3,948 matches
-
ci în vederea îndeplinirii obiectivelor previzionate. Organizarea pune la un loc, interrelaționează și structurează elementele în vederea reușitei. Așadar, am putea considera că organizarea este o formă conștientă și dirijată a activității umane îndreptată spre realizarea performantă a unor obiective. 1.2. Accepțiunea psihoorganizațională Privit dintr-o perspectivă psihoorganizațională, conceptul de organizare este mult mai complex și necesită o serie de explicații suplimentare. Din punct de vedere psihoorganizațional, se pare că esențiale sunt trei caracteristici ale organizării: este expresia nevoii de participare a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nervi și carne dacă se dorește o funcționare bună (Handy, 1999, p. 254). # Mușchii, nervii și carnea de care vorbea Handy sunt tocmai oamenii și interacțiunile dintre ei. Așadar psihologia organizațional-managerială își poate aduce contribuția sa de îndată ce privim structurile în accepțiunea lor de fenomene vii, dinamice, mobile, în plin proces funcțional. De altfel, interpretarea din mai multe puncte de vedere, din mai multe perspective a structurilor organizatorice a început să devină o necesitate. Încă de prin anii ’70 se vorbea, de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Henríquez, 1975, p. 420). Aceste cuvinte rostite cu atât de mulți ani în urmă sunt perfect valabile și astăzi. Conducerea este, fără îndoială, un aspect vital al funcționării tuturor sistemelor organizaționale; de aceea, este necesară abordarea ei frontală și aprofundată. Accepțiunile psihologice ale noțiunii de conduceretc " Accepțiunile psihologice ale noțiunii de conducere" 1.1. Necesitatea delimitărilor conceptualetc "1. Necesitatea delimitărilor conceptuale" Noțiunea de conducere, la fel ca multe altele, este polisemică, și asta datorită, pe de o parte, complexității ei intrinsece
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
rostite cu atât de mulți ani în urmă sunt perfect valabile și astăzi. Conducerea este, fără îndoială, un aspect vital al funcționării tuturor sistemelor organizaționale; de aceea, este necesară abordarea ei frontală și aprofundată. Accepțiunile psihologice ale noțiunii de conduceretc " Accepțiunile psihologice ale noțiunii de conducere" 1.1. Necesitatea delimitărilor conceptualetc "1. Necesitatea delimitărilor conceptuale" Noțiunea de conducere, la fel ca multe altele, este polisemică, și asta datorită, pe de o parte, complexității ei intrinsece, iar pe de altă parte, faptului
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ca multe altele, este polisemică, și asta datorită, pe de o parte, complexității ei intrinsece, iar pe de altă parte, faptului că a constituit obiectul de cercetare și investigare pentru mai multe științe. În aceste condiții, este aproape firesc ca accepțiunile acordate unor termeni atât în ceea ce privește conținutul, cât și sfera lor să fie extrem de numeroase, așa încât realizarea unei imagini unitare devine dificilă. La baza diversificării, uneori extreme, a accepțiunilor noțiunii de conducere, a tabloului atât de pestriț și dezolant în cele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
investigare pentru mai multe științe. În aceste condiții, este aproape firesc ca accepțiunile acordate unor termeni atât în ceea ce privește conținutul, cât și sfera lor să fie extrem de numeroase, așa încât realizarea unei imagini unitare devine dificilă. La baza diversificării, uneori extreme, a accepțiunilor noțiunii de conducere, a tabloului atât de pestriț și dezolant în cele din urmă, ar sta o serie de cauze, dintre care enumerăm: 1) diversitatea formației științifice a autorilor; 2) lipsa de informare și formare suficientă a conducătorilor care scriu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acestea se adaugă diferențierile între modul de abordare a conducerii în interiorul unor discipline psihologice. Astfel, psihologia cibernetică insistă asupra altor note definitorii ale conducerii decât psihologia socială și psihologia organizațională. În cele ce urmează, ne propunem să stăruim doar asupra accepțiunii psihosociale și a celei psihoorganizaționale a noțiunii de conducere, extrem de strâns legate între ele. 1.2. Accepțiunea psihosocială a conduceriitc "2. Accepțiunea psihosocială a conducerii" Psihologia socială încadrează conducerea în sfera mai largă a fenomenului de influență socială. Noțiunea de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
insistă asupra altor note definitorii ale conducerii decât psihologia socială și psihologia organizațională. În cele ce urmează, ne propunem să stăruim doar asupra accepțiunii psihosociale și a celei psihoorganizaționale a noțiunii de conducere, extrem de strâns legate între ele. 1.2. Accepțiunea psihosocială a conduceriitc "2. Accepțiunea psihosocială a conducerii" Psihologia socială încadrează conducerea în sfera mai largă a fenomenului de influență socială. Noțiunea de influență socială desemnează realitatea modificărilor produse într‑un comportament de către un alt comportament. Dăm câteva definiții ale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ale conducerii decât psihologia socială și psihologia organizațională. În cele ce urmează, ne propunem să stăruim doar asupra accepțiunii psihosociale și a celei psihoorganizaționale a noțiunii de conducere, extrem de strâns legate între ele. 1.2. Accepțiunea psihosocială a conduceriitc "2. Accepțiunea psihosocială a conducerii" Psihologia socială încadrează conducerea în sfera mai largă a fenomenului de influență socială. Noțiunea de influență socială desemnează realitatea modificărilor produse într‑un comportament de către un alt comportament. Dăm câteva definiții ale conducerii privite ca fenomen de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
raporta permanent la viața, interesele, năzuințele, doleanțele, aspirațiile lor, fie individuale, fie de grup. Într‑un fel, am putea spune că materia primă a conducerii sunt oamenii, deoarece numai prin intermediul și cu ajutorul lor pot fi manevrate mijloacele tehnice. 1.3. Accepțiunea psihoorganizațională a conduceriitc "3. Accepțiunea psihoorganizațională a conducerii" Psihologia organizațională lărgește sfera noțiunii de conducere, integrând totodată în conținutul ei elemente foarte diverse. Cel care a intuit cel mai bine accepțiunea psihoorganizațională a conducerii a fost Douglas McGregor. El considera
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
năzuințele, doleanțele, aspirațiile lor, fie individuale, fie de grup. Într‑un fel, am putea spune că materia primă a conducerii sunt oamenii, deoarece numai prin intermediul și cu ajutorul lor pot fi manevrate mijloacele tehnice. 1.3. Accepțiunea psihoorganizațională a conduceriitc "3. Accepțiunea psihoorganizațională a conducerii" Psihologia organizațională lărgește sfera noțiunii de conducere, integrând totodată în conținutul ei elemente foarte diverse. Cel care a intuit cel mai bine accepțiunea psihoorganizațională a conducerii a fost Douglas McGregor. El considera conducerea ca fiind o formă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cu ajutorul lor pot fi manevrate mijloacele tehnice. 1.3. Accepțiunea psihoorganizațională a conduceriitc "3. Accepțiunea psihoorganizațională a conducerii" Psihologia organizațională lărgește sfera noțiunii de conducere, integrând totodată în conținutul ei elemente foarte diverse. Cel care a intuit cel mai bine accepțiunea psihoorganizațională a conducerii a fost Douglas McGregor. El considera conducerea ca fiind o formă dinamică de comportament care implică intrarea în acțiune a patru variabile de bază: trăsăturile liderului; atitudinile, nevoile și alte caracteristici personale ale subordonaților; natura organizației, scopul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
individual al liderului, ci un complex de relații între variabile diferite ca natură și structură (obiective și subiective; psihoindividuale, dar și psihosociale și psihoorganizaționale). Alți autori au continuat să aducă o serie de noi precizări menite să contureze mai bine accepțiunea psihoorganizațională a conducerii. # Într‑o formulare simplă, vom defini conducerea ca un proces dinamic de organizare și coordonare de către un grup, într‑o anumită perioadă de timp și într‑un anumit context organizațional specific, a altor grupuri de membri ai
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
organizațiilor și conducătorilor anesteziază gândirea, duce la disoluția individului prin absorbția lui în grup, se manifestă în detrimentul eficacității organizaționale. Puterea, credem noi, dacă este folosită inteligent, poate deveni un instrument extrem de util pentru viața și eficiența organizațională. După opinia noastră, accepțiunea psihoorganizațională a noțiunii de conducere se individualizează prin două caracteristici esențiale. În primul rând, prin faptul că este sau ar trebui să fie concepută ca un continuum cu doi poli precum cel prezentat în figura 1. În funcție de timp, de diferite
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ea să fie dominată de caracteristicile notate în stânga continuumului sau să se deplaseze de la dreapta spre stânga. O asemenea concepere a conducerii evidențiază nu numai caracterul dinamic și procesual al fenomenului respectiv, ci și dezirabilitatea lui. În al doilea rând, accepțiunea psihoorganizațională a noțiunii de conducere are în vedere nu conducerea în general, nu orice tip de conducere, ci numai conducerea eficientă, bine adaptată noilor cerințe ale epocii contemporane (înaltă mobilitate, reorganizări permanente, criza sistemului de valori tradiționale, globalizarea etc.). Că
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Combat contre l’irrationalité des managers, Éditions d’Organisation, Paris. KNICKERBOCKER, I. (1963), „Le commandement: une conception et quelques-unes de ses implications”, în C.G. BROWNE; T.S. COHN (eds.), Chefs et meneurs, PUF, Paris. KOONTZ, H. (1972), „Conducerea activității economice în accepțiunea modernă”, în B.H. MAYNARD (ed.), Conducerea activității economice, Editura Tehnică, București. KORENBLIT, P. (1988), Self‑Management, Éditions d’Organisation, Paris. KOTTER, J.P. (1990), A Force for Change: How Leadership Differs from Management, Free Press, New York. KRECH, D.; CRUTCHFIELD, R.S.; BALLACHEY
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
psihoorganizațională a problematicii deciziei. Problemele general-teoretice ale deciziei Definire Deși la întrebarea „ce este decizia?” se pare că răspunsul este ușor de formulat, lucrurile nu sunt chiar atât de simple. În literatura de specialitate există o multitudine de definiții și accepțiuni ale termenului decizie, ceea ce îngreunează sintetizarea lor. O asemenea situație se datorează, fără îndoială, complexității reale a fenomenului decizional, dar și faptului că în abordarea lui au fost utilizate atât de multe perspective. Problematica deciziei „a izbucnit” în diversele domenii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
când ca o practică neoficială, cuprinzând relațiile de fiecare zi dintre șefi și subordonați; în fine, ea a fost considerată când ca un proces, când ca un rezultat. Mergându-se și mai departe, prin anii ’70 s-au conturat două accepțiuni ale conceptului de participare: una ceva mai îngustă, care limitează participarea doar la procesul decizional, și alta, mult mai extinsă, care vizează întreaga viață organizațională a oamenilor. Locke și Schweiger (1979) consideră că participarea este o „împărțire cu ceilalți” sau
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
5S țintește spre responsabilizarea fiecărui membru al organizației în vederea creșterii eficienței personale, dar și a celei organizaționale. Ea presupune nu numai transformarea fizică a mediului muncii, ci și transformarea profundă a stării de spirit a personalului. Practica celor 5S ilustrează accepțiunea în sens larg a conceptului de participare organizațională, și anume cea care presupune participarea la aproape toate activitățile organizației și nu doar la cea de conducere. Osada notează că practica celor 5S nu este dificil de înțeles, în schimb, este
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
aduc viziuni proprii, specifice, oarecum limitate, prin complementaritatea și congruența lor, s-ar putea obține în final o viziune completă asupra conflictelor. În ceea ce ne privește, propunem în continuare trei perspective de definire și descriere a conflictului: sociologică, psihosocială, psihoindividuală. Accepțiunea sociologică Sociologia întreprinde analiza conflictului la nivel macrosocial, fiind interesată de condițiile, mecanismele și mai ales de funcțiile lui sociale. O serie de sociologi - cum ar fi de exemplu, Coser (1956), Bernard (1957), Dahrendorf (1959) ș.a. pentru sociologia generală și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cu atât mai mult în cazul sistemelor sociale diferite. Importante devin interacțiunile sociale dintre membrii grupurilor, reprezentările și atitudinile lor colective, credințele și mentalitățile lor etc. - pe care, din păcate, sociologia le ignoră. Tocmai de aceea a apărut necesitatea ca accepțiunea sociologică asupra conflictelor să fie completată cu accepțiunea psihosocială care amplasează în centrul preocupărilor sale interacțiunea umană. Accepțiunea psihosocială Această accepțiune face translația de la macrosocial la microsocial, de la macroscopic la microscopic, conflictul nemaifiind interpretat ca o abstracție socială, ci în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
diferite. Importante devin interacțiunile sociale dintre membrii grupurilor, reprezentările și atitudinile lor colective, credințele și mentalitățile lor etc. - pe care, din păcate, sociologia le ignoră. Tocmai de aceea a apărut necesitatea ca accepțiunea sociologică asupra conflictelor să fie completată cu accepțiunea psihosocială care amplasează în centrul preocupărilor sale interacțiunea umană. Accepțiunea psihosocială Această accepțiune face translația de la macrosocial la microsocial, de la macroscopic la microscopic, conflictul nemaifiind interpretat ca o abstracție socială, ci în expresia lui concretă și vie, ca o relație
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
atitudinile lor colective, credințele și mentalitățile lor etc. - pe care, din păcate, sociologia le ignoră. Tocmai de aceea a apărut necesitatea ca accepțiunea sociologică asupra conflictelor să fie completată cu accepțiunea psihosocială care amplasează în centrul preocupărilor sale interacțiunea umană. Accepțiunea psihosocială Această accepțiune face translația de la macrosocial la microsocial, de la macroscopic la microscopic, conflictul nemaifiind interpretat ca o abstracție socială, ci în expresia lui concretă și vie, ca o relație între oameni sau între grupuri. În aceste condiții esențiale, devin
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
credințele și mentalitățile lor etc. - pe care, din păcate, sociologia le ignoră. Tocmai de aceea a apărut necesitatea ca accepțiunea sociologică asupra conflictelor să fie completată cu accepțiunea psihosocială care amplasează în centrul preocupărilor sale interacțiunea umană. Accepțiunea psihosocială Această accepțiune face translația de la macrosocial la microsocial, de la macroscopic la microscopic, conflictul nemaifiind interpretat ca o abstracție socială, ci în expresia lui concretă și vie, ca o relație între oameni sau între grupuri. În aceste condiții esențiale, devin interesele oamenilor, scopurile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
realității social-interacționale permite conceperea lui mult mai nuanțată. Conflictul devine un fenomen concret, viu, dinamic, saturat în influențe și consecințe sociale. Din păcate, substratul propriu-zis psihologic al conflictului este avut mai puțin în vedere fapt care va fi remediat de accepțiunea următoare, cea psihoindividuală. 1.1.3. Accepțiunea psihoindividuală După opinia noastră, accepțiunea psihoindividuală aduce cu sine trei elemente de noutate în definirea conflictului. În primul rând, ea accentuează încărcătura psihologică a conflictului. Ceea ce contează de data aceasta este natura psihică
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]