5,392 matches
-
au luat și apă În sticle din râul Iordan. Și cu toții ne-am urcat În autocar și-am plecat. La Ierihon La o distanță de vreo 15-20 km de Ierusalim este orașul biblic Ierihon. S-a făcut aici un nou așezământ românesc. Este o biserică ortodoxă și o clădire cu două etaje În curtea ei. Se spune că În ea va sluji părintele Argatu din Suceava. El va locui acolo. Va fi și ceva personal românesc pentru Întreținere. În camere vor
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
a donat-o Bisericii noastre Ortodoxe din Ierusalim. Părintele arhim. Ieronim Crețu care este reprezentantul Bisericii noastre la Sfintele Locuri a primit cu mare bucurie grădina, a mai cumpărat câteva sute de metri pătrați alături și a pornit acest nou așezământ atât de necesar românilor. De când s-a pornit această construcție mulți nu ne văd cu ochi buni. În special grecii. A fost și un conflict la Sfântul Mormânt al Domnului Între greci și români. De atunci nu ne mai dau
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
se mai satură ei și ne duc În râpă pe noi și pe cei care vor urma după noi. Ce modești trăiau Înainte conducătorii și ce donații mari și de valoare au dat ca ajutor la Sfintele Locuri. Ierihon - Nou așezământ Ortodox Român Acum nici români nu sunt prea mulți la lucru În Israel care să mai vină să dea ajutor. Autoritățile au dat ordin cum Îi găsesc, să-i trimită forțat În țară. De ce să vină În România, nu știu
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Sfintele Locuri să vină creștinii În pelerinaje. El le trimite invitație și cu minimum de bani (1.500 $Ă pot veni 30 de zile În pelerinaj. La venirea noastră Părintele Arhimandrit Ieronim Crețu mai avea ceva cheltuială la acest nou așezământ. Avea de cumpărat mobilier și prin biserică de terminat, că era la finisarea ei. Trebuia să toarne jos și să pună gresie și ceva pictură pe pereți. Plus icoane și alte obiecte de cult de care este nevoie pentru slujire
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
vor lumina să trimitem o mână de ajutor atât de mult așteptată. Mare plată vom lua. Și-așa, dragii mei, nimic nu luăm cu noi când murim, doar faptele. Milostenia este punctul care ne ajută să ne mântuim. La acest așezământ din Ierihon mai lucrau 5 persoane din România: un inginer și patru muncitori. Spunea părintele că nu are nici cu ce să le plătească salariul la acești oameni. Ei muncesc mult și pe gratis. Rar primesc și ceva salariu, că
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Crețu. A ținut să fie tot personalul la masă. Era și ziua lui de naștere, am Înțeles. Am fost vreo 9 persoane la masă. Doamne, ce rușine mi-a fost! Cum!? eu, un gunoi, să stau la masă cu superiorul Așezământului românesc de la Ierihon? Imposibil! Când am intrat pe ușă am dat Înapoi, nu voiam nici În ruptul capului. Dar nu mi-a mers. Ei au făcut În așa fel Încât să nu refuz. Mi se umpleau ochii de lacrimi de
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
reprezintă o adevărată zestre În biblioteca noastră personală. Merită să faci un sacrificiu și să ajungi acolo. Nu e greu. Mai grea e hotărârea noastră. Părintele s-ar bucura să vină câți mai mulți români. El a ridicat un frumos așezământ la Ierihon cu o biserică măreață pentru cei care vor veni În pelerinaj. Încă nu era gata tot. Se apropia de finalizare dar nu mai avea nici bani pentru a o termina. A făcut apel la toți care vor (să
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
ajute, noi să ne rugăm ca Domnul să-i arate calea de ieșire din această situație grea și tristă. La Sfântul Mormânt nu Îi este Îngăduit să slujească și el, cum a fost cu câțiva ani În urmă, iar noul Așezământ n-are finanțe cu ce-l termina. Nu-i lucru ușor să treci prin o astfel de situație grea și sensibilă. De altfel, a făcut cunoscut și la conducerea țării, la mai multe ministere și la cei În drept dar
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
de aproape cinci veacuri, această populație a trăit în pragul subzistenței, la marginea societății, după legi proprii nescrise, având conducători din mijlocul comunității lor, păstrând limba și tradiții ancestrale până astăzi. Este adevărat că în multe documente medievale, țiganii aparținători așezămintelor religioase (biserici, mănăstiri, episcopii) au fost protejați de domnie, conform ideologiei religioase medievale, prin diverse scutiri, inclusiv pentru a evita fuga de pe moșie, dar nu individul era adevăratul beneficiar al protecției domnești, ci instituția Bisericii și averea ei. Cea mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a Episcopiei, sunt cunoscute împrejurările care au îndemnat Patriarhia de la Constantinopol să sporească eparhiile Mitropoliei Moldovei cu încă un scaun. Zidirea bisericii de la Huși, după anul 1495, arată că populația crescuse suficient de mult pentru a avea nu numai un așezământ statornic, ci chiar o episcopie, care, puternic favorizată de instituția domniei, va deveni una dintre instituțiile spirituale de frunte ale Moldovei. Legătura între constituirea bisericii și acordarea „hrisovului moșiei” târgului de către Ștefan cel Mare a fost făcută de Gheorghe Ghibănescu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
doilea după Roman, cu toate că este cel mai nou după scrierile vechi, care vorbesc despre episcopiile din Moldova, episcopiei Hușilor nu i s-a făcut menționarea nici măcar cu o silabă. Astfel, că și la episcopia din Roman, anul precis al întemeierii așezământului religios nu poate fi aflat”. Preocupat să afle data înființării Episcopiei Hușilor, doctorul sibian scria în continuare: „Că acest episcopat de Huși a fost întemeiat mult mai târziu decât cel din Roman sau Rădăuți este un lucru sigur. Când, în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Hușilor: Plopenii, Cozienii, Roșieștii, siliștea Crețeștii și Spăriații, precum, și, peste Prut, în ținutul Lăpușnei, satul Căcăcenii”. Sintagma „noului său lăcaș de rugăciune” arată că domnitorul și-a asumat fondarea Episcopiei, că faptul se petrecuse de curând, căci înzestrarea unui așezământ de către fondatorul ei se făcea chiar la începutul activității, în cazul nostru dania fiind din „hotarul” târgului, din vechea proprietate domnească. Pe baza unui document emis de același domnitor, datat 12 mai 7114 (1606), comparând mărturiile boierilor și prezența pârcălabilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1.051 familii, păstoriți de 10 preoți și 13 dascăli. Multe alte detalii se referă la curtea domnească, obiceiurile românilor. Pe toți aceștia îi considera catolici, unguri ori sași, dar recunoștea că printre ei trăiau și români. După ce a cunoscut așezămintele pe care urma să le păstorească, episcopul Marco Bandini și-a exprimat dorința de a muta sediul Episcopiei catolice de la Bacău la Iași, în capitala țării, aproape de domnitor și cu posibilități mai mari de a activa eficient, dar papa nu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
polonă, având un număr mare de credincioși. Claudio Antonio Gavet (mort în iulie 1766), care lucra în cadrul Prefecturii catolice din Iași (nici o legătură cu actuala funcție administrativă, n. a.), s-a alăturat și el galeriei de misionari care au cercetat starea așezămintelor catolice din Moldova și a întocmit un raport adresat arhiepiscopului de Efes, nunțiul apostolic în Polonia, din care aflăm că la biserica catolică din Huși slujea preotul Chiarolanza. De frica ciumei, care făcea ravagii, administratorul parohiei a fost nevoit să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
blănarilor. Documentul din 22 decembrie 1843 atestă existența breslei blănarilor hușeni, a căror biserică pare a fi fost Sf. Gheorghe. Această breaslă dezaproba concurența neloială și nelegală a străinilor. Prevederea era un strigăt de alarmă contra atentatului la vechile lor așezăminte de breaslă, prin care se reglementa munca, exercitarea meseriei și vânzarea cinstită a rodului muncii lor. Breslele erau obligate să plătească anumite dări către stat, după așa-numitul „sistem al ruptelor”. Birul era proporțional cu numărul breslașilor. Regulamentul organic a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Blănăria. După devastatorul incendiu din 1844, scade importanța comercială a uliței Blănăriei. Breasla blănarilor, apoi negustorii și locuitorii de pe ulița Blănăriei cer insistent Eforiei târgului Huși, Isprăvniciei județului Fălciu și Departamentului Trebilor Dinlăuntru, să fie respectate drepturile breslei, în conformitate cu prevederile așezământului. Negustorii au solicitat să se ia măsuri, pentru a înlesni negoțul („alișverișul”), în general, și îndeosebi vânzarea de zarzavaturi, produse din lapte, pește prospăt, lemne și alte produse. Pentru a pune capăt neînțelegerilor, Eforia târgului Huși atrăgea atenția Isprăvniciei asupra
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
un imobil de către Iancu și Elena Berea. În 1999, clădirea a fost donată Episcopiei Hușilor de către Mihail Berea, consilier la Uniunea Artiștilor Plastici București. Cu ajutorul său și prin strădania P.S. Episcop Ioachim Mareș, în perioada 1999-2004, a fost reconstituit acest așezământ în proporție de 60%. Contribuții importante la consolidarea, restaurarea și dotarea acestui edificiu și-au adus instituții și personalități cunoscute atât pe plan național, cât și local: Centrul Eparhial Huși, Secretariatul de Stat pentru Culte, familia Adriean Videanu, P. S. Ioachim
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
edificiu și-au adus instituții și personalități cunoscute atât pe plan național, cât și local: Centrul Eparhial Huși, Secretariatul de Stat pentru Culte, familia Adriean Videanu, P. S. Ioachim Mareș, familia pr. Ioan Pricop, familia Marinel Burduja, familia Adrian Porumboiu, ASIROM. Așezământul a fost sfințit la 29 iunie 2004 de un sobor de arhierei, preoți și diaconi, condus de Înalt Prea Sfințitul Părinte Daniel, mitropolit al Moldovei și Bucovinei, în prezența unui impresionant număr de credincioși. După 1890, anul inaugurării gării, orașul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de locuitori sunt „împrăștiați după muncă pe la feluri de locuri spre agonisirea hranei”. Totodată, avea loc și fenomenul stabilirii țăranilor la oraș, cu scopul de a scăpa de obligațiile feudale („a scăpa de boeresc și celelalte a lor îndatoriri după așezământ”). Este semnificativ, în acest sens, faptul că un număr de 42 oameni (birnicii și însurățeii satului) din Cornii-Unguri s-au strămutat la Huși. De asemenea, Departamentul Averilor Bisericești remarca faptul că un număr mare de locuitori ai acestui sat „au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
-și îndeplinească obligațiile de clacă sau de „boieresc”. La 31 august 1838, stolnicul D. Juvara trimitea o jalbă Isprăvniciei Fălciu, în care semnala refuzul și fuga de pe moșie: „Locuitorii satului Roșiești nu se supun a-mi lucra zilele boierescului după așezământ, din care pricină [...] au fugit împrăștiindu-se prin toate locurile, lăsându-mi păpușoii pe câmp neculeși de-i mănâncă vacile lor”. Isprăvnicia va interveni pentru ca locuitorii satului să lucreze „zilele boierescului după așezământ”. Litigiile se vor rezolva, în mare parte
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
supun a-mi lucra zilele boierescului după așezământ, din care pricină [...] au fugit împrăștiindu-se prin toate locurile, lăsându-mi păpușoii pe câmp neculeși de-i mănâncă vacile lor”. Isprăvnicia va interveni pentru ca locuitorii satului să lucreze „zilele boierescului după așezământ”. Litigiile se vor rezolva, în mare parte, în favoarea proprietarilor. În cursul anului 1846, au fost înregistrate cazuri de violență, în care reprezentanții autorităților locale, oamenii boierului și arendașul au fost amenințași și chiar molestați. Vornicul satului Epureni-Fălciu, deplasându-se în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
printr-o jalbă trimisă din Mălăești, la 4 iulie 1848, nesupunerea locuitorilor la îndeplinirea uneia din îndatoririle boierescului: strângerea grânelor arendașului, care se scutură pe câmp. Postelnicul solicita Isprăvniciei să intervină pentru a obliga locuitorii să-și îndeplinească îndatoririle potrivit Așezământului (să îndeplinească un anumit număr de zile de „boieresc”): „i-au chemat astăzi înaintea mea [...], întru toată obrăznicia și sumeția au venit, încât las că au rămas neînduplecați, dar, totodată, ca niște bontușncici s-au atins și chiar de cinste
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
conservatoriile, școlile de belle-arte și școli de silvicultură. A pus bazele învățământului superior român prin fondarea Universității din Iași, care îi va purta numele. În Proclamația către locuitorii săteni (1864), Alexandru Ioan Cuza adresa următorul îndemn: „Înzestrați-vă satele cu așezăminte folositoare vouă și urmașilor voștri. Statorniciți mai ales, și pretutindenea, școli unde copiii voștri să dobândească cunoștințele trebuitoare, pentru a fi buni plugari și buni cetățeni”. Interes deosebit și prețuire a manifestat domnitorul față de literatură și slujitorii ei. A avut
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în cadrul căreia se organizau conferințe și concerte); șia lăsat prin testament locuința din București ca sediu al unui „cămin pentru doctoranzi“, conceput ca o fundație academică. Pe lângă sprijinirea instituțiilor culturale, sa dăruit asistenței publice: a lucrat o lungă perioadă la Așezământul Regina Elisabeta, a organizat un cămin de copii bazat pe sistemul Montessori, a condus Spitalul nr. 108 din București în timpul Primului Război Mondial, a fost președinta Asociației pentru Profilaxia Tuberculozei, a avut, în 1914, inițiativa înființării unui spital pentru tuberculoși. Împreună cu alți
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
se plângea de gripă. Era cam obosit, dar avea față bună și m-a oprit de a pleca, spunându-mi că va citi și revedea extrasele relative la biografia și discursurile tatei, ce trebuia să-i prezinte lui Giurescu, directorul Așezământului I.C. Brătianu. A doua zi, duminică, 20 noiembrie, deși se plângea de durere în gât și-l rugă Eliza să nu iasă, s-a dus la inaugurarea Casei Crucii Roșii; la întoarcere avea fiori și s-a băgat în pat
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]