3,174 matches
-
Rețeaua hidrografică a Austriei este influențată de lanțul muntos al Alpilor. Principala arteră hidrografică este Dunărea(360 km) ce străbate Austria de la vest la est, trecând prin orașele Linz, Krems și Viena. Alte râuri importante sunt Drava și Murz, precum și afluenții Dunării, Inn și Enns. Cele mai multe lacuri au origine glaciară: Bodensee(Constanța/Konstantz) la granița cu Germania și Elveția, Attersee(situat la est de Salzburg), Neusiedler See(la granița cu Ungaria), Worther(la vest de orașul Klagenfurt). Suprafața totală ocupată de
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
erectus a trăit pe teritoriul Angliei de azi acum 700.000 de ani. La acea vreme, Marea Britanie era legată de continentul European. Ceea ce astăzi este Canalul Mânecii (English Channel) era atunci un fluviu ce curgea spre vest și era alimentat de afluenți care mai târziu au devenit Tamisa și Sena(Seine). Această zonă a fost depopulată în perioada Marii Glaciațiuni, așa cum au fost și alte regiuni ale Insulelor Britanice. În timpul recolonizării, după dezgheț, cercetarea genetică arată că Anglia de azi a fost
Anglia () [Corola-website/Science/296827_a_298156]
-
Ziduri (în trecut, Costieni) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Costieni, Cuculeasa, Heliade Rădulescu, Lanurile, Ziduri (reședința) și Zoița. Comuna se află în zona de câmpie din nord-estul județului, de-a lungul Văii Bătrâna, un afluent al Buzăului care se varsă în acesta prin lacul Jirlău, în aval de comuna Ziduri. Comuna este străbătută de șoseaua județeană DJ203, care o leagă spre nord de Valea Râmnicului, și spre sud de Bălăceanu și mai departe de Jirlău
Comuna Ziduri, Buzău () [Corola-website/Science/301056_a_302385]
-
București-Timișoara) iar paralel cu acesta trece și magistrala feroviară București-Timișoara, gara aflându-se la mai puțin de 1 km de centrul satului. La marginea estică a satului curge, de la sud la nord, râul Timiș ce primește, pe malul său drept, afluentul Vălișorul. Numele satului a cunoscut în decursul istoriei mai multe forme: Caran, Caaran, Cauran, Cavaran, iar documentele în care au fost menționate au fost atribuite, adesea, de către unii specialiști, istoriei orașului Caransebeș, aflat la distanță de cca 15 km . Dacă
Constantin Daicoviciu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301078_a_302407]
-
cercetate de dânsul pentru a scrie aceasta. El a menționat scrierile lui Pesti Frigyes, în care se află date referitoare la comuna Borlova, citând : « comuna își derivă numele de la râul Borlova, al cărui izvor purcede din Muntele Mic - având ca afluenți râul Borlovița, care își are obârșia de sub poiana Orlii, apoi râulețe mai mici ș.a.m.d., până ce susnumitul râu se revarsă în apa Săbeș ». Situat la capăt de linie pe distanța Caransebeș-Borlova și la 15 kilometri de telescaunul care duce
Borlova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301072_a_302401]
-
și lunca Nerei, prezentând și acestea o mare energie de relief, care coboară de la sud spre nord, pe nivele succesive la 50-150 m altitudine relativă și lunca, cu o pondere mai mică, desfășurată de-a lungul râului Nera și a afluenților acestuia. Hidrografia este reprezentată de râul Nera care are un curs permanent cu debit fluctuabil, în funcție de precipitații și o serie de afluenți care nu au un curs permanent, cu originea în masivul Munților Almăjului, între care mai semnificativi sunt Șopotu
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
m altitudine relativă și lunca, cu o pondere mai mică, desfășurată de-a lungul râului Nera și a afluenților acestuia. Hidrografia este reprezentată de râul Nera care are un curs permanent cu debit fluctuabil, în funcție de precipitații și o serie de afluenți care nu au un curs permanent, cu originea în masivul Munților Almăjului, între care mai semnificativi sunt Șopotu Vechi, Bârzul, Boina, Boinița, Dalboșețu, Reșița și Șelestiu. Climatul temperat-continental moderat, cu nuanțe mediteraneene, prezintă unele particularități locale ca urmare a faptului
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
și poiana cu același nume, și Bigarul, acolo unde se afla cunoscuta cascadă și punctul care este marcat pentru trecerea paralelei de 45 de grade. În județul Caraș-Severin, satul Bozovici ocupă o poziție central-sudică. Prin localitate trece râul Miniș, principalul afluent al râului Nera, care trece prin imediata apropiere a comunei. Între toate dealurile care înconjoară Bozoviciul, Crîstul (denumirea vine de la Crist), supranumit și "Dealul Calvarului" are o semnificație aparte pentru localnici din cel puțin trei motive: pe vârful lui, la
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
căi, 500 porci și pește 10000 de pasari. De sub Pregheda izvoraște Rudarica, fir de apă firav și gureș, care, unindu-se cu alte izvoare, va coborî către cheile care îi poartă numele. Principalul curs de apă îl constituie pârâul Rudarica, afluent al Nerei. Bazinul sau este reprezentat de teritoriul comunei, cu o densitate a rețelei hidrografice de 0,81 km/kmp, fiind cea mai deasa rețea din Banat. Cele două izvoare ale Rudaricii își au originea în Munții Svinecea. După unirea
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
sfârșind cu Moară din Țarina, mori care până în 1910 însumau un numar de 51, dar potopul din acea primăvară a luat 28 dintre ele, dar doi oameni au plătit și ei cu viața în aceea noapte de coșmar. Înspre Prisacina, afluent al Rudaricii, se deschide o poteca străjuita de păduri de carpen și fag. Înainte de a intra în sat, râul străbate faimoasele sale chei, împodobite de o parte și de alta de păduricii de liliac sălbatic pe care primăvară îl face
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
-se prezenta șisturilor cristaline cărora le corespunde Culmea Cernei cu înălțimi în jur de 1100 m. Creasta Ciucevelor și Geanturilor fiind formate din calcare, râurile de aici dând naștere la chei adânci și sălbatice - Cheile Corcoaiei. Astfel, de la valea arasca ( afluent al Cernei pe stânga ) spre sud-est apar calcare, marmocalcare, gresii și conglomerate care au dat naștere la martori de eroziune (Piatră Closanilor, vârful lui Stan). Acestor roci le corespunde o culme prelungită și îngustă, cu spinare netedă, paralelă cu valea
Comuna Topleț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301099_a_302428]
-
dat naștere la martori de eroziune (Piatră Closanilor, vârful lui Stan). Acestor roci le corespunde o culme prelungită și îngustă, cu spinare netedă, paralelă cu valea Cernei, cu înălțimi ce arareori depășesc 1100 m, ale căror flancuri sunt fragmentate de afluenți ai Cernei și Motrului. Treptele majore de relief ale comunei sunt : -zona de munte - 30 % -zona de deal - 70 % Teritoriul comunei Topleț oferă cantități mari de piatră de construcție și feldspat. Pe valea râului Iardasita se află minereu de fier
Comuna Topleț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301099_a_302428]
-
dezvoltată pe malul stâng al râului, unde cuprinde localitatea Slatina Timiș. Principalul rău din raza comunei Slatina Timiș își are izvoarele în muntele Semenic la cota de 1400m și lungimea cursului de izvoar la frontiera de 233.5 km. Principalul afluent al Timișului în zona este râul Slatina, avâd izvoarele în Masivul Semenic, lungimea cursului fiind de 11km. Comună Slatina Timiș se încadrează într-o zonă cu gradul 6 de seismicitate, iar adâncimea de îngheț este de 0.70m în zonă
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
artistice dintre cele două provincii au contribuit la ridicarea nivelului de civilizație a oamenilor acestor locuri. Ca poziție turistică, localitatea Voislova poate deveni punct de plecare spre Rusca Montană și Ruschița, sate cu profil industrial, situate pe valea pârâului Rusca, afluent al râului Bistra care creează posibilități de valorificare imediată a frumuseților naturale. Voislova este un colț geografic aproape minuscul, în nord-estul Banatului, dar probabil că nu există în România un alt perimetru așa de restrâns care să concentreze atât de
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
România, formată din satele Arțari, Florica, Ileana (reședința), Podari, Răsurile, Răzoarele, Satu Nou, Ștefănești și Vlăiculești. Comuna se află în nord-vestul județului, la limita cu județul Ialomița. Prin comună trece o vale afluentă a râului Ghiula, la rândul său un afluent al Mostiștei. Este străbătută de șoseaua națională DN3, care leagă Călărașiul de București. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ileana se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Ileana, Călărași () [Corola-website/Science/301116_a_302445]
-
Noi, I.I.C. Brătianu și I.C. Frimu) este o comună în județul Călărași, Muntenia, România, formată din satele Lunca, Ostrovu, Siliștea, Valea Argovei (reședința) și Vlădiceasca. Comuna se află în centrul județului, pe malul stâng al Râul Mostiștea și pe malurile afluentului acestuia, Argova. Este traversată de șoseaua județeană DJ303, care duce spre nord-vest la Gurbănești, Sărulești și Tămădău Mare (unde se termină în DN3), și spre sud la Frăsinet și Mânăstirea (unde se termină în DN31). Din acest drum, la Valea
Comuna Valea Argovei, Călărași () [Corola-website/Science/301131_a_302460]
-
la sud cu comuna Drăgănești. Comuna Matca se află în câmpia Tecuciului, în zona central vestică a Ținutului Covurluiului. Comuna este așezată pe șes, fiind înconjurată de dealuri la est și nord. Rețeaua hidrografică este slab reprezentată de râul Corozel, afluent al Bârladului. De cele mai multe ori acesta seacă în timpul verii. Comuna Matca este unul dintre cele mai importante centre în producția de legume din România. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Matca se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul
Comuna Matca, Galați () [Corola-website/Science/301216_a_302545]
-
secetoasa a anului acesta scade considerabil. Pentru protejarea terenului din lunca, împotriva inundațiilor s-a construit un dig care însoțește cursul Șiretului pe întreg teritoriul comunal și se continuă și pe celelalte teritorii din aval.Din teritorii, Șiretul primește doi afluenți mai importanți pârâul Geru și pârâul Călmățui.Pârâul Călmățui formează în apropierea mâlului Șiretului într-o formă microdepresionară baltă TALABASCA cu apă tot timpul anului. Apa freatică se gaseste cantonata sub forma pânzelor acvifere în depozite cuaternare interceptarea acestor pânze
Comuna Tudor Vladimirescu, Galați () [Corola-website/Science/301225_a_302554]
-
nord-vest Vulcana-Băi; la nord și nord-est ; la sud, ; la sud-vest și la est . Relieful comunei aparține Subcarpaților de curbura. Localitatea este înconjurată de dealuri ce descresc în înălțime, făcând trecerea spre Câmpia Târgoviștei. Rețeaua hidrografica este constituită din Ialomița și afluenții săi, Vulcana și Sticlăria. Nivelul apelor Ialomiței este în general constant, în jurul valorii de 65 cm. Prin extremitatea să sud-vestică, aflată pe malul stâng al Ialomiței, comuna este străbătuta de șoseaua națională DN71 care leagă Târgoviște de Pucioasa și Sinaia
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
agricol, iar zona de locuit (intravilan) este de 400 ha. Teritoriul comunei Independența face parte din interfluviul Siret -Prut, ce corespunde din punct geo - morfologic extremității de sud a Podișului Moldovei. Teritoriul este situat pe malul stâng al pârâului Bârlădel, afluent pe stânga al Sirectului, între două vai consecvențe cu direcția NE -SV, dintre care Valea Cainei este cea mai reprezentativă; mai exact face parte din Câmpia Covurluiului - câmpul Lozovei 2. Zona comunei este mult afectată de condițiile speciale ce apar
Comuna Independența, Galați () [Corola-website/Science/301214_a_302543]
-
uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar și de întreruperi frecvente provocate de advecțiile de aer cald și umed din sud și sud - vest. Zona aferentă comunei Independența aparține în totalitate bazinului hidrografic al râului Siret, care primește afluenți pe partea stângă pâraiele ce se dezvoltă pe văile de eroziune orietate nord - sud, dintre care cele mai importante: văile Cainei și Lozovei, preluate de pârâul Bârlădel, al cărui curs este paralel cu Șiretul. Instituție centrală la nivel local: primăria
Comuna Independența, Galați () [Corola-website/Science/301214_a_302543]
-
Drăgoești-Biținele) este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Chiroiu-Pământeni, Chiroiu-Satu Nou, Chiroiu-Ungureni, Drăgoești (reședința) și Valea Bisericii. Comuna se află în sud-vestul județului, la limita cu județul Călărași, pe malurile bălților formate de râul Colceag, un afluent al Mostiștei. Este traversată de șoseaua județeană DJ302, care o leagă spre nord-vest de Roșiori și Movilița (unde se termină în DN2); și spre sud-vest de Belciugatele (județul Călărași; unde se termină în DN3). Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Drăgoești, Ialomița () [Corola-website/Science/301238_a_302567]
-
Ceplenița este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Buhalnița, Ceplenița (reședința), Poiana Mărului și Zlodica. Comuna se află în nord-estul județului, pe malurile râului Bahlui și pe cele ale afluentului său, Buhalnița. Este străbătută de șoseaua națională DN28B, care leagă Târgu Frumos de Botoșani. Lângă Buhalnița, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ281D, care duce spre est la Coarnele Caprei, Focuri și Gropnița. Acesta, la rândul său, se intersectează
Comuna Ceplenița, Iași () [Corola-website/Science/301264_a_302593]
-
geologică formată din depozitele smarțianului mediu în facies de argile, marne, gresii și intercalații de nisipuri, exploatate local în cariere. El se află în extremitatea sud-vestică a județului, la limita cu județele și , în zona de unde izvorăște râul Gârboveț (un afluent al Bârladului). Este străbătut de drumul județean DJ 280, care îl leagă spre nord în județul Neamț de Stănița și Bâra, și spre sud în județul Vaslui de Băcești (unde se termină în DN15D). La Dagâța, din acest drum se
Comuna Dagâța, Iași () [Corola-website/Science/301272_a_302601]
-
Ciortești este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Ciortești (reședința), Coropceni, Deleni, Rotăria și Șerbești. Comuna se află la marginea sudică a județului, pe malul stâng al râului Vasluieț, acolo unde acesta primește apele afluenților Coropceni și Ciortești. Este străbătută de șoseaua națională DN24, care leagă Iașiul de Vaslui. La Coropceni, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ244D, care duce spre sud-est la Dolhești și mai departe în județul Vaslui la Bunești-Averești, Duda-Epureni și
Comuna Ciortești, Iași () [Corola-website/Science/301265_a_302594]