KorAP: Find »[drukola/base=adept & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...84 85 86 ...302 >

7,542 matches

Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292

și liber-profesioniștii care aparțineau clasei de mijloc din Transilvania nu erau nici aceștia, În marea lor majoritate, români. Eugeniștii nu puteau controla direct comportamentul unor astfel de indivizi care, spre deosebire de angajații statului, aveau propriile lor surse de venit. În consecință, adepții eugeniei Își exprimau scepticismul față de clasele de mijloc și, cel mai adesea, subliniau aspectele disgenice, potențial amenințătoare ale comportamentului reprezentanților acestor clase, mai degrabă decât să Încerce să Îi atragă ca aliați În susținerea ideilor eugeniste. Atunci când discipolii lui Moldovan

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
parlamentar. În Statele Unite și Marea Britanie, de exemplu, cei mai mulți eugeniști (cu excepția câtorva autori, printre care anarhista Emma Goldman) formulau critici la adresa instituțiilor politice și Împotriva anumitor partide sau grupuri de politicieni, dar nu Împotriva Întregului sistem. Nici chiar În Germania cei mai mulți adepți ai eugeniei nu au subscris tendinței antiparlamentare decât după preluarea puterii de regimul nazist 21. Respingerea ireconciliabilă a statutului de grup social respectabil pe care politicienii români Încercau să și-l mențină avea ca surse opinia populară și experiențele particulare

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
adaugă cu și mai multă emfază: „Se pornește la o muncă după criterii științifice, ceea ce Astra n’a putut să facă până abia În anii din urmă”25. Deși erau conștienți de tensiunile intrinsece În poziția lor față de Biserică, numeroși adepți ai eugeniei evitau să discute incompatibilitatea dintre valorile seculare pe care le promovau și mai vechile valori religioase ale publicului căruia se adresau. Încă din 1926, În Biopolitica, Moldovan evidențiase potențialul disgenic al Bisericii. Ceva mai târziu Însă, el a

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
ar fi trebuit să promită - siguranța intelectuală a fiecărui intelectual. Critica liberală susținută de Negulescu punea și ea accentul pe necesitatea ca indivizii să Își asume mai multă responsabilitate, dar Într-o manieră complet diferită de cea a contemporanilor săi, adepți ai eugeniei. El se referea la controlul pe care fiecare individ, bărbat sau femeie, Îl avea asupra rolului și destinului său social, o viziune În care statul funcționa ca un cadru minim ce permitea interacțiunea Între indivizi autonomi. Din această

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Între indivizi autonomi. Din această perspectivă, intelectualii nu aveau nici responsabilități Înnăscute, nici privilegii mai mari decât alți indivizi. Accesul lor la poziții de putere depindea de efortul personal și era garantat doar de performanța superioară Într-o anumită funcție. Adepții eugeniei contemporani filosofului liberal identificau Însă responsabilitatea individuală cu limitele, calitățile și obligațiile biologice față de organismul mai larg. Selecția trebuia să se facă de sus În jos - indivizii urmau să fie aleși și promovați pe criteriul nevoilor națiunii, și nu

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
probabil, selectată din rândurile intelectualilor, a căror poziție socială privilegiată demonstra potențialul lor biologic și capacitatea de dezvoltare, populația rurală avea calitatea de a fi sursa cea mai sănătoasă, cu cel mai mare potențial de reîmprospătare a acestei elite. Toți adepții eugeniei păreau să fie de acord că satul era „marele rezervor de unde se premenesc și se alimentează energiile constructive ale Țării...”31. Țăranii reprezentau o resursă umană neexploatată, un repozitoriu de tradiție și cheia purității etnice a națiunii române. Eugeniștii

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
participanți inocenți la transformările istorice sau ca sursă de vitalitate pură era În vogă În perioada interbelică și, de altfel, scriitori precum Nicolae Iorga sau Nichifor Crainic descriau viața satului ca pe un paradis pierdut 34. Este posibil ca numeroși adepți ai eugeniei să fi fost convinși de astfel de descrieri idilice ale satului datorită unei nostalgii a faptului că cei mai mulți dintre ei se născuseră și unii chiar crescuseră la sat. Moldovan, de exemplu, era fiul unui preot de țară, iar

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
familie de țărani din satul bănățean Gaiu Mare. Experiențele lor urbane, În Viena, București sau Cluj, au fost, probabil, foarte mult influențate de amintirea anilor copilăriei petrecuți la sat, așa cum demonstrează pagini ample din scrierile autobiografice ale ambilor autori 35. Adepții eugeniei au integrat Însă această viziune nostalgică Într-o perspectivă mult mai agresivă și mai pragmatică decât alți contemporani, printre care Nichifor Crainic. Mișcarea eugenistă nu Își propunea să mențină intactă energia umană a satelor, ci să transforme țărănimea Într-

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
În special de intrușii romi. În opinia sa, sursa corupției și a degenerării nu era În interiorul sistemului, ci În persoana acestor presupuși impostori, a căror excludere ar fi dat elitei posibilitatea de a-și recăpăta vigoarea. În 1942, un alt adept al eugeniei, Simion Mehedinți, Își transformase și el retorica argumentelor de la accentul pus pe necesitatea de a realiza un control social mai strict la un ton rasist fără echivoc: A venit Însă timpul ca anarhia să Înceteze... Îndepărtarea Evreilor, a

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
ca infractoare, ci și ca mame sau femei tinere care puteau deveni mame. Mai mult, ei recunoșteau faptul că femeile adesea deveneau prostituate din cauza neajunsurilor economice sau deoarece cădeau victime meseriilor lor, În special dacă erau servitoare. De aceea, unii adepți ai eugeniei au propus măsuri radicale pentru a Împiedica femeile din clasele proletare să cadă victime prostituției, chiar dacă aveau o propensiune naturală pentru acest comportament degenerat: Trebuie asigurate salarii egale pentru bărbați și femei, protecție muncitoarelor Însărcinate și servitoarelor ș

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
temeri similare printre eugeniștii români. În cazul prostituatelor și al delincvenților juvenili, eugeniștii au rămas fideli Încercării de a controla granițele dintre normalitate și marginalitate prin mecanisme de izolare, dar și prin programe de reintegrare. * * * Societatea pe care o imaginau adepții eugeniei integra unele configurări tradiționale ale rolurilor sociale, precum rolurile materne ale femeilor, propunându-și, În același timp, să reorganizeze ierarhia existentă pe baza unor criterii noi și cu ajutorul unor noi tehnologii de control social. Sinteza eugenistă conținea Însă unele

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
meritului personal. Majoritatea membrilor acestei elite păreau să fie În favoarea unui control mai strict al selecției sociale, chiar dacă ei Înșiși fuseseră crescuți În condiții modeste și Își obținuseră pozițiile privilegiate aproape exclusiv prin efort personal. Faptul că analizele elaborate de adepții eugeniei acordau elitelor profesionale un rol privilegiat, de forțe de avangardă, a contribuit esențial la succesul ideilor eugeniste printre membrii intelighenției românești, În special În Transilvania, unde intelectualii sufereau Încă de un complex de inferioritate față de cei maghiari. Cu prețul

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
orice alt domeniu de acțiune socială. Capitolul de față analizează impactul eugeniștilor asupra reformei educației. Voi lua În discuție diferite lucrări dedicate reformei educației, legislația adoptată, normele metodologice și textele publicate În spiritul acestor reforme. În final, voi argumenta că adepții eugeniei au reușit să extindă semnificația noțiunii de educație, pentru a desemna nu doar o activitate care are loc În cadrul sălii de clasă, ci un proces mai larg de Învățare socială și au Încercat să pună În aplicare o anumită

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
opiniile mendeliene ale majorității eugeniștilor români? Ar trebui să Înțelegem că un autor ca Preda era pur și simplu confuz sau Într-o poziție marginală? Nu chiar. O ipoteză mai plauzibilă ar fi aceea că, la fel ca și alți adepți ai eugeniei, autorul avea nevoie de un astfel de argument pentru a putea construi, mai departe, o critică eficientă a degenerării sistemului de educație, În conformitate cu principiile eugeniste. Argumentul contrar, mendelian, nu oferea același spațiu de manevră. Dacă factorii de mediu

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
educației În dezbaterile perioadei \: pozitivism teoretic vs. naționalism empiric" Am argumentat anterior că eugeniștii susțineau eficiența educației ca instrument de realizare a selecției și progresului eugenic, În același timp În care se distanțau de perspectiva lamarckiană. Unde se situau Însă adepții eugeniei În contextul mai larg al dezbaterilor despre reforma educației din acea perioadă? În dezbatere fuseseră atrase numeroase personalități ale lumii academice din România, o parte fiind divizate În două tabere: proeuropenii și naționaliștii. Această sciziune fusese prefigurată de dezbaterile

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
a studenților, astfel Încât talentele individuale ale fiecăruia să fie mai bine folosite. Propunerea sa ridica, În primul rând, problema selecției elevilor și a mijloacelor de a stimula dezvoltarea mai eficientă a Înzestrărilor lor naturale, o problemă pe care Moldovan și adepții săi au tratat-o În mod explicit. Criterii eugenice de selecție: inteligență vs. etnie, clasă și identitate de gentc "Criterii eugenice de selecție \: inteligență vs. etnie, clasă și identitate de gen" Printre autorii proeminenți care au discutat criteriile de selecție

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
superioritatea abilităților mintale este strâns legată de identitatea de clasă. Conform datelor sale, 70% dintre elevii care manifestau o inteligență deasupra mediei sau excepțională proveneau din familii de practicanți de profesii cu un nivel superior de educație 24. Numeroși alți adepți ai eugeniei din România sau din alte țări Împărtășeau această viziune reificată a clasei sociale ca indicator al inteligenței Înnăscute. Istoricul Donald Mackenzie arată că, În Anglia, eugeniștii au folosit retorica inteligenței ereditare ca modalitate de a afirma statutul superior

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
contradicția dintre teama eugeniștilor față de clasele de mijloc, urbane, de altă etnie și afirmația că acest grup social deținea cel mai mare potențial intelectual. Ștefănescu-Goangă nu a menționat, de fapt, etnia printre criteriile importante de stabilire a ierarhiei studenților. Cei mai mulți adepți ai eugeniei erau Însă, fără Îndoială, conștienți de acest aspect, pentru că mulți dintre ei au adăgat un corolar important la ceea ce fusese deja spus În sensul reificării superiorității intelectuale ereditare a claselor de mijloc 26. Numeroși autori au susținut că

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
diferită de cea a băieților, nu doar pentru că trebuiau să se pregătească pentru roluri sociale specifice femeilor, ci și din cauză că se nășteau cu Înzestrări intelectuale și vocaționale diferite de alte băieților 29. Opinia lui Moldovan era susținută de numeroși alți adepți ai eugeniei. Ovidiu Comșia, dezvoltând o discuție detaliată a relațiilor de gen, afirma că, „Pe lângă diferențele biologice inerente individului, vin În cumpănă și diferențele biologice inerente sexelor ș...ț alta e structura șlorț biologică și, mai ales, menirea lor viitoare

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
programul șde Învățământ alț fetelor era diferit de cel al băieților ș...ț, se dădeau mai puține informațiuni științifice... o mulțime de profesiuni Îi erau Îngrădite femeii, chiar când era admisă ș...ț era mai slab plătită 34. Grupul de adepți ai eugeniei care Împărtășeau astfel de opinii nu a mers Însă niciodată atât de departe Încât să susțină că fetele ar trebui să primească aceeași educație ca și băieții. În acest sens, cei care adoptau această linie critică erau prinși

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
reflecta faptul că se presupunea că grupurile aveau capacități intelectuale diferite. Critica celor câțiva autori care se opuneau prejudecăților de gen privind capacitățile intelectuale ale femeilor nu a avut, astfel, nici o influență În elaborarea politicilor publice din domeniul educației. Unii adepți ai eugeniei au luat În considerare și alți factori de mediu disgenici, Încercând să elimine efectele acestora asupra procesului de educație, prin criteriile de selecție aplicate. Eugeniștii susțineau că indivizii cu un stil de viață imoral (spre exemplu, infractorii și

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
tău, În loc să moștenească minte, va ajunge poate Într’un azil de vagabonzi sau alienați, sau va deveni un răufăcător din vina ta!”37 Discuțiile publice pe marginea folosirii criteriului moștenirii ereditare ca bază a reformei educației le-au oferit, asfel, adepților eugeniei oportunitatea de a-și afirma rolul de elită morală și de a legitima propria dorință de a extinde măsurile de control social, În special asupra claselor inferioare. Unii autori Încercau să augmenteze sentimentul de criză, arătând că inclusiv familiile

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
repercusiuni ireversibile asupra mobilității sociale a copiilor lor. Elevii care se calificau În urma „preselecției” bazate pe dosare biologice urmau să fie supuși unui nou proces de selecție, În care li se administrau diferite teste de inteligență și de aptitudini. Unii adepți ai eugeniei considerau că testele de inteligență măsurau mai degrabă gradul de alfabetizare și erudiția decât capacitățile intelectuale Înnăscute 40. Cu toate acestea, cei mai mulți dintre ei erau În favoarea folosirii testelor IQ ca metodă validă de selecție a elevilor În conformitate cu dotarea

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
prezența instinctelor materne. Trăsături fizice precum șoldurile Înguste, sânii mici sau mai mult păr de culoare Închisă pe corp erau semne ale unui potențial reproductiv sub normal 43. Băieții tineri nu erau nici ei feriți de astfel de examinări supărătoare. Adepții eugeniei recomandau ca selecția În școli să se bazeze pe criterii normative de masculinitate, care includeau „O Înfățișare dinamică, viguroasă, agresivă și provocatoare”44. De aceea, un băiat cu umerii Înguști, fără musculatură puternică și cu păr moale și rar

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
epidemiilor, diferite forme de boli sociale, de la sifilis la alcoolism și tuberculoză. Retorica prezentării unor astfel de probleme rămânea Însă coerentă cu ideile exprimate În programul inițial al Secției Biopolitice și În lucrările teoretice ale lui Moldovan și ale altor adepți ai eugeniei din cadrul Astrei 58. Școlile țărănești: mobilizarea și controlul capitalului biologictc "Școlile Țărănești \: mobilizarea și controlul capitalului biologic" Pe lângă oportunitățile ocazionale de educare a adulților, eugeniștii au Încercat să creeze și un program de educație permanent, În cadrul Astrei. Cel

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]