântată. Printr-un alt descântec, se căuta prevenirea unor pagube la păsări: „cernerea
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
fricționarea mușchilor din regiunea stomacului, bolnavului i se descânta în ceapă (care se înțepa cu un ac) și în țuică (se agita într-o sticlă cu un bețișor). Trei dimineți la rând, bolnavul trebuia să bea câte o înghițitură din țuică și să mănânce părți din ceapa descântată. Printr-un alt descântec, se căuta prevenirea unor pagube la păsări: „cernerea puilor”, înainte de a fi dați în curte, cu cloșca. După ce puii erau scoși din ou se puneau într-o sită. Aici
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Uneori era întocmită între părinți o așa numită „foaie de zestre”. În săptămâna dinaintea nunții, mirele însoțit de cavalerul de onoare merge prin comună, din casă în casă, „cu plosca” (de fapt cu două ploști, una cu vin, alta cu țuică, pentru că locuitorii comunei preferau unii vinul, alții țuica). Oamenii sunt întrebați ce preferă, vin sau țuică și li se întinde, după dorință, plosca respectivă. Se bea direct din ploscă. Aceasta constituia invitația la nuntă. Joia, în săptămâna nunții, mireasa, cu
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
foaie de zestre”. În săptămâna dinaintea nunții, mirele însoțit de cavalerul de onoare merge prin comună, din casă în casă, „cu plosca” (de fapt cu două ploști, una cu vin, alta cu țuică, pentru că locuitorii comunei preferau unii vinul, alții țuica). Oamenii sunt întrebați ce preferă, vin sau țuică și li se întinde, după dorință, plosca respectivă. Se bea direct din ploscă. Aceasta constituia invitația la nuntă. Joia, în săptămâna nunții, mireasa, cu oarecare alai, își transporta dota la casa mirelui
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
însoțit de cavalerul de onoare merge prin comună, din casă în casă, „cu plosca” (de fapt cu două ploști, una cu vin, alta cu țuică, pentru că locuitorii comunei preferau unii vinul, alții țuica). Oamenii sunt întrebați ce preferă, vin sau țuică și li se întinde, după dorință, plosca respectivă. Se bea direct din ploscă. Aceasta constituia invitația la nuntă. Joia, în săptămâna nunții, mireasa, cu oarecare alai, își transporta dota la casa mirelui, într-o căruță. Lucrurile erau așezate așa încât să
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
adesea criticate de Mircea Streinul, iar reacțiile sunt consemnate în jurnal: "De m-ar lăsa odată-n pace, cu puerilele lor doruri de glorii, neisprăviții aceștia. Mircea Streinul e încă mustul care fierbe, must destul de tulbure încă, Niculae Roșca e țuica amară de prune pădurețe, Iulian Vesper, stupefiant în toată regula, E. Ar. Zaharia, o încrucișare de mânz și purcel scăpat din ogradă. Toți ceilalți sunt tinerii versificatori de ocazie", în T. Chelariu, Zilele și umbra mea, p. 450. 46 M.
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de tot felul de congrese, asociații și cenacle festiviste, pe stil vechi, ca să ne exprimăm astfel. Modelul arhetipic este și rămâne Cântarea României. Imbatabilă încă, în felul său, deoarece corespunde din plin mentalității ruralist folclorice dominante. Plus seducția irezistibilă a țuicii și mititeilor tradiționali. Marele embleme naționale, cartea noastră de vizită externă... Mulți veleitari obscuri confiscă și organizează pretinse congrese ale Românilor de pretutindeni, idee bună în sine, dar degradată iremediabil prin festivism și exhibiționism provincial sub-mediocru. O preselecție a unor
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mai indicate Întrucât, În cele mai multe cazuri, consumul de lichide trebuie limitat. Tincturile vor avea efectul dorit fără să Încarce organismul cu lichide. -Tinctura din 1 kg ceapă roșie tocată mărunt care se macerează timp de 10 zile În 5 litri țuică; se consumă dimineața, pe stomacul gol, câte 2 linguri, după care se stă culcat pe partea dreaptă timp de 30 minute. Ulterior se servește masa de dimineață având efect de regenerare a celulelor hepatice lezate. -Tinctura de coada calului În
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
cu rântași, pâine neagră caldă, prăjituri cu frișcă, zahăr și produse zaharoase concentrate, condimente iuți (piper, boia, muștar, hrean), dulcețuri, Înghețată, fructe acre, fructe uleioase (nuci, alune, migdale), ciocolată, cafea neagră, oțet, sucuri foarte reci, băuturi alcoolice (bere, vin alb, țuică, coniacuri) și tutun. Unele persoane au probleme după consumul apei de robinet, datorită unor substanțe chimice și microbiologice existente. Alimentația zilnică va consta din 5-6 mese, puțin abundente, cu numai 2-3 feluri de mâncare; cu cât se consumă mai multe
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
uscată, ciupercile, castraveții, vinetele și salatele cu ceapă și usturoi. De asemenea se exclud alimentele iritante cum sunt condimentele (piper, ardei iute, muștar, hrean, acrituri), dulciuri concentrate, prăjituri cu fructe, gemuri, ciocolate, Înghețate, fructe crude cu coajă, cafea neagră, bere, țuică, vin alb. Se exclud alimentele vechi, alterate sau netolerate de bolnav, pentru a reduce riscul unor toxiinfecții alimentare. În schimb se asigură o igienă perfectă a alimentelor. Se vor lua 4-5 mese pe zi, la distanțe egale, consumând alimente după
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]