26,173 matches
-
cum acesta este reglementat de dispozițiile procesual penale. ... 22. În acest context, din perspectiva criticilor de neconstituționalitate formulate, Curtea observă că nerespectarea dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală este sancționată cu nulitatea absolută, potrivit art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală (a se vedea Decizia nr. 302 din 4 mai 2017, precitată). Or, potrivit art. 281 alin. (2) și (3) din Codul de procedură penală, nulitatea absolută se constată
DECIZIA nr. 665 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253617]
-
cu nulitatea absolută, potrivit art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală (a se vedea Decizia nr. 302 din 4 mai 2017, precitată). Or, potrivit art. 281 alin. (2) și (3) din Codul de procedură penală, nulitatea absolută se constată din oficiu sau la cerere, putând fi invocată în orice stare a procesului. Așa fiind, Curtea observă că nulitatea absolută poate fi invocată din oficiu, ceea ce presupune, chiar și în lipsa unei reglementări exprese, astfel cum susțin
DECIZIA nr. 665 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253617]
-
4 mai 2017, precitată). Or, potrivit art. 281 alin. (2) și (3) din Codul de procedură penală, nulitatea absolută se constată din oficiu sau la cerere, putând fi invocată în orice stare a procesului. Așa fiind, Curtea observă că nulitatea absolută poate fi invocată din oficiu, ceea ce presupune, chiar și în lipsa unei reglementări exprese, astfel cum susțin autorii excepției, o analiză a procurorului competent referitoare la respectarea de către procurorul care și-a declinat competența a dispozițiilor relative la
DECIZIA nr. 665 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253617]
-
competența a dispozițiilor relative la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală. Totodată, în lipsa acestei analize din oficiu, oricare dintre părți sau subiecții procesuali pot supune atenției procurorului aceste aspecte. ... 23. Mai mult, invocarea nulității absolute pentru nerespectarea dispozițiilor relative la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală se poate realiza atât din oficiu, cât și de către părți sau subiecții procesuali atât în faza camerei preliminare, cât și în faza judecății
DECIZIA nr. 665 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253617]
-
la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală se poate realiza atât din oficiu, cât și de către părți sau subiecții procesuali atât în faza camerei preliminare, cât și în faza judecății cauzei. Or, constatarea nulității absolute determină nulitatea actului realizat cu nerespectarea dispozițiilor relative la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală. Totodată, potrivit art. 280 alin. (2) din Codul de procedură penală, actele îndeplinite ulterior actului care a fost declarat nul
DECIZIA nr. 665 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253617]
-
îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Reține, în acest sens, că încadrarea întrun regim de executare nu reprezintă un drept absolut al condamnatului, ci o posibilitate administrativă de individualizare a modalității de executare a pedepsei. Totodată, arată că persoana condamnată poate formula plângere împotriva modului de stabilire a regimului de executare a pedepsei, iar împotriva soluției pronunțate poate formula contestație. Apreciază
DECIZIA nr. 700 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250542]
-
avizului emis de autoritatea publică centrală responsabilă în domeniul turismului și dobândirii personalității juridice, membrii asociați/fondatori încheie și își asumă statutul asociației prin semnătură de către toți membrii titulari și depun următoarele documente: 1. statutul, care cuprinde, sub sancțiunea nulității absolute: a) datele de identificare ale membrilor asociați: numele, prenumele, codul numeric personal, seria și numărul actului de identitate pentru persoanele fizice, denumirea și codul de identificare fiscală ale persoanei juridice asociate și, după caz, domiciliul sau reședința ori adresa sediului
ORDIN nr. 626 din 29 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266576]
-
art. 41 și următoarele din Codul de procedură civilă reglementează atât cazurile de incompatibilitate, cât și modalitățile procedurale de verificare a acestora, sens în care reținem cu prioritate că legiuitorul a înțeles să facă distincție atât între cazurile de incompatibilitate absolută (art. 41 din Codul de procedură civilă) și cele de incompatibilitate relativă (art. 42 din Codul de procedură civilă), cât și între abținere și recuzare ca modalități de invocare a acestor cazuri. În raport cu criticile concrete ale recurentului-pârât, se
DECIZIE nr. 5.486 din 16 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271871]
-
dispozițiilor legale anterior indicate este tocmai acela ca un caz de incompatibilitate relativă să fie invocat de parte doar înainte de începerea oricăror dezbateri/până la închiderea dezbaterilor, acesta neputând fi invocat direct în calea de atac. Doar cazurile de incompatibilitate absolută, prevăzute de art. 41 din Codul de procedură civilă, pot fi invocate în orice stare a pricinii, conform art. 45 din Codul de procedură civilă. Prin urmare, susținerile recurentului ignoră opțiunea legiuitorului cu privire la modalități și termene procedurale, opțiune
DECIZIE nr. 5.486 din 16 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271871]
-
procedură civilă, pot fi invocate în orice stare a pricinii, conform art. 45 din Codul de procedură civilă. Prin urmare, susținerile recurentului ignoră opțiunea legiuitorului cu privire la modalități și termene procedurale, opțiune justificată de distincția între cauzele de incompatibilitate absolute și relative. În considerarea argumentelor expuse anterior, Înalta Curte reține că partea interesată nu a formulat în termenul prevăzut de lege o cerere de recuzare prin care să valorifice cazul de incompatibilitate relativă, deși, astfel cum susține în cuprinsul cererii
DECIZIE nr. 5.486 din 16 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271871]
-
descrierii insuficiente a acuzației penale aduse inculpatului. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că soluția legislativă cuprinsă în art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, care nu reglementează în categoria nulităților absolute încălcarea dispozițiilor referitoare la încunoștințarea avocatului suspectului sau inculpatului în legătură cu data și ora efectuării actelor de urmărire penală, este neconstituțională. Totodată, autorul excepției motivează relația de contrarietate dintre art. 282 alin. (1) din Codul de procedură penală și
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 alin. (1) lit. f) și ale art. 282 alin. (1) din Codul de procedură penală este neîntemeiată. În acest sens, reține că este atributul exclusiv al legiuitorului să reglementeze cauzele de nulitate absolută. Curtea Constituțională a recunoscut faptul că nulitatea absolută nu poate interveni în cazul oricărei încălcări a normelor de procedură, ci doar atunci când normele de procedură încălcate reglementează un domeniu cu implicații decisive asupra procesului penal. Invocă Decizia Curții Constituționale
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
alin. (1) lit. f) și ale art. 282 alin. (1) din Codul de procedură penală este neîntemeiată. În acest sens, reține că este atributul exclusiv al legiuitorului să reglementeze cauzele de nulitate absolută. Curtea Constituțională a recunoscut faptul că nulitatea absolută nu poate interveni în cazul oricărei încălcări a normelor de procedură, ci doar atunci când normele de procedură încălcate reglementează un domeniu cu implicații decisive asupra procesului penal. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 302 din 4 mai 2017 și reține
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
când normele de procedură încălcate reglementează un domeniu cu implicații decisive asupra procesului penal. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 302 din 4 mai 2017 și reține că lipsa încunoștințării apărătorului privind efectuarea actelor de urmărire penală și sancționarea cu nulitatea absolută a acestor acte apar ca fiind excesive, în condițiile în care există întotdeauna posibilitatea de a se solicita refacerea actului de urmărire penală. Din perspectiva procesului penal, scopul normelor procedurale nu este acela de a îngreuna cât mai mult desfășurarea
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
dispozițiilor privind asistarea de către avocat a suspectului sau a inculpatului, precum și a celorlalte părți, atunci când asistența este obligatorie. Critica autorului este formulată în sensul că soluția legislativă cuprinsă în normele precitate, care nu reglementează în categoria nulităților absolute încălcarea dispozițiilor referitoare la încunoștințarea avocatului suspectului sau inculpatului în legătură cu data și ora efectuării actelor de urmărire penală, este neconstituțională. Curtea constată că motive de neconstituționalitate identice celor formulate în prezenta cauză au fost examinate prin Decizia nr.
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
nu și-a ales un avocat, în cazurile în care asistența juridică este obligatorie. Respectarea de către organul judiciar a acestor obligații este garantată prin art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, care sancționează cu nulitatea absolută încălcarea dispozițiilor privind asistarea de către avocat a suspectului sau a inculpatului, precum și a celorlalte părți, atunci când asistența juridică este obligatorie. Dacă încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale sau în procedura camerei preliminare, nulitatea se constată atât
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
art. 90 din Codul de procedură penală rezultă că legiuitorul a reglementat obligativitatea asistenței juridice, iar nu a reprezentării. Astfel, nulitatea intervine numai pentru situațiile în care părțile sunt prezente, dar neasistate. Astfel, lipsa apărătorului nu este caz de nulitate absolută atunci când și partea lipsește fără a avea un reprezentant (Decizia nr. 88 din 13 februarie 2019, precitată, paragraful 24). De asemenea, Curtea a statuat că, în cazurile în care legea impune asistența juridică obligatorie a suspectului sau a inculpatului
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
în art. 92, 94 și 95 din cap. VII al titlului III al părții generale a Codului de procedură penală, dedicat asistenței juridice și reprezentării. Nerespectarea acestor din urmă drepturi însă nu se poate converti într-un caz de nulitate absolută în care producerea vătămării se află sub puterea unei prezumții legale juris et de jure. Astfel, Curtea a constatat că - în ipoteza nerespectării solicitării avocatului suspectului sau al inculpatului, al persoanei vătămate, al părții civile sau al părții responsabile civilmente
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
citată, constată că asistența juridică obligatorie se circumscrie într-un drept al suspectului, al inculpatului, al persoanei vătămate, al părții civile și al părții responsabile civilmente, iar nu într-un drept al avocatului părților și subiecților procesuali principali, sancțiunea nulității absolute, care implică existența unei vătămări ce nu poate fi înlăturată în niciun mod, protejând - în ipoteza normei procesual penale criticate - realizarea drepturilor suspectului, ale inculpatului, precum și ale celorlalte părți din procesul penal. ... 17. Distinct de considerentele anterior menționate, în
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
ca, în ipoteza în care există o vătămare ce nu poate fi înlăturată, să invoce și să dovedească vătămarea pretinsă, în condițiile art. 282 din Codul de procedură penală. Curtea observă, de altfel, că autorul excepției solicită ca sancțiunea nulității absolute să intervină cu privire la orice incident referitor la asistarea de către apărător a suspectului sau a inculpatului, care relevă sau nu o încălcare a vreunei norme de procedură penală, fără nicio distincție, ceea ce ar echivala cu reglementarea unei
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
intervină cu privire la orice incident referitor la asistarea de către apărător a suspectului sau a inculpatului, care relevă sau nu o încălcare a vreunei norme de procedură penală, fără nicio distincție, ceea ce ar echivala cu reglementarea unei prezumții absolute că încălcarea oricărei norme procedurale generează o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin aplicarea sancțiunii nulității absolute, nu și prin aplicarea altor remedii procesuale. Or, o asemenea reglementare ar presupune că invocarea încălcării oricărei dispoziții legale ar atrage
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
sau nu o încălcare a vreunei norme de procedură penală, fără nicio distincție, ceea ce ar echivala cu reglementarea unei prezumții absolute că încălcarea oricărei norme procedurale generează o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin aplicarea sancțiunii nulității absolute, nu și prin aplicarea altor remedii procesuale. Or, o asemenea reglementare ar presupune că invocarea încălcării oricărei dispoziții legale ar atrage, per se, sancțiunea cea mai gravă - nulitatea absolută -, consecința într-un asemenea caz fiind îngreunarea desfășurării procedurilor penale, astfel
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin aplicarea sancțiunii nulității absolute, nu și prin aplicarea altor remedii procesuale. Or, o asemenea reglementare ar presupune că invocarea încălcării oricărei dispoziții legale ar atrage, per se, sancțiunea cea mai gravă - nulitatea absolută -, consecința într-un asemenea caz fiind îngreunarea desfășurării procedurilor penale, astfel că, având în vedere toate cele reținute anterior, Curtea urmează să respingă, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. ... 18. Cât privește dispozițiile art. 282 alin. (1) din Codul de procedură
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
respinsă, ca neîntemeiată, prin Decizia nr. 630 din 15 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.024 din 19 decembrie 2019. ... 19. În motivarea soluției sale, analizând cele două forme ale nulității - nulitatea relativă și nulitatea absolută -, Curtea a constatat, în paragrafele 33-46 ale deciziei precitate, că regimul juridic al acestora, sub aspectul cazurilor în care pot fi invocate și al momentului până la care pot fi invocate, reprezintă opțiunea legiuitorului, potrivit politicii sale penale. De asemenea
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
a acestuia de la aplicarea sancțiunilor legale sau a unei „derogări“ de la obligativitatea respectării legii. ... 20. Totodată, Curtea a observat că noul Cod de procedură penală, prin dispozițiile art. 280-282, a reformat materia nulităților, reducând numărul cazurilor de nulitate absolută și suplimentând condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a se putea invoca nulitățile relative. Modificările aduse regimului nulităților vizează, în special, următoarele aspecte: stabilirea expresă a principiului că actele ulterioare celui declarat nul, care au o legătură directă cu acesta, sunt
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]