55,287 matches
-
limitat cu modestie la propria sa putere. Legitimitatea subiectivului Numai gîndirea mea contează, căci de fapt, alta nu există! Și aceasta, gîndirea mă cuprinde și "subiectivul" și "obiectivul"!! Ea nu se poate auto-limita căci ea afirmă, tot ce se poate afirma! Ea atribuie lucrurilor gradul lor de consistență. Consistența lor este însăși consistența gîndirii. Totul se petrece aici în centrul ei, cu mai multă sau mai puțină claritate, - în prezent sau în trecut, obiectiv sau subiectiv, mai greu sau mai ușor
Despre consistență by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16755_a_18080]
-
se face că patru ani mai târziu era o femeie în toată firea, măritată legal cu un arab și pe care Litera n-o mai recunoaște? Câți ani au trecut de fapt, patru, cum zice tânărul pictor, sau opt, cum afirmă avocata Leontina? Dacă numele de familie al directorului închisorii e Corcolan, iar al nevesti-si Monteoru, cum poate spune autorul că "Mari, soția lui, nu mai împărțea cu el decât numele" (pag. 95)? Ca să nu creadă careva, după semnele de întrebare
Misterele literaturii de trei parale by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16782_a_18107]
-
favorabilă întregii noastre obști. Oricît de greu le-ar veni unora a se despărți de "mistica rădăcinilor", de "tribulațiile unui anume loc", considerate exclusivist și exploatate retoric, se cuvine a admite antiutopia acestei poziții. Ergo realismul ei, care consistă, cum afirmă Vitalie Ciobanu, în a combate "frica de diferență", deoarece "diferența presupune o limită și orice limită devine irevocabilă dacă este absolutizată, renegată sau ocultată". Vitalie Ciobanu, Frica de diferență, Ed. Fundației Culturale Române, București, 1999, 304 pag., preț neprecizat.
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
Gîndirii "mai mult din motive contextuale". Iar Nichifor Crainic n-a dezvoltat "o adevărată doctrină politică de dreapta" ci, de fapt, de extremă dreapta. Aș mai adăuga că, de fapt, Crainic nu s-a depărtat de legionarism prin 1941 (cum afirmă dl Codrescu) ci cu mulți ani înainte, încă din 1934, cînd s-a trezit implicat (și pentru că acceptase, la propunerea lui C.Z. Codreanu, să candideze la deputăție pe listele mișcării legionare) drept autor moral al asasinării primului ministru I.G.
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
că dl Codrescu nu le consideră ca făptuite de legionari, ci "inițiate de un grup rebel, manipulat, poate, de forțe ostile României". Și citează, pentru asta, un interviu al lui Sima din 1961. Dar în Era libertății (1982) tot Sima afirmă că a doua zi după asasinate a stat de vorbă cu șeful echipei de asasini care exalta actul "ca o valoare legionară supremă... A vorbit în accente mistice de răzbunarea Căpitanului, de ticăloșia lui Iorga și Madgearu, de porunca lăsată
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
în... iad! Mulțumirea sa este că măcar acolo ele au un rost benefic: cei ce izbutesc să le ducă la capăt sînt iertați pentru păcatele lor, pe cînd piesele rivalului, cronicarul înțepat, sînt respinse de Satana însuși! Mă încumet să afirm că și astăzi, cei mai mulți dintre noi călătoresc din acest imbold de reîntinerire, cu nădejdea mai mult sau mai puțin ascunsă că prin călătorie vom descoperi o poftă de viață slăbită, o bucurie a trezirii de zi cu zi cu gîndul
"Cît de înflăcărat, cît de minunat!" by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16772_a_18097]
-
unor aprecieri lipsite de compromisuri, mergînd pînă la blamarea unor lideri occidentali, cînd deslușește în comportamentul acestora trăsături de oportunism și lașitate: "În disperata sa campanie electorală, președintele Ford merge pînă acolo cu slugărnicia față de ruși încît e capabil să afirme că țări din est ca Polonia, România și Iugoslavia sînt state libere, unde rușii nu au nici un amestec. Același Ford se cramponează de scaunul de președinte într-atît încît a refuzat să îl primească la Casa Albă pe Soljenițîn, fapt mai
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
Simplu și pe șleau, Povestea noastră ne asigură că despărțirile într-o căsătorie provin numai și numai din prostiile zilnice de tipul "iar ai lăsat hainele aiurea", "nu te ocupi suficient de copii" și altele din aceeași gamă. Realizatorii filmului afirmă că "spectatorii se vor vedea pe ei înșiși uitîndu-se la film. Se vor identifica cu personajele, vor rîde de ele... sau de ei înșiși... și vor înțelege mai bine ce se întîmplă cu ei". Vor înțelege sau nu, spectatorii își
Haz de necaz by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/16792_a_18117]
-
libertatea de ființe gînditoare și problematice în căutarea unei semnificații și al unui sens existențial. Aveți sentimentul că aparțineți unei generații de scriitori? Prin ce s-ar caracteriza? Am debutat în anul 1970, perioadă de "relaxare politică". Atunci s-au afirmat și alți scriitori, dar nu am avut sentimentul că aparțin unei generații pentru că lipsea solidaritatea de grup și aspirații. Fiecare încerca să se afirme pe cont propriu. De altfel, noțiunea de generație nu-mi convine deoarece mă încadrează în anumiți
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
ce s-ar caracteriza? Am debutat în anul 1970, perioadă de "relaxare politică". Atunci s-au afirmat și alți scriitori, dar nu am avut sentimentul că aparțin unei generații pentru că lipsea solidaritatea de grup și aspirații. Fiecare încerca să se afirme pe cont propriu. De altfel, noțiunea de generație nu-mi convine deoarece mă încadrează în anumiți parametrii care îmi sînt străini. Era la modă "noul roman francez" și mulți colegi au fost tentați să adopte acest stil. Nu am acceptat
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
de superficial, atît de la întîmplare încît ucide rînd pe rînd toți poeții pe care îi abordează". Despre festivismul conjunctural al lui Fănuș Neagu: "Mereu neplăceri; nici o îmbunătățire a situației scrisului și a scriitorilor. Numai Fănuș Neagu e în stare să afirme, iresponsabil, într-un interviu recent din Flacăra (nr. 4, 27 ian. 1977), că: "Sîntem la ora cînd ne putem manifesta plenar, fără teama, altădată prezentă, că vorbele noastre nu și-ar găsi ecou". Iată modul în care poate să mintă
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
recent din Flacăra (nr. 4, 27 ian. 1977), că: "Sîntem la ora cînd ne putem manifesta plenar, fără teama, altădată prezentă, că vorbele noastre nu și-ar găsi ecou". Iată modul în care poate să mintă un intelectual: Nu putem afirma plenar...". Pe dracu'". Despre arivismul lui D.R. Popescu: "D.R. se amăgește să creadă că niște biete interviuri, niște documente inedite ori simpla prezență în revistă a unor nume consacrate rezolvă problemele de calitate, de organicitate și de orientare ale publicației
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
vedea lumea prin ochii fiului său nu pentru că l-ar interesa cu adevărat să capete o nouă perspectivă, ci mai degrabă din dorința de a-și regăsi astfel locul în imediata apropiere a lui Ricard. Merg chiar mai departe și afirm că Revel nu pare a avea afinități personale cu budismul; atitudinea lui față de filozofia și religia Estului e mai curînd condescendentă de cele mai multe ori. La fiecare expunere pe care o face fiul, concluzia tatălui este invariabil fie respingerea doctrinei, fie
Filozofia din tată-n fiu by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16811_a_18136]
-
scriitorului valabil e numai descendența transilvană. Așezarea Crengeștilor în Moldova e mult mai îndepărtată în timp, scriitorul fiind a șasea generație din cei care, la început, au trecut munții. Și Călinescu, în cartea sa despre viața și opera lui Creangă, afirmase că "strămoșii lui Creangă, dinspre mamă, s-au tras încoace de prin Maramureș pe la sfîrșitul veacului al XVIII-lea. Familii întregi de mocani din Ardeal s-au strămutat pe Valea Bistriței, în care multe sate sînt de componență transilvană". Și
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
în revistă unele dintre aceste aprecieri pentru a le contesta. Sigur, în toate aceste mențiuni e recunoașterea descendenței transilvane a scriitorului. Dar contestă ideea că originea inițială a scriitorului ar fi din munții Maramureșului, pe care cam toți exegeții au afirmat-o. Autorul nostru, după multe căutări prin arhivele Bistriței, unde s-au mai păstrat copii sau alte acte întocmite de Centrul ținutului (ideal, mărturisește cercetătorul nostru, ar fi cotrobăirea prin arhivele budapestane), a făcut o descoperire fericită, găsind niște originale
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
guvern care include PDSR". Printre aceste semnale se numără și unele venite din partea unor cancelarii europene, precum și din partea elitei intelectuale românești, că UDMR ar trebui să rămînă la guvernare, după alegeri, chiar și alături de PDSR, partid despre care dl Kovacs afirmă că în ceea ce îl privește îl consideră antimaghiar și antiminoritar. Cronicarul nu consideră afirmația secretarului de stat pentru minorități un semnal adresat PDSR, ci un semn prin care UDMR încearcă să dezarmeze în campania electorală eventualele accente antimaghiare ale PDSR
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]
-
care vorbeați se datorează cumva unei nostalgii a migrațiilor burgunde? M.T.: Problema germanității în cazul meu e puțin mai complexă: părinții mei s-au cunoscut ca studenți la germană, la Sorbonna. M-au purtat prin Germania de la naștere, pot să afirm că am trăit mereu cu un picior dincolo de Rin. Dar tatăl meu fusese rănit la față în 1914, în războiul cu nemții, iar eu nu l-am cunoscut altfel decât cu acea cicatrice pe obraz. Apoi, eu nu sunt înzestrat
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
și PDSR-ul și dl Iliescu. Ca o dovadă că, politic, poate fi iertător, în ciuda dezamăgirii sale personale, dl Iliescu s-a întîlnit și cu fostul său șef de campanie electorală, actualul președinte al APR, dl Meleșcanu, din dorința public afirmată de normalizare a relațiilor între cele două partide, dar și pentru a crea un climat civilizat în campania electorală. O întîlnire în care, evident, dl Iliescu a fost vioara întîi. Mai mult, în timp ce dl. Iliescu era în Germania, PDSR a
Strategii la răspîntie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16814_a_18139]
-
înnoitoare în raport cu numele "mari", cu statuile literelor noastre. Pe cei ce-și conduc corabia cu pînze, socotind că au săvîrșit o deosebită ispravă, cel mult pînă la iluzoriul liman al Caitelor critice. Un tînăr prieten critic a crezut nimerit a afirma că l-aș "mitiza" pe Virgil Ierunca. Dar acesta a intrat singur în legenda pe care ne mulțumim a o consemna. Comentariul dedicat literaturii, lipsit de puterea admirației așternut exclusiv cu un condei "pozitiv", în care nu se-ncîlcește niciodată un
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
să trezească suspiciuni asupra autenticității lor, dacă nu ar apărea din cînd în cînd și izbucnirile afective, chiar invectivele (lipsite de vulgaritate) care sînt atenuate de scuze doar după ce și-au purtat mesajul. Adesea indignarea estetică e în crescendo: cînd afirmă, de pildă, despre un roman contemporan "că e o carte artificioasă, plictisitoare - mai ales -, că e o tîmpenie și o porcărie" (p. 121). Tonul familiar glumeț - "alde Cioran" (p. 39), "la alde mine"(p. 112), "praf gemacht, cum spun gagiii
Echilibru stilistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16843_a_18168]
-
Gabriel Dimisianu Prozator afirmat odată cu Al. Ivasiuc, G. Bălăiță, Augustin Buzura, Norman Manea, adică la începutul anilor '70, cotat din ce în ce mai bine, pe măsură ce-i apăreau cărțile, la bursa criticii literare, Virgil Duda este azi un autor pomenit tot mai rar. În 1988 a emigrat în
Cronica unei nevroze by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16844_a_18169]
-
ca despre un fenomen mai amplu, compus din secvențe diverse, pentru că numai așa mesajul ei poate fi corect evaluat. Camilian Demetrescu însuși folosește expoziția, în primul rînd, pentru a transmite un mesaj spiritual, iar în al doilea rînd, pentru a afirma un set de valori morale și pentru a-și acredita o anumită atitudine politică și civică. într-un mod implicit, premisa, parcursul și finalitatea expoziției sînt marcate de o foarte clară formulare ideologică. Sensul acestei ideologii este dat de aspirația
Arta bicefală (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16849_a_18174]
-
din România, majoritatea stabiliți în Dobrogea (dar și în București) au o publicație în aromână, sînt relativ organizați. Dar neînțelegerile dintre diversele grupări sînt acute. Nici opinia d-nei prof. Matilda Caragiu Marioțeanu care, cu știința ei în ale lingvisticii, a afirmat că aromâna (sau armîna) e o altă limbă decît româna nu a fost acceptat de toți, destule voci dezaprobînd-o neînduplecat. Și neînțelegerile continuă să se manifeste aprig, cînd, dimpotrivă, necesară ar fi unitatea. Am citit, de curînd, cartea d-lui
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
împrejurimi. Dar, și în acest caz, se înregistrează activitatea distrugătoare a autorităților grecești împotriva școlilor românești (e citat un raport al consulului italian datat 1905), pînă la organizarea unor bande grecești prădalnice și antiaromânești. Dl Gh. Carageani, comentînd prigoana organizată, afirmă că "alternativele acestor aromâni erau deci următoarele: să-și lase proprii copii analfabeți ori să se mulțumească cu școlile grecești sau bulgărești, în funcție de regiunile în care locuiau". Alt document (citat în cartea d-lui Peyfuss) demonstrează contrariul, stăruind asupra sacrificiului
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
care vroia să vadă cum arde sonda de la Moroieni. O istorie pentru care a curs multă cerneală în presa de pe vremuri deoarece neavând mijloacele tehnice de astăzi sonda a ars câțiva ani, probabil până s-a epuizat zăcământul. Nu pot afirma, nepricepându-mă de loc. Dacă cedau rugăminților mele, atunci pe la trei noaptea mă luau (pe mine mai mult adormit, sau în orice caz adormeam imediat) și mă așezau în docar (Eu tot docar continui să-i zic, așa cum am apucat
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]