204,613 matches
-
lucrări publice în comunitățile regionale și acordarea de stimulente financiare pentru inițiativele de dezvoltare ale acestora. În Franța s-a utilizat după război chiar o planificare orientativă a dezvoltării regionale, utilizînd ca mijloace transferurile bugetare, fiscalitatea discriminatorie, creditarea diferențiată, controlul administrativ al prețurilor, al amplasării întreprinderilor și utilizării mîinii de lucru. În mod asemănător au procedat Italia, Spania și alte țări. După constituirea Uniunii Europene, în diferitele faze ale drumu-lui integrării, conceperea și aplicarea politicilor regionale a devenit, în tot mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
prin capitalizări inițiale, acordarea de asistență tehnică, financiară, juridică ș.a. Instrumentele politicii microeconomice de dezvoltare regională se bazează, în special, pe practica subvențiilor de stat pentru eliminarea disparităților regionale. Subvențiile se acordă în mod selectiv și au un puternic caracter administrativ. Efectele lor sunt mai curînd discutabile, cele negative constînd în rigidizarea piețelor și creșterea dependenței financiare a comunităților. Oricum, gestionarea subvențiilor este mai bine să fie lăsată în sarcina autorităților locale decît a guvernului central. Putem întîlni subvenții, sau granturi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
vorbă goală, o formă fără fond, o iluzie. Pe lîngă resursele financiare, autonomia locală presupune, desigur organe și instituții proprii de administrare și o legislație care să o respecte, mai ales în relațiile cu Statul. La toate nivelele de organizare administrativă trebuie urmărit și consfințit principiul echilibrului, al egalității relative între resursele acestora și activitățile de finanțat, în baza unor patrimonii și reguli clar stabilite. Comunitățile locale nu trebuie discriminate, spre binele tuturor. Autonomia locală se impune din considerente de eficiență
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
organizare cît mai apropiată de cetățean și de problemele sale, în vederea unei rezolvări mai operative, de adecvare la condițiile locale, de mai bună administrare a activităților și proiectelor specifice. Desigur, descentralizarea are limite, chiar dacă ele sunt greu de stabilit. Dreptul administrativ consacră, în acest sens, trei sisteme: 1) Autonomie completă, deci libertatea deplină a autorităților locale de a administra activitățile comunităților pe care le reprezintă; 2) Autonomie limitată, în atribuțiile autorităților locale fiind doar anumite probleme sau activități; 3) Sistemul tutelar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
generată; delimitarea clară a patrimoniilor de uz și de interes local, regional și național, precum și a competențelor privind administrarea acestora; corelat cu patrimoniul de administrat, e necesară delimitarea clară a necesarului de cheltuieli, pe categorii și capitole, pentru fiecare nivel administrativ (local, regional și național); în funcție de necesarul de cheltuieli, delimitarea clară a veniturilor cuvenite bugetelor locale, regionale și naționale, practicarea de baze de impozitare distincte; colectarea tuturor impozitelor și taxelor va fi cedată în responsabilitatea autorităților locale. După colectare, acestea vor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a contractului privind dezvoltarea regională încheiat între Stat și regiuni; desființarea actualelor structuri teritoriale pentru dezvoltarea regională și, în primul rînd, a actualelor regiuni de dezvoltare ; modificarea împărțirii administrativ-teritoriale prin înființarea regiunilor ca unități cu competențe depline potrivit legii (autonomie administrativă). O regiune va fi constituită din două-trei județe actuale, cuprinzînd 1,8-2 milioane de locuitori și circa 15.000 de kilometri pătrați, corespunzător mediei europene NUTS II. Vor rezulta astfel 15-17 noi entități administrativ teritoriale. Criteriile-obiectiv ce vor sta la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cu competențe depline potrivit legii (autonomie administrativă). O regiune va fi constituită din două-trei județe actuale, cuprinzînd 1,8-2 milioane de locuitori și circa 15.000 de kilometri pătrați, corespunzător mediei europene NUTS II. Vor rezulta astfel 15-17 noi entități administrativ teritoriale. Criteriile-obiectiv ce vor sta la baza stabilirii concrete a noilor regiuni vor fi: tradiția istorică, administrativă și culturală; datele demografice; omogenitatea teritorială; posibilitatea concentrării resurselor în direcția unei susținute dezvoltări economico-sociale (efect de sinergie); eficiența economico-socială; reducerea birocrației; reducerea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
1,8-2 milioane de locuitori și circa 15.000 de kilometri pătrați, corespunzător mediei europene NUTS II. Vor rezulta astfel 15-17 noi entități administrativ teritoriale. Criteriile-obiectiv ce vor sta la baza stabilirii concrete a noilor regiuni vor fi: tradiția istorică, administrativă și culturală; datele demografice; omogenitatea teritorială; posibilitatea concentrării resurselor în direcția unei susținute dezvoltări economico-sociale (efect de sinergie); eficiența economico-socială; reducerea birocrației; reducerea cheltuielilor administrative; creșterea autonomiei, a posibilităților de autoguvernare; asigurarea unei dezvoltări comunitare organice și durabile; administrarea mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Criteriile-obiectiv ce vor sta la baza stabilirii concrete a noilor regiuni vor fi: tradiția istorică, administrativă și culturală; datele demografice; omogenitatea teritorială; posibilitatea concentrării resurselor în direcția unei susținute dezvoltări economico-sociale (efect de sinergie); eficiența economico-socială; reducerea birocrației; reducerea cheltuielilor administrative; creșterea autonomiei, a posibilităților de autoguvernare; asigurarea unei dezvoltări comunitare organice și durabile; administrarea mai eficientă a fondurilor de dezvoltare, inclusiv a celor europene; existența rețelelor de utilități, a infrastructurii economice și sociale la nivel regional; asigurarea diversității resurselor antrenabile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a risipei; creșterea eficienței economico-sociale la toate nivelurile; reducerea disparităților prea mari de dezvoltare dintre regiuni; optimizarea alocării factorilor de producție; descentralizarea reală și efectivă și autonomia locală; intensificarea cooperării interregionale; creșterea responsabilităților; creșterea omogenității spațiale a teritoriului; reducerea cheltuielilor administrative; administrarea mai eficientă a fondurilor comunitare; valorificarea mai bună a tradițiilor și a altor elemente de specific regional; crearea unui cadru optim pentru dezvoltarea durabilă. Dintre obstacolele posibile în calea unei dezvoltări regionale de succes putem reține: diferențialul veniturilor; diferențialul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
financiară a administrațiilor locale apărînd, însă, abia în 1933, prin lege separată. Aceasta producea sursele de venituri locale, determinînd în același timp sarcinile obligatorii și cele facultative, în materie fiscală desigur, ale unităților administrativ-teritoriale. În 1938 apare o nouă lege administrativă, care prevedea un sistem mixt de finanțare a comunităților locale (transferuri plus impozite și taxe locale, acestea din urmă în număr de 19), prevăzînd și posibilitatea contractării de credite interne de către autoritățile locale. După 1989, descentralizarea financiară a fost extrem de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
calea unor intervenții statale. Or, ținînd cont de ceea ce ne învață școala Public Choice, nu putem fi atît de naivi încît să ne lăsăm în seama administrațiilor publice, considerate ca niște actori binevoitori. Numeroase experiențe recente ne arată că responsabilii administrativi și/sau politici pot acționa, pur și simplu, în propriul interes, sau manipula publicul prin diverse grupuri de presiune. A ne mulțumi cu simpla recomandare a învățăturilor economiștilor, echivalează cu ignorarea faptului că relațiile economice se înscriu într-un cadru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
economică și cere statului să se înscrie într-un proiect colectiv mai larg. În concretizarea acestui proiect, economiștii propun grile de lectură sugestive. Dar astăzi națiunea e pusă în cauză, pe de o parte de creșterea importanței regiunilor, a eșaloanelor administrative subnaționale în general, pe de altă parte prin afirmarea entităților și formulelor de integrare supranaționale (cum e cazul U.E.) și a tendințelor globaliste. 6.5.1. Ce este o națiune? Au existat și continuă să existe, din păcate, abordări patologice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Paris, 1992, p.6. 29 citat în N. Hoanță, op.cit. 30 Farray Nemec, Glen Wright, Finanțe publice, Ed.Ars Longa, București, 2000, p. 110. 31 "L'évaluation des activités publiques", în Recherches économiques et sociales, nr. 13-14, 1985. 32 "Science administrative, management public et analyse des politiques publiques", in Revue française d'administration publique, nr. 24, 1982. 33 Preluat din V.Ișan, V.Cocriș, Sectorul public. Iluzia bunăstării generale, Ed. Ankarom, Iași, 1998, p. 144. 34 W.E.Oates, Fiscal Federalism
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
variantă clară a noii forme de organizare a recensământului, Tudorel Andrei a spus că noua formă va fi aplicată și peste 2-3 ani. A menționat că s-ar putea baza pe un eșantion și o bază de date din surse administrative. Enunțul clar este că ne modernizăm. Trebuie să ținem seama de ce au făcut și alții, iar acesta să fie ultimul recensământ în formă clasică", a subliniat Tudorel Andrei. INS va anunța în 4 iulie rezultatele finale privind populația ale recensământului
Recensămintele viitoare vor avea altă formă, anunță INS by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/78616_a_79941]
-
fiind culese din teren de către recenzori <<face to face>>. În 2010, 56% dintre țări au aplicat această metodă. Suntem siguri că pe viitor foarte multe țări vor trece la alte metode, pe lângă cea clasică, și anume folosirea unor registre - surse administrative”, a spus Tudorel Andrei. Întrebarea evidentă care se cuvine este: „La noi ce metodă s-a folosit în 2011?” „Noi am folosit metoda combinată, atât <<face to face>>, cât și ajutându-ne de registre”, a venit răspunsul. Ok, registre, baze
Recensământ 2011: Ce trebuie să știi înainte de publicarea rezultatelor oficiale by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/78632_a_79957]
-
art. 55 din Legea nr. 317/2004, privind CSM, invocând excepția de neconstituționalitate. Articolul în cauză a fost propus acum câtva timp de însăși Danileț. Vasilica Danileț și Alină Ghica au fost reprezentați la CCR și la Secția de contencios administrativ și fiscal de la CAB de avocatul Alexandru Morărescu din Baroul București. Acesta a susținut că lui Danileț i s-ar fi încălcat ”dreptul la apărare prin aceea că nu a fost lăsat să se apere în fața celor 1.200 de
Danileț revine în CSM. Decizia revocării, anulată de CA București by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/78654_a_79979]
-
cererii privind strămutarea dosarului de la Curtea de Apel Galați, scrie Mediafax. În 21 mai, ICCJ a hotărât că nu este competența să judece dosarul în care Alină Ghica a contestat hotărârea CSM și a trimis cauza la Secția de contencios administrativ și fiscal din cadrul Curții de Apel Brașov. În 26 februarie, Criști Vasilica Danileț și Alină Ghica au fost revocați din CSM, în urma voturilor exprimate în acest sens în adunările generale ale judecătorilor.
Decizia de revocare a Alinei Ghica din CSM, suspendată by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/78693_a_80018]
-
a fost ridicată, situându-se la 22,7 % în 2012. În România, procentul tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nici nu urmează vreun program educațional sau de formare este ridicat și în creștere (16, 8 % în 2012). Slaba capacitate administrativă se reflectă în rata scăzută de absorbție a fondurilor UE. Obiectivul de absorbție convenit pentru sfârșitul anului 2012 în cadrul programului de asistență financiară al UE nu a fost atins, existând un decalaj considerabil față de acesta. La sfârșitul anului 2012, absorbția
CE vrea egalizarea vârstei de pensionare la bărbaţi şi femei by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78719_a_80044]
-
legea penală și abaterilor date, prin lege, în competența comisiilor de judecată. Articolul 9 Faptele care, potrivit art. 18 din Codul penal, nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni, nu se mai sancționează, iar amenzile și celelalte sancțiuni cu caracter administrativ aplicate pentru asemenea fapte nu se mai execută, în măsura în care nu au fost executate. Articolul 10 Sancțiunile cu închisoare pentru contravențiile săvîrșite pînă la data adoptării prezentului decret nu se mai aplică, iar în cazul în care au fost aplicate nu
DECRET nr. 290 din 9 august 1984 privind amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106668_a_107997]
-
a putu fi atinsă, ajungându-se la soluția de compromis ce presupunea ca Grodno și teritoriile bieloruse occidentale să intre direct în componența Poloniei. Varșovia era în incapacitate politică și militară în 1918, nu avea buget și nu înființase structuri administrative locale și centrale reprezentative. În ceea ce privește Ucraina, polonii au căutat în 1919 să convingă România să participe la o acțiune militară comună împotriva Kievului, pentru a împărți și administra un teritoriu cât mai întins. Ucraina reușise să impună Uniunii Sovietice în
Cum a pierdut România Odessa în 1920 by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/78773_a_80098]
-
1, precum și interesele Republicii Socialiste România cu privire la aceste stocuri. Articolul 4 1. Sub rezerva serviciilor disponibile și a necesităților navelor canadiene, guvernul Canadei se angajează să autorizeze navele românești să facă escală în porturile canadiene, în conformitate cu legile, reglementările și cerințele administrative ale Canadei, în scopul de a cumpăra nada, provizii și echipamente sau pentru a efectua reparații, precum și pentru orice alte motive asupra cărora guvernul Canadian va putea decide, atunci cînd navele sînt autorizate prin licențe să pescuiască sau să sprijine
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
înseamnă persoană însărcinată să acționeze în această calitate; ... d) funcționar consular înseamnă orice persoană, inclusiv șeful oficiului consular, însărcinată cu exercitarea funcțiilor consulare, în calitate de consul general, consul, viceconsul sau agent consular; ... e) angajat consular înseamnă orice persoană angajată în serviciile administrative sau tehnice ale unui oficiu consular; ... f) membru al personalului de serviciu înseamnă orice persoană afectată serviciului casnic al unui oficiu consular; ... g) membri ai oficiului consular înseamnă funcționarii consulari, angajații consulari și membrii personalului de serviciu; ... h) membri ai
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
sumele de bani rămase de la decujus și care nu au fost pretinse de un moștenitor prezent vor fi predate, fără altă formalitate, oficiului consular al statului trimițător, cu titlu provizoriu, spre a li se asigura păstrarea sub rezerva dreptului autorităților administrative sau judiciare teritoriale de a le prelua în interesul justiției. Oficiul consular va trebui să remită lucrurile personale și sumele de bani oricărei autorități a statului de reședință care ar fi desemnată pentru a le asigura administrarea sau lichidarea. El
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
reședință va trata funcționarii consulari cu respectul cuvenit și va lua măsurile corespunzătoare, pentru a împiedica orice atingere adusă persoanelor lor, libertăți și demnității lor. Articolul 35 1. Funcționarii consulari și angajații consulari nu sînt supuși jurisdicției autorităților judiciare sau administrative ale statului de reședință pentru actele îndeplinite în exercitarea funcțiilor lor. 2. Totuși, dispozițiile primului paragraf nu se aplică în cazul unei acțiuni civile: a) rezultată din încheierea unui contract al unui membru al oficiului consular, care nu a fost
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]