6,939 matches
-
singurul actor ce are atributul suveranității. Suveranitatea statului este limitată doar de renunțarea la instrumentele violenței în purtarea relațiilor internaționale, folosirea forței fiind permisă doar în cazurile în care statul trebuie să se apere sau să ofere asistență victimei unei agresiuni. Securitatea colectivă - principii, avantaje, forme Perspectiva propusă de adepții securității colective are multe în comun cu gândirea realistă. Și pentru unii, și pentru ceilalți, statul este unitatea fundamentală de analiză, iar puterea actorilor este un element luat în calcul, chiar dacă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
hotărât să înființeze un nou forum pentru respectarea principiului indivizibilității păcii și securității internaționale. Funcționarea securității colective depinde, în mare măsură, de condițiile în care această instituție trebuie transpusă în practică. Modul în care statele (în special Marile Puteri) definesc agresiunea ori identifică victima și atacatorul, structurarea pe moment a sistemului internațional, dreptul pe care și-l rezervă statele suverane în a hotărî felul în care sunt dispuse să acționeze etc. - toate acestea slăbesc forța aplicării principiului „toți pentru unul”. Dintr-
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
limitarea acestora. După cum afirmă Charles și Clifford Kupchan, partizani ai acestei instituții, chiar și atunci când nu funcționează, în cel mai rău caz al său (în care toate statele membre, altele decât cele direct amenințate, își reneagă angajamentul de a rezista agresiunii), securitatea colectivă este oarecum echivalentă cu cea mai bună situație a balansării în condițiile anarhiei. Chiar dacă statele neamenințate optează să rămână în afara acțiunii colective, restul coaliției ar consta din aceleași state direct amenințate ca și alianța care s-ar forma
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în ajutorul „unuia”. Instituția poate oferi Marilor Puteri un mediu în care acestea să-și urmărească interesele în mod pașnic, iar statelor mai slabe le dă un mecanism suplimentar la care să apeleze în cazul în care sunt supuse unei agresiuni. Chiar dacă nici un stat care își propune să supraviețuiască într-o lume anarhică nu-și permite să-și conceapă întreaga politică de securitate bazându-se pe solidaritatea celorlați, nici potențialii agresori, cu excepția actorilor majori, nu-și permit în mod rațional să
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
unor modalități de control transparente, distribuția puterii în sistem rămâne aceeași. Deși îmbunătățită, dilema securității se menține. Statul implicat într-un regim, fie acesta chiar unul eficient, este, de fapt, tot singur în cazul în care se confruntă cu o agresiune. El este obligat în continuare să-și descurajeze potențialii adversari, astfel încât va căuta alianțele care să-i satisfacă această nevoie - de regulă, căutând o Mare Putere pe care să se sprijine. Apare aici și un alt dezavantaj notabil: de obicei
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
o considera și o comunitate de securitate este că în cea de-a doua ipostază accentul cade pe încrederea care-i unește membrii săi, bazată pe convingeri fundamentale și practici politice similare, și nu doar pe reacția în caz de agresiune la adresa unuia dintre participanți. Statele membre NATO se privesc nu doar ca aliați, ci, în primul rând, ca prieteni. În momentele în care relațiile se degradează din cauza unor poziții diferite față de probleme importante - cum ar fi cazul atitudinii față de intervenția
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
normativ (proiectarea în arena internațională a valorilor și atitudinilor democratice, în esență pacifiste), cât și la argumentul constrângerilor instituționale. Astfel, în ceea ce privește argumentul normativ, realitatea arată că, departe de a conduce cu necesitate la pacifism, guvernarea reprezentativă republicană poate conduce la agresiune externă. Doyle, de exemplu este gata să admită că instituțiile democratice sunt perfect compatibile cu o politică externă de inspirație realistă atunci când preferințele [populare] sunt, în mod complet și integral, de orientare naționalistă, sau cu solidaritatea socialistă și războiul internațional
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
preferințele [populare] sunt, în mod complet și integral, de orientare naționalistă, sau cu solidaritatea socialistă și războiul internațional de clasă atunci când preferințele sunt strict egalitariene - în detrimentul liberatăților individuale și al respectului proprietății civile (Doyle, 2005, p. 463). În aceste condiții, agresiunea statului sau a statelor democratice nu are loc numai împotriva regimurilor autocratice sau dictatoriale (ca în cazul recentei intervenții în Irak), dar și împotriva democrațiilor instabile sau fragile - cum ar fi intervenția americană în Chile din 1973. Privitor la argumentul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
armate regulate. În aceste circumstanțe, deosebirile dintre combatant și necombatant, atât de importante în războiul clasic, se atrofiază. Deși, aparent, aceste războaie au un caracter local, ele implică miriade de conexiuni transnaționale, astfel încât și distincția dintre intern și extern, dintre agresiuni și represiuni sau chiar dintre local și global este la fel de greu de definit (Kaldor, 1999, p. 10). Astfel, noile tipuri de războaie par a fi pierdut „simplitatea” obiectivelor - politice -, caracteristică înfruntărilor interstatale. Actualmente, motivațiile „moderne” ale războiului -mișcare secesionistă, de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în forță a doctrinei războiului just, întruchipată într-o concepție a dreptului la intervenție democratică sau umanitară. Lunga confruntare „rece” între două superputeri a împiedicat transpunerea efectivă în practică a demarcației prevăzute în Carta ONU între acțiuni militare justificate și agresiune. Noua doctrină a războiului just prevede că în cazul unor violări masive ale drepturilor omului, „comunitatea internațională” poate folosi forța pentru a opri genocidul și alte acte împotriva umanității, iar cei vinovați de săvârșirea acestora să fie deferiți justiției internaționale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
zilele noastre: Flexible Response Doctrine (Doctrina Răspunsului Flexibil), elaborată de generalul Taylor în lucrarea Uncertain Trompet (1957) și, câteva luni mai târziu, de Henry Kissinger. Este prima politică nucleară americană ce încadrează logica escaladării conflictului susținând că în eventualitatea oricărei agresiuni, Statelor Unite răspunde pe măsura respectivei agresiuni și în aceeași proporție. Deosebirea fundamentală față de Doctrina Represaliilor Masive este că aceasta are și o dimensiune convențională foarte dezvoltată. În plus, este pentru prima dată când se face diferența dintre cele două tipuri
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Răspunsului Flexibil), elaborată de generalul Taylor în lucrarea Uncertain Trompet (1957) și, câteva luni mai târziu, de Henry Kissinger. Este prima politică nucleară americană ce încadrează logica escaladării conflictului susținând că în eventualitatea oricărei agresiuni, Statelor Unite răspunde pe măsura respectivei agresiuni și în aceeași proporție. Deosebirea fundamentală față de Doctrina Represaliilor Masive este că aceasta are și o dimensiune convențională foarte dezvoltată. În plus, este pentru prima dată când se face diferența dintre cele două tipuri fundamentale de atacuri nucleare: atacul strategic
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de Alexander Wendt. În al doilea rând, dezbaterile în jurul propunerii unei Forțe Polițienești Internaționale evidențiază varietatea conceptuală a internaționalismului liberal în perioada interbelică: dacă unii dintre susținătorii acestei forțe se limitează strict la rolul acesteia ca principal instrument al descurajării agresiunii, personalități impunătoare ale gândirii liberale, precum Lordul Davies, au în vedere un rol mult mai activ nu doar în prevenirea, dar și în corectarea agresiunii. Vezi Pugh (2002, pp. 97-115). Titulatura acestei forțe aruncă (o dată în plus) lumină asupra prezumțiilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
dintre susținătorii acestei forțe se limitează strict la rolul acesteia ca principal instrument al descurajării agresiunii, personalități impunătoare ale gândirii liberale, precum Lordul Davies, au în vedere un rol mult mai activ nu doar în prevenirea, dar și în corectarea agresiunii. Vezi Pugh (2002, pp. 97-115). Titulatura acestei forțe aruncă (o dată în plus) lumină asupra prezumțiilor proiectului liberal: consecvenți refuzului de a accepta o distincție calitativă între sfera politicii interne și cea a politicii internaționale, capacitatea de intervenție revine unei forțe
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
include victime militare și civile direct legate de războaie intrastatale sau războaie civile. Vezi Lavik (2002). În fapt, primul articol este dedicat principiilor păcii democratice în interpretarea operei kantiene, în vreme ce a doua parte abordează problema imperialismului liberal și a riscului agresiunii din partea statelor liberale, îndreptate împotriva statelor nedemocrate. Într-un articol recent, Doyle accentuează faptul că pacea liberală funcționează în măsura conformării simultane cu acțiunile ce derivă din trei principii: (1) precauția - transpusă din domeniul politicii interne, unde apare ca o
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ale dezvoltării umane nu au permis încă gestiunea întregului spectru de situații conflictuale care apar la nivel global și urmează a fi gestionate în perspectivă, simplificând formularea reacțiilor la aceste situații precum: conflictele destructurante (terorismul transnațional), războiul informațiilor, atacurile cibernetice, agresiunile subliminale etc. Globalizarea, privită prin dimensiunea la care se exercită și forțele antrenate în proces, face imperioasă gestiunea conflictelor. Una dintre modalitățile de a facilita această gestiune este promovarea gândirii strategice a decidenților, predilect către abordarea proactivă a conflictelor și
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
în vara anului 2004 - și măsurile de recuperare și de limitare a pagubelor sau de refacere a gospodăriilor și infrastructurilor afectate. Deci, în jurnalele de la TVR este mai mare ponderea catastrofelor și accidentelor, care nu aparțin propriu-zis violenței înțelese ca agresiune intenționată și ca act distructiv presupunând o intenție. B. Știri de noapte - ora 22 Tabelul 10. Repartiția numărului și a duratei știrilor, în zilele lucrătoare, în funcție de grila de vară și de cea de toamnă - TVR 1, ora 22 Grila de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
prevenirea și combaterea violenței domestice - poliția - a fost primită cu deosebit interes. Subcomisarul Ion Gherghediac a căutat să argumenteze ideea că Poliția Română este pe cale de a se raporta în modalități noi, mai umane, la actele de violență sau de agresiune în cadrul familiei. De la mai buna pregătire în domenii noi cum ar fi psihologia victimelor și agresorilor domestici, la atragerea în rândul cadrelor a unor ofițeri femei, mai sensibile și mai capabile să comunice cu victimele agresiunii și până la cooperarea cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de violență sau de agresiune în cadrul familiei. De la mai buna pregătire în domenii noi cum ar fi psihologia victimelor și agresorilor domestici, la atragerea în rândul cadrelor a unor ofițeri femei, mai sensibile și mai capabile să comunice cu victimele agresiunii și până la cooperarea cu organizațiile neguvernamentale și cu comunitatea, se creează treptat premise pentru o intervenție mai eficientă a polițistului. Gabriela Adameșteanu (Revista 22), prezentă la dezbatere în calitate de ziaristă, dar și ca membră în organizații neguvernamentale care militează pentru respectarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
fost spânzurat”; „Mai bună-i tăcerea mândră, chiar săracă, decât vorba care În rușine te-mbracă”.) Nu strânge coșul, că devine furuncul. Când ațâțăm, de exemplu, o stare de mânie, aceasta ajunge În mod inevitabil la stadiul de furie, când agresiunea nu va mai putea fi stăpânită.) Acela ce vede prea departe devine prudent. Pentru că anticiparea, cu cât este mai lucidă, cu atât relevă mai mult din implicațiile și consecințele posibile.) Cu neamurile să mănânci, să bei, daraveri* să n-ai
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
să-și aleagă, pentru aceasta, circumstanțele potrivite. A izgoni cu biciul negustorimea din templu (aluzie la comportamentul lui Iisus față de apucăturile hrăpărețe ale negustorilor din templul Ierusalimului, n.n.) e un act de irascibilitate, dar de irascibilitate bine practicată. A răspunde agresiunii prin non-violență e un act de voită indiferență, dar de indiferență bine practicată. Același personaj poate fi irascibil În numele blândeții și «pasiv» tot În numele ei. Pe scurt, blândețea, ca principiu neutru, poate colora, În chip virtuos, ambele excese pe care
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
demnități publice, transformându-se În lideri autocratici; În acțiunile de respectare cu strictețe a tuturor preceptelor rituale ale unei religii, devenind bigoți etc.). Μ Învățătura creștină ne spune: „Cei ce scot sabia, de sabie vor pieri”. Prin urmare, la o agresiune sau la un rău comis de cineva, va trebui să existe Întotdeauna și alte posibilități de răspuns decât acelea care doar repetă agresiunea sau răul produs. E mai ușor de răspuns la rău cu rău, dar faptul acesta nu duce
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Μ Învățătura creștină ne spune: „Cei ce scot sabia, de sabie vor pieri”. Prin urmare, la o agresiune sau la un rău comis de cineva, va trebui să existe Întotdeauna și alte posibilități de răspuns decât acelea care doar repetă agresiunea sau răul produs. E mai ușor de răspuns la rău cu rău, dar faptul acesta nu duce decât la perpetuarea răului, la apariția unor reacții de „tip circular”. Se și spune, de altfel: „Casa urii se clădește pe pietrele ofensei
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
prins ca Într-o plasă În propria suferință, ajungând să realizeze o continuă suferință a suferinței. Μ Nu Întotdeauna „egoismul” ni se poate imputa În totalitate; el poate să apară și ca o reacție firească de apărare a noastră față de agresiunile răului din lume. În aceste Împrejurări, egoismul dobândește caracterul unui factor psihoterapeutic, luând forma unei atitudini de nepăsare lucidă: „De te-ating, să feri În laturi, De hulesc, să taci din gură; Ce mai vrei cu-a tale sfaturi, Dacă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
fenomen ce aparține sferei de medicina și protecția muncii, terenul fiind anterior pregătit de sesizarea și recunoașterea altor fenomene de gen, precum discriminarea și hărțuirea sexuală sau rasială, care sunt astăzi unanim recunoscute și condamnate și care au dărâmat barierele agresiunii subtile, ale stigmatului victimelor, și au crescut credibilitatea dovezilor subiective. Un al doilea factor care a determinat scrierea acestui articol a constat în oportunitatea de a investiga acest fenomen într-o mare companie multinațională care activează în România, care a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]