6,958 matches
-
singură a învățat, din ziare. Auzea în casă, „Moldova Socialistă" și, literă cu literă, a început să citească titlul... - Cine știe, poate și din satul ăsta păcătos o să iasă un om mare... *** Soarele începe să cadă după orizont, seara se așterne peste satul de pe deal, muncitorii se întorc acasă. - Tăticule, tăticule! strigă fetița bucuroasă că își vede părintele după o zi întreagă și aleargă spre el. Îl îmbrățișează cu mânuțele ei pufoase de copil, îi acoperă fața de sărutări și începe
CE SUNTEM? de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365862_a_367191]
-
înăbușit. - Acea noapte... mai știi? Se opri nedumerit. În ochii ei apăruse o luminiță. - Da! O port aici, cu mine. Îi luă mâna și o puse pe burtica ei. - Știi, am vrut... Nu sfârși idea. O umbră de tristețe se așternu din nou pe chipul ei. - O, da! Sunt cel mai fericit! Vreau s-o naști... să fie fetiță! Vreau să devină studentă! exclamă tânărul cu toată puterea interiorului său. *** - Contabilitate, zici? făcu fetița ochii mari, așteptând explicații. - Da, așa! Mă
CE SUNTEM? de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365862_a_367191]
-
fantomă, acele locuri blestemate unde chiar și cei mai vajnici dintre pescari, de regulă își pierd mințile, uneori chiar și viața. Ori, ca să fim sinceri, Melu era exemplul cel mai bun pentru o asemenea tragedie. Profitând de liniștea ce se așternuse Melu mai spuse aproape plângând: - Nici nu știți prin ce chinuri am trecut... Totul era iluzie, apărea și dispărea doar pentru a te tortura psihic, apoi, când s-a văzut că noi rezistăm, au apărut și vestiții oameni în negru
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
călătorie al Milenei Munteanu este structurat în 42 de capitole, fiecare dintre ele începând cu un proverb japonez, meșteșugit ales, cu care autoarea ne atrage în povestea ce urmează sau care îi întărește concluziile. Nu voi intra în amănuntele călătoriei așternute cu măiestrie pe hârtie de Milena Munteanu, un fin și rafinat observator al locurilor, oamenilor și obiceiurile lor, astea trebuie să le descoperiți singuri dacă aveți curiozitatea și dorința de a călători pe locuri ce par ireale, dar în care
DIN ȚARA SOARELUI RĂSARE, AUTOR MILENA MUNTEANU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365929_a_367258]
-
cu sânge românesc, zicând tare că locuiesc în R.M., adică în România Mare. Deoarece, acum când scriu mă simt onorată de colaborarea celor două maluri de peste Prut, întrupate în noi. Ceea ce îl face să fie unic, este ușurința de a așterne versul pe hârtie, indiferent de diversitatea poeziei, căci simplitatea, ce ajunge uneori complicată, sună atât de familial... Orizontul larg și cuvintele calde ne pot lasă să descoperim farmecul poeziei lui, o lume plină de sens și rațiune, răspunsuri la întrebări
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – FEBRUARIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366026_a_367355]
-
arde ba molatic,ba pâlpâind a joc.... VI. CUVÂNTULUI, de Adriana Neacșu, publicat în Ediția nr. 837 din 16 aprilie 2013. În seara asta, prin glasul cristalin de ghiocel voi limpezi puștiul, acel înveliș greoi pe care iarnă l-a așternut că pe un arcan peste inima caldă de iubire. Voi plăsmui apoi din culorile inimii înseninarea acestei seri, sub bolta căreia, cantul blajin al iubirii se va naște din intonații până acum necunoscute. În seara asta, mă dărui ție, cel
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
naște din intonații până acum necunoscute. În seara asta, mă dărui ție, cel care scoți la lumină poemele din subteranul inimii mele. Citește mai mult În seara asta,prin glasul cristalin de ghiocelvoi limpezi puștiul,acel înveliș greoipe care iarnal-a așternut că pe un arcanpeste inima caldă de iubire.Voi plăsmui apoidin culorile inimiiînseninarea acestei seri,sub bolta căreia,cantul blajin al iubiriise va naștedin intonații până acum necunoscute.În seara asta,mă dărui ție,cel care scoți la luminăpoemeledin subteranul
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
de luna. La început nu știu ce o trezise dar ciuli urechea și prinse în auz murmurul ce devenea din ce in ce mai vioi și mai îndrăzneț, insă glasurile nu-i erau cunoscute. Poate vă așteptați să-i fie frică? Da’ de unde! Coborî iute din așternut cu picioarele direct în papuceii ce-o așteptau cuminți la marginea patului. Mărunțica de statura, cu ochi verzi și vii că două mărgeluțe, cu părul auriu-roșcat strâns cu grijă într-o cosita și îmbrăcată în cămășuța lungă până în pământ porni
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
de lună.La început nu știu ce o trezise dar ciuli urechea și prinse în auz murmurul ce devenea din ce in ce mai vioi și mai îndrăzneț, insă glasurile nu-i erau cunoscute. Poate vă așteptați să-i fie frică? Da’ de unde! Coborî iute din așternut cu picioarele direct în papuceii ce-o așteptau cuminți la marginea patului. Mărunțica de statura, cu ochi verzi și vii că două mărgeluțe, cu părul auriu-roșcat strâns cu grijă într-o cosita și îmbrăcată în cămășuța lungă până în pământ porni
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
de soare, ochii jucăuși și curioși ,verzi că nemărginita câmpie, obrajii albi că spumă laptelui dau chipului ei aură unui înger. Micuța și bondoaca, se ridică și alerga spre tatăl ei, aproape ... Citește mai mult Seară târzie de mai își așternea năframa peste sat. Toate în jur se pregăteau pentru liniștea odihnitoare a nopții.Precum se știe, doar copiii nu sunt niciodată pregătiți pentru somn. Prin urmare, cele două fetițe încă mai explorau viața cu ochi curioși. Cea mare, Viviana, care
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
originale, precum și dezvoltarea unor atitudini pozitive prin participarea elevilor la o competiție județeană. În această activitate organizatorii au beneficiat, pe parcursul a mai multor ediții, de sprijinul talentatului artist plastic brăilean, prof. Hugo Mărăcineanu, care a susținut și încurajat participanții să aștearnă pe planșe ceea ce simt ei, viziunea lor asupra minunatelor locuri din Bărăgan. O adevărată lecție de educație plastică au fost cuvintele rostite de profesor în deschiderea competiției. Așadar, elevii au fost încurajați de către organizatori să surprindă în desenele lor imaginile
CONCURSUL JUDEŢEAN DE PICTURĂ CULORILE BĂRĂGANULUI, EDIŢIA A V-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366057_a_367386]
-
însăși. E aproape o absurditate să trăiești fără vise. Vera Crăciun știe asta și se confundă cu ele. Visul îi îmbracă trupul și chipul său se face aidoma visului. În absența lui, poeta simte că nu există. De aceea, își așterne pe chip voalul de speranță și pornește în căutarea visului propriu pe care-l convertește în visul celuilalt. Și astfel, visând împreună, trec peste orice obstacol într-o arcă salvatoare, gata pregătiți pentru a străbate oceanul lumesc, cu veșnicia drept
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
ai audienței înșelătoare și gureșă. Ce ar mai fi de spus în privința temeiului artei care nu poate fi decât un temei de rămânere, ori unul de nemurire? Cu sentimentul rostului împlinit, chiar cu jertfa maximă, poeta Valentina Becart și-a așternut cărțile pe față și acum așteaptă, cu sufletul de zăpadă, ca ochiul de Argus să-i țintească dintr-o mișcare abilă, inima ascunsă în cuvinte. Va fi greu, va fi ușor? Depinde doar de bunăvoința și disponibilitatea fiecăruia. În privința poetei
PAŞI PRIN MISTERIOASA GRĂDINĂ A CUVÂNTULUI, RECENZIE LA CARTEA VALENTINEI BECART UNDEVA, UN POET , EDITURA ARHIP ART, SIBIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365235_a_366564]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > RONDELUL SEPTEMBRIȘTILOR Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 2099 din 29 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Septembrie curge-n petale Și nori se aștern peste vise, Pădurile-și tremură poale, Amintiri se-adună-n culise! Vântul mi se-așază în cale Cu un braț de frunze demise, Septembrie curge-n petale Și nori se aștern peste vise! Sclipiri adormite-n pocale, Arome de vin și caise
RONDELUL SEPTEMBRIȘTILOR de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365321_a_366650]
-
2016 Toate Articolele Autorului Septembrie curge-n petale Și nori se aștern peste vise, Pădurile-și tremură poale, Amintiri se-adună-n culise! Vântul mi se-așază în cale Cu un braț de frunze demise, Septembrie curge-n petale Și nori se aștern peste vise! Sclipiri adormite-n pocale, Arome de vin și caise, Clipe îmbrăcate-n cristale Dau vieții valori indecise. Septembrie curge-n petale! Referință Bibliografică: Rondelul septembriștilor / Costică Nechita : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2099, Anul VI, 29 septembrie
RONDELUL SEPTEMBRIȘTILOR de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365321_a_366650]
-
nr. 2099 din 29 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului FRUNZE autor, Bertoni D Albert În toamna asta, draga mea frumoasă Nu voi mai căuta în scrieri, scuze Am să te iau, și ai să-mi fii mireasă Pe-un galben așternut din mii de frunze October să ne fie naș de cinste Să te cadorisească doar cu roze În anotimpul său, fără cuvinte Aruncă peste noi, numai cu frunze Acasă te-oi aduce, benevol... Și împreună ne-om crea devize Apoi
FRUNZE de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365332_a_366661]
-
în țari străine dar fără gust. Aș strânge-o la piept comoara mea dar păstrez decența mersului așa cum am păstrat la intrarea în țară și am sărutat doar cu lacrima privirii prima bucată atinsă a țării. Dar acasă dragii mei aștern șervetul bunicii alb și cu flori cusut, parcă rupte acum din câmpurile noastre și o așez cu grijă pe el pâinea mea negricioasă, rotundă. O învârt puțin, îi inspir aroma dulceagă, o ating ușor și las palmele să ia forma
PÂINEA de LIA ZIDARU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365350_a_366679]
-
-se auzită compoziția lui Horia Moculescu pe textul lui Mihai Maximilian. Cântecul îl răscolește, de fiecare dată, pe învățător: „ Suntem copii, de acum vom fi Plini de uimire, plini de iubire Cu ochii vă urmărim Știm de pe acum ce ne așterneți la drum Nenumărate flori și palate Să avem noi mâine aur și pâine Voi sunteți niște niște eroi Dar într-o zi și noi Noi în anul 2000 Când nu vom mai fi copii Vom face ce-am văzut cândva
XIX. ECOU RĂTĂCIT (ÎNVĂȚĂTORUL) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365364_a_366693]
-
cândva Toate visele îndrăznețe În fapte le vom preschimba Vom fi meșteri iscusiți Să vă facem fericiți Pe voi părinții ce veti fi La a doua tinerețe în 2000” De parcă ar putea fi auzit, învățătorul îngână: „Nu copii, nu vă așternem la drum ceea ce credeți voi, eroi nu suntem nici pe departe, vă veți convinge singuri, vă va fi chiar rușine cu noi atunci când se va întâmpla asta și cu atât mai mult veți fi hotărâți să vă jertfiți, să devenițivoi
XIX. ECOU RĂTĂCIT (ÎNVĂȚĂTORUL) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365364_a_366693]
-
este lumea în care trăiesc, încep să pună la îndoială tot ce li s-a spus și mai ales ce li se spune, încep să descopere adevărul, să dea la o parte una câte una din păturile de pâclă deasă așternute de propaganda comunistă. Fără să își dea seama Păunescu, girat de Ceaușescu, amplasează batoane de dinamită la temelia orânduirii. Fitilul va fi aprins de generația prichindeilor care acum cântă legământul impus. Se va întâmpla până în anul douămii. „Voi,... noi generații
XIX. ECOU RĂTĂCIT (ÎNVĂȚĂTORUL) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365364_a_366693]
-
2339 din 27 mai 2017 Toate Articolele Autorului Chemare Alină-mi visarea când amurgul învie Cu vorbe de cântec și dor În suflet e pururi o flacăra vie Ce-așteaptă un semn de amor. Alina-mi durerea ce-ncet se așterne Când tu esti departe ,nu ești aici Am veșnic în gând timpuri eterne Al vremii în care "Iubire" îmi zici. Alină-mi și chipul ce căuta zarea Dorind să te vadă venind , Cu dulci sărutări,alunga visarea A erei în
CHEMAREA de LUMINIȚA POSTOLACHE în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/365399_a_366728]
-
prin vis, brațelor mamei să mă dăruiască. Să plec e prea curând, să rămân e prea mult; dragostea și speranța îmbrățișează același drum croit prin raiul desenat de cireșii în floare. Într-un singur cânt îmi murmur uitările, senin primăverii aștern gândul cald, iubitului din sufletul meu îi scriu răvașe cu lacrimi fierbinți... Pe aripi îngerești surâde viața... Referință Bibliografică: VIAȚA... CA UN SURÂS / Cora Dimitriu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2339, Anul VII, 27 mai 2017. Drepturi de Autor
VIAȚA… CA UN SURÂS de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/365406_a_366735]
-
Sfântul? o întrerupse Sandu lungindu-și gâtul ca pentru a o vedea mai bine pe fată ori pentru a o auzi. Un munte poate fi sfânt ca oamenii? continuă el privind-o sfidător de data aceasta. O liniște nefirească se așternu peste grupul de copii. Parcă prevestea ceva rău și, ca la un semn, toate privirile se îndreptară spre Mariana, dar și spre Sandu, dojenitoare. Calm, privindu-i pe toți, pe rând, unul câte unul, Andrei făcu semn de liniștire cu
MUNTELE SIHAŞTRILOR (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365345_a_366674]
-
se poate Nici lanțurile să le-adormi sub cripte Nici aripile să le-nalți spre grindă Iar starea de mirare s-o cuprindă Iubirea noastră cea de dinainte ? Sunt eu nebună sau ești tu cuminte ? Din câte ore să-mi aștern oglindă ? Din câte funii să-mi cos ham în cer? Sub care maluri pot să țip, să zbier Că frica dorurilor mă colindă ? Păstăile luminii torc sub ceață Zare sub zare într-un ceas alert, Cuvintele cu care te tot
NEBUNUL ȘI PAIAȚA de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365415_a_366744]
-
e frică... Formele trupului tău de femeie mátură Îmi aprind mințile și ochii mi-i satură. Șoapta iubirii ți-o ascunzi între buze, Sub sânii ce freamătă de pofte sub bluze; Pârjolești de sub gene cu vii aștri de noapte, Și așterni peste răni vraja fructelor coapte. Fir de praf, pus sub talpa dorințelor tale, Mă visez, să-ți simt trupul cu aluri tropicale. Mă ucizi când mai treci, unduindu-te-n umblet, Însă vii și mă scoli, dintre morți, cu-al
CÂNTEC PENTRU DAMA DE PICĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365408_a_366737]