7,862 matches
-
ca Miorița. Când îmi aplec urechea de sânul pământului aud lucrînd Meșterul Manole ce, încă, modelează țara pe care o numim Limba Română. De bat la porțile cerului și iau o cană de lut cu apă simt sufletul izvoarelor din adâncurile munților acolo unde inimile rămân pe oale de Horez. De iau în palme un bulgăre din marginea câmpului unde zarea a îngenunchiat lutul îmi seamănă. Poate-s oasele străbunilor mei ceva din înțeleptul suflet respirând în conturul măsurat. Mă simt
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
ca Miorița. Când îmi aplec urechea de sânul pământului aud lucrînd Meșterul Manole ce, încă, modelează țara pe care o numim Limba Română. De bat la porțile cerului și iau o cană de lut cu apă simt sufletul izvoarelor din adâncurile munților acolo unde inimile rămân pe oale de Horez. De iau în palme un bulgăre din marginea câmpului unde zarea a îngenunchiat lutul îmi seamănă. Poate-s oasele străbunilor mei ceva din înțeleptul suflet respirând în conturul măsurat. Mă simt
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364931_a_366260]
-
argint Și ceara li se prelinge ca lacrimi de sânge înghețate... În asemnea zile te cuprinde o stare patetică de nostalgie Cu mult mai ucigașă decât tăcerea. În asemenea zile privești pierdut în depărtare Te adâncești în lume până devine adâncul din tine Și, treptat, observi cum pulberea de pe nisipuri brodează cu aur irizat Un petic de speranță... Cum strigătul pădurii trezește păsăretul.. Cum reîncepe viața alunecând în sus. Solstițiu de iarnă Mahalaua își mestecă măruntele-i drame - Istorisiri picante și
IMPRESII DE LECTURĂ de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364926_a_366255]
-
mă trezesc pe luturi mergătoare senzația citadină a zilei post moderne mai sus de suflet privesc țin în brațe drumuri se împuținează în căușul palmelor petale de trandafir și mai unde pe drumul de la ușă spre pat muzică romantism tornade adâncuri lumi întortocheate iubim zâmbim trăim. Referință Bibliografică: Țin în brațe drumuri / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 952, Anul III, 09 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ŢIN ÎN BRAŢE DRUMURI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 952 din 09 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364966_a_366295]
-
E doar rugină, nu este aur. Numai stejarul și broasca țestoasă Prind câte-un secol, două, mai mult, Trece mulțimea urlând glorioasă, Capete rase, creier de struț. Gigantică talpă pe-un vierme gingaș, Dovleacul gândește gălbui- nărăvaș, Cuvintele vin din adâncuri de ape, Când lumea e plină de acte și fapte. Lasă țânțarii să se înfrupte, Paguba-i mică, nu merită lupte, Pune și miere peste arsură, Orice durere mai scade din ură, Lasă liliecii să-ți intre în păr, Fii
BLACK AND WHITE de BORIS MEHR în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364960_a_366289]
-
pentru a dovedi că este reală această afirmație, dar și pentru că mi-au plăcut versurile doamnei profesoare. Este un subiect sensibil, gândit și tratat în maniera pe care și eu aș fi ales-o. Adresez doamnei profesoare Ana Dumitrescu, din adâncul sufletului meu, sincere felicitări! Ani mulți cu sănătate, putere de muncă, inspirație, dragoste, pace și lumină! Cu prietenie, prețuire și considerație, Marian Malciu Referință Bibliografică: COPIILOR MEI / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 986, Anul III, 12 septembrie
COPIILOR MEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365007_a_366336]
-
în ale ei muriri, Când împartim iubirea purificatoare În două mari iubiri care decurg din ea, Pluralul de iubire, un sentiment ce doare, Trăiește-n ochii celui născut spre a trăda, Rămâne dragostea-n pluralitatea ei profundă, Această curățenie în adâncul ei moral, Care chiar și atunci când este muribundă, E unica trăire fără de plural. Silvana Andrada Tcacenco-01.07.2016 Referință Bibliografică: PLURALUL DE IUBIRE / Silvana Andrada : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2097, Anul VI, 27 septembrie 2016. Drepturi de Autor
PLURALUL DE IUBIRE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366287_a_367616]
-
vremea amiezilor, încătușate în viori sunetele se sparg în pereții de sticlă. Pe aici îmi erau pașii fără urme, între zile amenințate de drumurile-simbol, ca nisipurile detașate de ape, pe care se odihnește trupul iubirii. Nimeni nu știe cum în adâncul visului, dorința e o flacără albastruie care arde inima trubadurului intrat în cântec. Voi însera pe pajiștea apusului, să-mi îmbălsămez inima cu cîteva ierburi. Mă voi nemuri în zidul fântânii, pentru salvarea unei stele, în care voi înnopta definitiv
INTRAT ÎN CÂNTEC de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366322_a_367651]
-
Din fumul înspumat al galaxiilor spirală Cuptoare neutrinice lumina își frământă Leviathan neantul cu armura sa de zală În viduri lente, aripa-i o lance își avântă În umbra sferelor rarefiate și latente Stihiile se contopesc în versuri retrograde Leviathan adâncul cu priviri opalescente Precesia secundelor în văluri grele cade În perihelii se transcriu elipse orbitale Planete azurii, uraniene echinocții Leviathan zenithul din hyperspații abisale Aruncă evantaie de lumină în himera nopții Quasară stea sorbind lumina-n grele cupe Văpăi căzute
LEVIATHAN 2 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366327_a_367656]
-
sale dinamice, despre Domnica Vărzaru multe pot să spun, dar n-am putut întrezări în ea și clocotul poetic. Dar ea, parcă intuind, a pregătit o replică: „Dacă nu m-ați cunoscut/ Nu-i pentru că am fost departe/ În mari adâncuri, sfere-nalte./ E pentru că n-ați cercetat/ Trăirea gândului, din care/ Au răsărit și munți și mare.// Și dacă nu m-ați cunoscut/ Când din cuvântul cu licoare/ Din fructe dulci sau fructe-amare/ Pluteau miresme ca-n priviri/ Ce-nconjurau
POEZIILE DOMNICĂI VĂRZARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366297_a_367626]
-
fiori.// Înălțat-am câteodată/ Capul prin văzduhuri rare./ Am sperat să iau de-acolo/ Boabe de mărgăritare./ Și în noapte peste gândul/ Ce m-apasă, să le cern/ Să trimit grăbit suspinul/ Nesfârșitului etern...// Când privirea mi se-ntinse/ În adâncuri și pe culmi/ Am văzut făclii aprinse/ Ce separă două lumi”. (AM VĂZUT FĂCLII APRINSE) Adesea, poeziile sale sunt țesăturile unei confesiuni: „Acasă au crescut cuvinte-n rânduri/ Ce-au mers cu mine în necunoscut./ Acasă e ființă mea, în
POEZIILE DOMNICĂI VĂRZARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366297_a_367626]
-
pe fotolii creștine,/ Cu sufletul pereche ținându-l de mână,/ Să privească adânc în Raiul seminței,/ Iubirea-nflorită în ogorul primit de la tine.” (Raiul seminței). O rugă întreagă transpare în luminozitatea-i. Un suflet cald și nobil se dedică din adâncul conștiinței proprii, înspre atingerea absolutului. Astfel o privesc pe Ioana Lăpușneanu, considerând-o cu prețuire și respect, un exponent fenomen în rândul acelora care împodobesc viața cu taina împărtășită, aceea a poeziei. Daniel Marian Referință Bibliografică: DANIEL MARIAN DESPRE IOANA
DANIEL MARIAN DESPRE IOANA LĂPUȘNEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366298_a_367627]
-
ura, disprețul și nimicul. Iar Tu le vei judeca! Dă-mi Doamne anii cei trecuți prin inel de aur, zdrobiți de safire și răsăriți în rubine. In apele lor se vor afla speranța zilelor și lumina răsăritului de soare. In adâncurile sufletului trăiam exaltarea glasurilor neauzite dar străbătând câmpiile și brazdele pline de rouă. I-am mâna și condu-mă spre limanul reînvierii și arată-mi cum totul va fi altfel. Lacrima va fi transformată în ploaie și rana se va
RUGA de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366352_a_367681]
-
să iubim chiar lucrurile fără preț, fără valoare din noi. În cuvântul de introducere al volumului, domnia sa denumește poezia acestui volum o „poezie biogenetică” pentru că, spune autorul: „încearcă să coboare în abisuri, să treacă dincolo de zăgazurile neauzului, ale nevăzului, în adâncul cunoașterii de sine, în lumea celulelor, a hematiilor, hormonilor, organelor generatoare și purtătoare de aceste omenești deșertăciuni, să le înțeleagă limbajul stărilor fiziologice, dându-le ... Citește mai mult Poetul Dan Tipuriță vine în fața noastră cu un nou volum de poezie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
să iubim chiar lucrurile fără preț, fără valoare din noi. În cuvântul de introducere al volumului, domnia sa denumește poezia acestui volum o „poezie biogenetică” pentru că, spune autorul: „încearcă să coboare în abisuri, să treacă dincolo de zăgazurile neauzului, ale nevăzului, în adâncul cunoașterii de sine, în lumea celulelor, a hematiilor, hormonilor, organelor generatoare și purtătoare de aceste omenești deșertăciuni, să le înțeleagă limbajul stărilor fiziologice, dându-le ... X. TANGOURILE LITERARE ALE LUI NICU DOFTOREANU, de Vasilica Ilie , publicat în Ediția nr. 2106
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
Ediția nr. 2023 din 15 iulie 2016 Toate Articolele Autorului bagaj tangoul obsesie compresie găndurilor zidurilor chin ardent desuet pisica neagră strălucire nălucire apasă acasă trup uitat sfâșiat aclamat. Mă curg prin tine Mă curg prin tine bazalt erupt din adâncuri în adâncuri spre apusul luminat de o pulbere de stea ce veghează calea mea și calea ta. Referință Bibliografică: acasă în trup / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2023, Anul VI, 15 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
ACASĂ ÎN TRUP de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366368_a_367697]
-
2023 din 15 iulie 2016 Toate Articolele Autorului bagaj tangoul obsesie compresie găndurilor zidurilor chin ardent desuet pisica neagră strălucire nălucire apasă acasă trup uitat sfâșiat aclamat. Mă curg prin tine Mă curg prin tine bazalt erupt din adâncuri în adâncuri spre apusul luminat de o pulbere de stea ce veghează calea mea și calea ta. Referință Bibliografică: acasă în trup / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2023, Anul VI, 15 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena
ACASĂ ÎN TRUP de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366368_a_367697]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > LILIANA STOIAN - ULURU (POEME) Autor: Liliana Stoian Publicat în: Ediția nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului ACUM E MOMENTUL Când sufletul arde printre adâncuri Și suflul speranței l-a fermecat, Pădurea de raze se înfioară De-o șoaptă, de-un tremur, de-un vis neuitat Este chemarea la viață sublimă Ce ne-o dăruiește iubirea din noi Este dorința de împlinire O șoaptă, un
ULURU (POEME) de LILIANA STOIAN în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366386_a_367715]
-
o rugăciune când adormeam și cuvintele făceau un pod între el Dumnezeu și mine cel dincolo de somn. un vânător de pace pe apă tulbure tata nu ne ascundea temerea sa că uneori pești cu dinți de foc pot ieși din adâncuri și pot cădea în noi dar el era liniștit el așezase un pod nevăzut mai tare ca oțelul mai tare ca somnul mai tare ca moartea. ca spicele privirea lui niciodată n-a ucis când înțepa privirea lui ca spicele
TATA de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366460_a_367789]
-
de la zidirea lumii, lângă Tatarroș, râul ce curgea leneș între munții cu coame rotunde, câteva căsuțe mici, din lemn și lut vălătucit, adăposteau oamenii aciuați aici din vremuri străvechi. Spuneau poveștile bătrâne că pe dealul cel mai semeț, undeva în adâncul pădurilor de fag și carpen, se aflau zidurile unei cetăți vechi în care trăiseră dacii conduși de Comanus cel Bun, strămoșii acelor oameni, dar erau departe și se spunea că erau păzite de spirite înfricoșătoare și numai ochii celor dăruiți
LEURA ŞI URMĂNAŞ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366507_a_367836]
-
gol. A repeta cuvintele iubire, sărut, lumină, moarte, Dumnezeu este echivalent cu încălcarea unei Legi a Decalogului - Nu lua numele Domnului în deșert. Nici aripile nu lipsesc, deși Icar a căzut de mult. Urci proaspătă din mine, ca apa din adâncul izvoarelor, tu, fericirea cuprinsă în om. Privirea ta e mai caldă decât sângele, ca razele lumini solare. Așa spune Sandu David, prin Sebastian Costin. Nu a venit nici unul la festin. Doamna Jerome este chiar doamna Jerome? Poate că nu a
ANTI-DADA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366519_a_367848]
-
seamă de zbaterile sale și ale eului ce „moare / în izvoare / tot ducând cu el caline / vise cu culori de soare“, de singurătăți și tristeți ce-i dau, totuși, șansa să rescrie din „doruri triste alte stanțe“, de sondaje în adâncul ființei și de întrebările chinuitoare, de căutările și agonia sufletului „golit de izvor“, de încercări, speranțe și iluminări, de patimi i iubiri rebele, de sensuri și nonsensuri și de tot amalgamul existențial, pe care, ca un Sisif, îl urcă din
BARCAGIUL IUBIRII de LEONID IACOB în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366508_a_367837]
-
vom întâlni și cu scrisul tău în detaliu, acum e binevenit și acest insert. Veronica BALAJ: Mulțumesc! Versurile următoare țin loc de orice descriere. Pe care oricum nu aș putea-o creiona cum ar trebui. „Mama/ cu privire alunecândă în adâncul de fântână/ crede poate,/ că lacrimile îngerului/ i s-au prelins/ în interior/ de dor... Mama a avut parte/ de-un înger bătrân/ și băutor de lapte./ De aceea/ singură-l purta în spate/ și-l învăța să scrie/ ca
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
cu mer/ și lasă-mă să cânt, / slujește-mi această plăcere!/ Îngerul plânge definitiv/ ciorapii mamei se deșiră/ se preling.../ Îngere, îți este frig?/ ți-e aripa grea?/ Îngere, îmi umbrești privirea.../ Îngerul se întristează ușor/ de la aripi/ până la zbor/ Adâncul fântânii începe să-nghețe.../ Îngere, ce se întâmplă ?/ nu-i mai dai mamei binețe?/ Salveaz-o dintr-o plecare - surpare/ și fă-i un dar/ legat în nouă buchete / de albastru/ și nouă tăceri/ altfel/ cine te-o mai purta pe
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
de la zidirea lumii, lângă Tatarroș, râul ce curgea leneș între munții cu coame rotunde, câteva căsuțe mici, din lemn și lut vălătucit, adăposteau oamenii aciuați aici din vremuri străvechi. Spuneau poveștile bătrâne că pe dealul cel mai semeț, undeva în adâncul pădurilor de fag și carpen, se aflau zidurile unei cetăți vechi în care trăiseră dacii conduși de Comanus cel Bun, strămoșii acelor oameni, dar erau departe și se spunea că erau păzite de spirite înfricoșătoare și numai ochii celor dăruiți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]