11,233 matches
-
Realismul accentuează această tendință: "Naturaliștii ocolesc înadins subiectul mare, anecdota de rezonanțe cerești și se mărginesc la fragmentarea cotidianului. Eroul se provincializează, legenda și mitul se dizolvă în fapt divers", arată Blaga. "Pentru naturaliști nu mai există un <<esențial>> dincolo de <<accidental>>"85. Observăm totuși că aici autorul trece cu vederea faptul că acest "accidental" nu rămâne izolat, ci "crește" categorial spre o tipologie reprezentativă pentru o mulțime de alte aspecte accidentale. Exponent al unei categorii limitate ale cărei uniformități tipice le
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
și se mărginesc la fragmentarea cotidianului. Eroul se provincializează, legenda și mitul se dizolvă în fapt divers", arată Blaga. "Pentru naturaliști nu mai există un <<esențial>> dincolo de <<accidental>>"85. Observăm totuși că aici autorul trece cu vederea faptul că acest "accidental" nu rămâne izolat, ci "crește" categorial spre o tipologie reprezentativă pentru o mulțime de alte aspecte accidentale. Exponent al unei categorii limitate ale cărei uniformități tipice le întruchipează, personajul realist rămâne întotdeauna la o viziune secvențială, atomistă; în absența unei
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
arată Blaga. "Pentru naturaliști nu mai există un <<esențial>> dincolo de <<accidental>>"85. Observăm totuși că aici autorul trece cu vederea faptul că acest "accidental" nu rămâne izolat, ci "crește" categorial spre o tipologie reprezentativă pentru o mulțime de alte aspecte accidentale. Exponent al unei categorii limitate ale cărei uniformități tipice le întruchipează, personajul realist rămâne întotdeauna la o viziune secvențială, atomistă; în absența unei propensiuni cosmice către o lume situată dincolo de realitatea imediată, el refuză perspectiva holistă pe care o deschidea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
acestora: cel al complementarității raportului dintre parte și întreg. Așadar, "trăirea" nu este un fenomen strict personal, fără relevanță, ci ea ne deschide calea spre înțelegerea întregului. Ca atare, nu socotim că "trăirea" poate fi interpretată ca un simplu fenomen accidental, "pur psihologic-spiritual, sau restrâns biografic". Distincția operată în nota anterioară în legătură cu cele două tipuri de introspecție, comentariile despre conceptul de pars pro toto (vezi III, 1B) și despre caracterul transcendental al conceptului de trăire, precum și trimiterile la corelațiile lui obiective
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
scopurilor, necesară în istoria umanității", adnotează Dilthey pe marginea unui cunoscut citat din Goethe: "Lumea rațională trebuie să fie privită ca un mare și nemuritor individ care face neîncetat ceea ce e necesar, ridicându-se astfel ca stăpân chiar și deasupra accidentalului" (ibid., p. 53). O bună caracterizare, indirectă ce-i drept, a viziunii lui Dilthey (inclusiv în privința deosebirii lui de romantici vezi I, 3E), dar și o trimitere la resurecția spiritului său în perioada interbelică, ne oferă Othmar Spann, dacă facem
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
omenesc. Unii bărbați, știind acest lucru, fac băi fierbinți la testicule pentru a diminua șansele de a lăsa însărcinată o femeie. Protejează-le ca pe ouă! Situate în afara corpului, testiculele sunt vulnerabile, iar băiatul învață acest lucru repede, în urma loviturilor accidentale de care are parte în această zonă; durerea este foarte violentă pentru că testiculele sunt învelite într-o capsulă care nu le permite să-și modifice volumul. Dar și testiculele par să știe acest lucru și de aceea s-au protejat
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
pe cât posibil creația proprie, "duhul național", desprins din realitățile zilei, dar și din istorie, iată elemente de program ce se cuvin amintite mereu, fiindcă ele depășesc exigențele clipei și comportă o valabilitate continuă. Apelul la experiența trecutului nu era, desigur, accidental. Istoria constituia, în plin romantism, o sursă de revitalizare pusă la lucru pretutindeni, un izvor inepuizabil și pentru creația literară. Căci "istoria noastră, nota redactorul, are destule fapte eroice, frumoasele noastre țări sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitorești
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
virgine și al unei culturi autohtone, pure și imaculate. "Era ca și cum spune G. Guerrero în mai puțin de un secol ne-am fi îndepărtat și mai mult în Atlantic, până la o paralelă extremă unde legăturile noastre cu Occidentul au rămas accidentale, rare și nesemnificative"17. Exotism și Occidentalism, astfel s-ar rezumă realitatea cultural-literară a sfârșitului secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, iar Darío nu realizează că interlocutorii săi francezi trăiesc deja în altă lume, în care
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
pe care azi cu greu le mai deslușesc: madrejón, espadana, estaca, pampa"48. Referindu-ne tot la Borges, în opoziție cu postura proprie recunoscută anterior, autorul Ficțiunilor a fost catalogat la un moment dat de "scriitor rătăcit prin America Latină, născut accidental în Argentina". Dorind să fie universal în alegerea tematicii și în relatarea acestora, a fost acuzat de "dedat străinilor"49, însă, la o lectură atentă a operei sale, "se înțelege cât de mult este scriitorul mai argentinian și, deci, măi
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ar putea să devină cel mai puternic tip de motivație în ceea ce privește procesul învățării în școală. Fără îndoială, dat fiind că învățarea conștientă asigură propria sa recompensă, impulsul cognitiv joacă un rol mai important în aceasta decât în învățarea mecanică sau accidentală. În realitate, poate că nu este prea mult să spunem că impulsul cognitiv este, potențial, tipul cel mai important de motivație în sfera învățării conștiente. Dacă dorința de a învăța și de a înțelege este aproape invariabil manifestată în contextul
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
acțiunile concurenței. Răspunsul se bazează pe exploatarea punctelor slabe ale concurenței prin sublinierea superiorității produsului propriu. Marketing și auditul în marketing Reducerea fluctuației vânzărilor - are ca efect îmbunătățirea circulației bunurilor și furnizării serviciilor. Fluctuația poate avea cauze climaterice, sociale sau accidentale. Acțiunile de promovare sunt concepute să stimuleze cererea în perioadele în care cererea este redusă sau staționează. 8.1.3. Etape în pregătirea consumatorului Lansarea unui produs nou sau a unei mărci noi impune parcurgerea unor etape de pregătire prin
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
campaniei publicitare pe baza platformei, impune un program detaliat, pentru a se asigura că desfășurarea campaniei se face în perioada de timp stabilită. Planificarea este necesară și pentru urmărirea și corectarea în timp util a eventualelor disfuncții care pot apărea accidental. Evaluarea este ultima etapă care se desfășoară și este bine să se aplice atât la final cât și după fiecare etapă parcursă. Eficiența unei campanii publicitare poate fi evaluată după mai multe criterii: modul în care s-au atins obiectivele
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
i s-ar împotrivi și oricât de străină ar resimți-o, personajele lui Blecher o consideră ca pe ceva ce le aparține... Prin prezența suferinței perpetuu amenințătoare, ele își dobândesc conștiința de sine. Suferința nu mai este doar o manifestare accidentală a nefericirii lor esențiale, ci manifestarea însăși a existenței în ființa lor. Aceste personaje constituie o demonstrație a faptului că, ca și cum suferința lui ar fi suferința existenței însăși: astfel, personajele blecheriene corespund întocmai filosofiei existențialiste 54. Analizând cu foarte mare
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
administrației publice locale, a drumurilor interzise accesului transportului de marfuri periculoase, cu indicarea rutelor ocolitoare sau alternative și a modului de semnalizare a lor; c) elaborarea, Împreună cu autoritățile publice locale, a planurilor de alarmare și intervenție În caz de poluare accidental) a mediului În timpul transportului mărfurilor periculoase; d) cercetarea, după caz, Împreună cu celelalte autorități ale administrației publice centrale care au atribuții potrivit legii, a evenimentelor produse la Încărcarea, descărcarea sau transportul rutier de marfuri periculoase, precum și stabilirea și aplicarea măsurilor ce
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
lor, ci vrea să înțeleagă legalitatea raporturilor lor); extinsă spre lumea interioară, ea vrea să armonizeze dorințele (care constituie o frînă pentru rațiune). Ceea ce are această instanță comun cu conștientul este previziunea; dar previziunea ei nu se referă la faptele accidentale, ca în cazul celei a intelectului. Ea abordează raporturile legale și deduce consecințele legal previzibile ale acestora, adică este clarvăzătoare. Ceea ce posedă supraconștientul în comun cu inconștientul instinctiv al animalului este siguranța. Dar siguranța aceasta nu este automată, ci intuitivă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
aspectul lor exterior imaginat, miturile sînt adesea foarte diferite, dar întotdeauna identice în sensul lor ascuns. Toate miturile vizează misterul. Interinfluența culturilor, datorită marilor diferențe dintre ele, nu poate fi suficientă ca să explice această conformitate. Spaima față de ambianța neexplicată este accidentală. Ea își are rădăcinile în imaginația inconștientă; spaima față de misterul inexplicabil se referă la esențial, sensul etic al vieții efemere. Sursa ei se află în imaginația supraconștientă, care, spiritualizîndu-se, creează imaginea simbolică a misterului. Ținînd seama de sentimentul uman, spiritualizarea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
semnificație este misterul și care poartă numele de "divinitate". Simbolul central se concentrează în cele din urmă în simbolul final: "Dumnezeul unic". Această concentrare permite următoarea definire: dat fiind că gîndirea umană "penetrează tenebrele" ceea ce nu este explicat și spaima accidentală spiritul uman este simbolic "lumina". Dar spiritul uman nu este niciodată total obiectiv, ideal, absolut. Idealul ar fi un spirit ferit de greșeli și care să poată pătrunde însuși misterul vieții, în el, orice spaimă ar fi învinsă. Spiritul uman
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
realizarea activă, în funcție de forța individuală,a țelului director al vieții, condensat de viziunea supraconștientă din imaginea misterului, simbolul "divinității". Spaima metafizică posedă o forță sublimant motivantă, căci, înspăimîntată de profunzimea misterioasă a vieții, ființa omenească resimte efemeritatea tuturor sentimentelor ei accidentale și a dorințelor multiple care decurg de aici. Animat de dorința esențială de a învinge spaima, stimulat de imaginea colectivă a misterului (divinitatea, care reprezintă teama ideal potolită), subiectul emoționat mișcat chiar și în activitățile lui, se inspiră din nevoia
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și condensată și concentrat în prezent. Eliberată de refugierea precipitată, imaginativă și autoexcitantă în trecut sau în viitor, omogenitatea timpului trăit permite spiritului să conceapă și să trăiască în momentele de concentrare un timp obiectivat, dezindividualizat. Cruțat chiar și de accidental, de eul consistent, individul absorbit de supraconștient trăiește într-o stare mai mult sau mai puțin de inspirație, condiție a căutării obiective a adevărului. Mitul urmărește evoluția timpului, a temporalului, pînă la consecința finală: el vorbește despre sfinți, despre sfințenie
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
reală presărată cu simbolisme: alianța cu Cel Veșnic (viziunea adevărului etern) și neîncetatele decăderi. Noul Testament demonstrează că în acest cadru al decadenței popoarelor și al culturii acestora, individul poate "renaște" la sensul vieții. Apariția monoteismului este determinată de un fapt accidental și exterior: progresul civilizațiilor. Semințiile agrare ale politeismului s-au transformat în popoare fondatoare ale unor regate puternice. Transformarea aceasta s-a operat mult timp înainte ca Israel să devină la rîndul lui regat, după ce poporul lui fusese ținut în
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ar trebui să inventăm concepția liberului arbitru ca să înțelegem responsabilitatea. Dimpotrivă, ea împiedică orice înțelegere veritabilă a acesteia din cauză că elimină orice legalitate psihică. Potrivit concepției liberului arbitru, omul ar fi liber în lipsa oricărei determinări să reușească să-și inhibe dorințele accidentale. Dorințele multiple și aviditatea lor biologică nu ar fi determinate individual, așa cum nu ar fi nici tendința spre inhibiția spirituală (frîna rațiunii). Ar trebui să fie clar că un asemenea indeterminism complet nu ne permite să ne pronunțăm asupra libertății
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ele și care nu poate fi decît dorința esențială de armonizare, adică de libertate? Și cum ar putea fi inhibată spiritual exaltarea dorințelor multiple dacă ea ni s-ar afla în relații constante de schimb energetic cu ele, dată dispersia accidentală și concentrarea esențială a energiei nu ar fi determinate de exigența biologică a dorințelor, de nevoia lor de satisfacere, care își găsește cea mai mare intensitate la nivel uman prin forța supraconștient motivantă a legii armonizării? Așa-numita "voință" nu
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
pedepsele prevăzute de aceste legi și încălcarea lor de către individ rămîn bazate pe egalitatea fundamentală a vieții pe determinarea motivantă a funcționării psihice. Rațiunea de a fi a legilor sociale este crearea determinantelor psihice destinate inhibării infracțiunii de către amenințările insatisfacțiilor accidentale. Însă atît timp cît valorificările false subiacente, în loc să fie eliminate, rămîn refulate, nu este vorba aici decît despre o intimidare mai mult sau mai puțin eficientă din punct de vedere social, de o supunere convențională, de o îmburghezire. Singura valorificare
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
înțelegerea faptului că totul este determinat de nevoia de autosatisfacție și că perversul și sublimul se deosebesc doar prin aceea că primul reprezintă egoismul inconsecvent preocupat doar de binele eului întîmplător, în timp ce celălalt este egoismul consecvent care adaugă căutării satisfacțiilor accidentale vital indispensabile dorința realizării propriului său bine esențial armonia motivelor, dorința eliberatoare, deoarece aceasta nu permite existența nici unei supuneri, a nici unei ipocrizii, a nici unui regret. Binefacerile egoismului sublim ale sublimării egocentrismului vanitos sînt în realitate mai mult decît esențiale: forța
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
înfrunte eroarea și nedreptatea lumii întregi, neavînd nici o posibilitate de a scăpa de soarta lor, pe care o cunoșteau și au prezis-o. Trebuie să menționăm că sanctificarea este caracteristică climatului nordic, fiind exclusă din cadrul oricărei realizări datorate unei cauze accidentale: rigoarea condițiilor de viață. Nordicul este prea dependent de ambianță, iar această dependență îl face ingenios și combativ. Aceasta este forța și slăbiciunea culturii occidentale. Ingeniozitatea tehnică duce la multiplicarea dorințelor, iar combativitatea se străduiește în cele din urma să
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]