7,836 matches
-
te atinge. PSAMIS De ce? BOMILKAR Bine, nu observi c-acest viclean Scapă sigur de sclavie și de tine ca tiran? PSAMIS Cum așa? E cu putință?... BOMILKAR Dară daca se omoară Singur? PSAMIS Singur? CHALKIDIAS Eu? BOMILKAR Desigur. PSAMIS (îngrijat) Afirmarea e ușoară, Dar de unde știi tu asta? CHALKIDIAS (cătră PSAMIS) Bomilkar, amicul tău, Nu prea pare-ntreg la minte... BOMILKAR Crezi? Dar ce inel văd eu? Prea frumos. Dă-mi voie numai... CHALKIDIAS Cu plăcere. (dă inelul lui BOMILKAR; acesta
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
reprezintarea ideei, decât sculptorul greutatea materiei or componistul tonurile. La (pe, în) și prin personalitatea omenească (realiză) manifestă așadar artea dramatică (Schauspielkunst) ideile sale; de ea e tot așa de puțin separabilă ca și coloarea de pictor. Din această primă afirmare (Bestimmung) justă să cercăm a deduce urmări (Folgerungen) prin cari să ni se lumine întreg ținutul acestei arte și să ni se facă înțeleasă o mulțime de fenomene (Fulle von Erscheinungen). Artea dramatică (Schauspielkunst) sensibiliză opul dramatic al poetului prin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cel fin al logicei sale, acesta e lucru principal. Aceasta se arată în propusăciunea individualizată prin aserțiuni (Bestimmungen) laterale. Atât propsăciunea întreagă cât și fiecare din elementele simple a propusăciunei au facultatea de a se lărgi și de-a deveni afirmări mai tari (mai concrete), adică de-a se dezvolta la o preciziune din ce în ce mai individuală (marcantă). Pentru că peste toată propusăciunea e un organism spiritual, trebuie să ne imaginăm această lărgire ca producerea unor distingeri nouă, prin cari iese la lumină natura
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a priori și neatârnate de experiență, pentru că fac ca despre obiectele cari apar simțurilor noastre să putem spune mai mult, sau cel puțin să credem a putea spune mai mult, de cum e ceea ce ne-ar [î]nvăța experiența si că afirmările noastre conțin o adevărată generalitate și o necesitate strictă, pe cari cunoștința empirică numai nu ne-o poate da. Dar ceea ce va să zică și mai mult decât toate cele precedente este că unele cunoștințe părăsesc chiar terenul tuturor experiențelor posibile, având
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ci numai le expun și le desfășoară. Fiindcă aceasta procedură dă într-adevăr cunoștința apriori aievea, care are o propășire sigură și regulată, rațiunea, prin subrepțiune și fără ca singură s-o bage de seamă, obține sub aceste false aparențe niște afirmări de alt soi, adăogând la noțiuni date altele, cu totul străine, și anume apriorice, fără ca să știe cum a ajuns la ele, ba fără chiar ca o asemenea {EminescuOpXIV 371} întrebare să ni fi trecut prin gând. Deci voi trata
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lor, iar aceasta [e] condiția proprie sub care timpul intră în reprezentația obiectelor. Daca adaogăm condiția la concept și spunem: "Toate lucrurile ca fenomene (obiecte ale intuițiunei sensuale) sânt în timp, atunci maxima e obiectiv adevărată și de generalitate apriorică. Afirmările noastre ne-nvață prin urmare realitatea empirică a timpului, adică valoarea sa obiectivă față cu toate obiectele cari sânt sau pot fi date vreodată simțurilor noastre. Și fiindcă intuițiunea noastră e-n orice vreme sensibilă nici ni va putea [fi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a judeca despre obiecte nu ca fenomene, ci în raportul lor cu inteligența; dar nici pot spune motivul putinței cunoștințelor matematice apriori (lipsindu-le o intuițiune apriori adevărată și obiectiv-valabilă), nici pot pune-n acord necesar legile experienței cu acele afirmări. Amândouă aceste greutăți teoria noastră despre natura adevărată a acestor două forme originare ale sensibilității le înlăturează. Pentru că toate conceptele cari mai aparțin sensibilității, chiar acela al mișcării, care conține amândouă momentele (a spațiului și timpului), presupun ceva empiric, e
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
un membru deosebit al împărțeniei. Căci logica generală abstrage de la tot cuprinsul predicatului (deși e negativ) și caută numai dacă el e de atribuit subiectului sau de (contrapus) opus. Cea transcendentală însă consideră județul și după valoarea sau conținutul acestei afirmări logice mijlocită prin un predicat negativ numa și ce câștig aduce ea în privirea totalului cunostinței. Dacă aș fi spus despre suflet că nu este muritor, aș fi înlăturat prin județul negativ numai o eroare. Dar prin axiomul " Sufletul nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
distinctivul că nu contribuie nimic la conținutul județului (căci afară de mărime, calitate și relațiune nu mai e nimic ce ar constitui cuprinsul județului), ci ea atinge numai valoarea copulei în raportul ei la cugetare îndecomun. Județe problematice sânt acelea unde afirmarea sau negarea se accepe ca posibilă (după plac). Asertorice unde se consideră ca reale (adevărate), apodictice în care se consideră ca necesare. Astfel cele două județe a căror raport îl constituie județul ipotetic (antecedens și consequens ) și-n a cărora
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
toți pașii pe care rațiunea-i face după această călăuză sânt nuli. Numai atâta ar putea spune: de-am cunoaște originea și legitimitatea lor, am putea determina cuprinsul și hotarele rațiunei noastre; înainte însă de a se fi întîmplat aceasta afirmările acestei din urmă sânt hazardate orbește. asigura, afirma, susținea; Și pretențiune astfel ar și fi întemeiată o îndoială prese tot față cu orice filozofie dogmatică, care merge de sine în drumul ei, fără ca mai întîi să fi încercat o critică
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
noua tehnologie și de capabilitățile de război aerian. Capabilitățile strategice nu s-au măsurat în număr de unități, arme și militari, ci în calitatea armelor, a forței în ansamblu. La fel cum primul război din Golf a fost câmpul de afirmare a unor noi tactici, tehnologii și metode de instruire, unde operațiile terestre au fost de tip joint, au dezvoltat capabilități superioare, un nou ritm al luptei 24 de ore din 24 etc. După A. Cordesman, lecția Golfului 6 ține nemijlocit
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
păstrăm și să le întindem, prezervîndu-le de primejdiile despotismului pe de-o parte, ale demagogiei pe de alta. "Binele public" afirmă că noi am fi susținând că nu există decât două tabere: albi și roșii. Noi nu știm nimic de afirmarea aceasta. Ceea ce putem susține însă de bună credință este că două curenturi de idei există numai în țară, unul conservator, pe care-l împărtășește " Binele public" cu " Timpul" și unul demagogic, care tinde la republici, la sufraj universal, la lipsa
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că această teorie a fost erijată în lege prin votul de sâmbătă. Nu putem sfârși fără a releva unele cuvinte rostite de d. Cogălniceanu în privința însemnătății naționale a proclamării regalității. Strănepotul cronicarului Ioan Cogălniceanu zise: Regalitatea însemna ridicarea conștiinței naționale, afirmarea demnității și independinței țării... Când acei ce trebuie să apere drepturile acestei țări nu au curajul pe care-l aveau acei gospodari, acei Domni regulamentari, acei vasali din trecut, atunci permiteți-mi să declar că am proclamat un rege, dar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
scrisori autografe ale d-lui Boerescu, prin care acesta acceptă Comisiunea Mixtă, scrisori pe cari nu le publică, pentru că nepublicarea [î]i rapoartă mai mult decât publicarea. Partea a doua a interesantei scrieri a d-lui Kogălniceanu se 'ncheie cu afirmarea că, deși d-sa, țara, miniștrii [î]și fac iluzii, Dunărea e pierdută. Comisiunea Mixtă, primită de toate puterile, de România însăși, este... rezolvarea cestiunii în favorul Austriei. Fie ca toți membrii Comisiei Mixte să aibă dreptul de-a apela
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
încetul cu încetul și, în locul blestemelor ce le adresa altădată, le-a acoperit de binecuvântări. - Giaba, nu mai sunt babe! ne zicea triumfătoare o cucoană bătrână, căreia - i făceam complimente pentru frumusețe maltenabilă a timpului. Orișicine poate recunoaște adevărul acestei afirmări, privind mai cu seamă părul negru și pelița lucie a Doamnei X..., care reușește să ascundă așa de bine, grație cosmeticurilor, unguentelor și apelor farmaceutice de tot felul, cei șaptezeci ani ce numără până acum. Cu toată voioșia timpului, cronica
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
vârful în jos, toți domneau și nimeni nu muncea, și Imperiul a căzut în fața unor 170 {EminescuOpXIII 171} {EminescuOpXIII 172} popoare barbare, dar mai drepte, mai sănătoase, mai firesc organizate decât poporul roman în decadență. La atâta însă se mărginește afirmarea noastră, la principiul că numărul celor ce muncesc pentru a produce trebuie să fie, spre binele lor și al societății întregi, infinit mai mare decât numărul negustorilor de vorbe și negustorilor de marfă chiar; că producțiunea păstrează intactă sănătatea și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dă dreptul oamenilor bătrâni de la "Romînul" să silească pe cetățeni asemenea bătrâni să-și cheltuiască altundeva banii decum voiesc ei? Cine le dă dreptul de-a considera ca copii economici niște oameni cărora nu li se tăgăduiește bărbăția politică, o afirmare zilnică atât de folositoare partidului roșu și marilor bărbați de stat pe cari ni-i dau urnele electorale? Împrejurarea că negustorul are un folos mai mare din libertatea negoțului nu i se poate imputa lui; sub același regim, mulțimea câștigului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ca să-l roage să nu sancționeze Convenția, veniți la putere tocmai pentru a împiedeca pe Domn de-a întări cu semnătura sa acel act, cel întîi decret după venirea la putere a fost întărirea Convenției. Dacă, în preziua unui război, afirmarea dreptului țării de-a încheia tratate era un câștig superior considerațiunilor economice este o cestiune pe care n-o discutăm, pentru că nici nu este în discuție. Constatăm numai că, dacă vină există, cei ce au consumat-o definitiv au fost
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
întrebăm împreună cu cititorul până unde ne îndreptățește ea de-a admite o sciziune în partidul liberal. Nimeni nu va putea zice că acest act, oricât de neted în formă și oricât de ținut în tonul blând - cuvântătorului Nestor, este o afirmare a concordiei din sânul majorității. Din contra, el dovedește neînțelegeri între majoritate și d. C. A. Rosetti, deci între grupurile majorității ele 'n de ele. Până unde însă aceste neînțelegeri se răsfrâng și asupra d-lui I. Brătianu e o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
e natural ca din amândouă părțile oameni politici să fie dispuși a desista de la o seamă din ele, în interesul consolidării opoziției. Dar despre încetarea ziarului "Timpul" nu este, nici a fost vodată vorba și suntem autorizați a nega hotărâtor afirmarea ziarului menționat mai sus. [12 noiembrie 1882] 220 {EminescuOpXIII 221} ["CÎTE ACTE ARE FARSA... "] Câte acte are farsa și al câtelea s-a jucat alaltăieri în Adunare? După jalnica plecare a d-lui C. A. Rosetti la Paris lumea credea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
acesta. Ceea ce pare a se opune încă acestei maniere de-a vedea este împrejurarea că frații Petru și Asan au întemeiat Imperiul nou la Tîrnovo, capitala veche bulgară, afară de asta recunoașterea Asanizilor de vlahi e în aparență contestată de însăși afirmarea lor directă că s-ar fi coborând din neamul vechilor țari bulgari, încît imperiul și Casa domnitoare ar fi veritabil bulgare și nu vlahe. Această obiecțiune va trebui s-o cercetăm cu amănunțime. Nimeni nu va tăgădui faptul de [mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu poate veni decât înaintea Curții cu Jurați. Cuvântul tipărit, iată termenul de căpetenie. Cuvântul tipărit se judecă de Curtea cu Jurați. D. Ciurcu a afirmat ceva prin cuvânt tipărit. D. Ciurcu vine înaintea juraților. Daca jurații vor judeca că afirmarea d-sale tipărită e o calomnie, că această aserțiune calomnioasă au adus pagubă Creditului, cestiunea acelor pagube poate fi urmărită mai departe, pîn-atunci însă nu. Nu vorbim aci ca amici ai libertății presei. Se poate că noi înșine am dori
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
reforme. Ele au răsărit din sorginți a priori, din crierii d-lui C. A. Rosetti; nici un ziar, afară de cel personal al d-sale, nu le-a susținut; guvernul n-a putut observa nici o mișcare a opiniei publice în favorul lor. Afirmările contrarii ale "Romînului' sunt pur și simplu neadevăruri spuse pentru mîngîiarea personală a redactorilor săi. Cu toate astea guvernul acesta, plin de merite precum el singur zice, cată să fi având și el o opinie în privirea revizuirii, pe care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ceea ce-a declarat d. Dimitrie Brătianu, despre hoții ce merită pușcăria și gheșeftarii ce merită carantina; nu de ceea ce-a declarat d. Ioan Brătianu însuși, în Senat, că nu mai poate sătura poftele nesățioase ale amicilor săi politici; afirmări pe cât de cunoscute pe atât de adevărată. Nu de asta vorbim numai. Nu e unul dintre ei, oricât de mic și de nerod, care c-un zâmbet triumfător să nu declare că așa este; că, în adevăr, moralmente - imposibili sunt
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
aceste informații sunt exacte, nu mai e îndoială că faimosul emisar, în loc de-a fi stricăcios elenismului, e și mai stricăcios românilor, a căror bună credință o esploatează prin asemenea insanități. Expresia de greco-romîn e atât de improprie ca și afirmarea că iedul e fiul zimbrului. Nu există greco-romîn, precum nu există greco - spaniol sau greco - englez. Românii din triunghiul tracic sunt tot atât de români și tot așa de puțin greci ca cei din Maramureș de ex. E o viclenie comună a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]