22,775 matches
-
Sovietică sau cu statele-satelit ale acesteia, inclusiv China comunistă și Coreea de Nord, contravine, în opinia CSN, intereselor de securitate națională ale SUA. Senatul a aprobat Amendamentul Cannon și l-a înaintat mai departe pe 27 septembrie 1950, ca parte a Legii alocațiilor suplimentare 640. Deși Consiliul Securității Naționale căpăta suficientă putere de decizie prin Amendamentul Cannon, acesta nu dorea să facă uz de ea. CSN nu voia să meargă mai departe de hotărîrea 91/1 în politica de constrîngere adoptată vizavi de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
portiță de scăpare în amendamentul Cannon, anulînd puterea de decizie a președintelui. Pentru a contracara încercările democraților de a respinge noul amendament, așa cum se întîmplase și în cazul propunerii lui Wherry, Kem l-a anexat la a treia Lege a alocațiilor suplimentare pentru 1951, un proiect de lege care trebuia aprobat de Congres. Însă, datorită eforturilor președintelui ECA, Paul Hoffman, amendamentul a fost modificat astfel încît președintele să-și poată exercita, la recomandarea CSN, dreptul de a face "excepții" de la prevederile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de la putere, în cazul izbucnirii unei revolte în România, probabil că urma și el să fie înlocuit. Pentru a preveni eventualele mișcări revoluționare, pe 30 octombrie, Gheorghiu-Dej a anunțat aplicarea unor reforme liberale, printre care majorarea salariului minim pe economie, alocații și pensii 870. Revoluția ungară a avut o serie de ecouri. Guvernele țărilor-satelit și-au dat seama că sovieticii nu-i sprijineau neapărat și pe liderii statelor dominate 871. Forțele anticomuniste au tras concluzia că nu trebuie să se aștepte
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
toți cetățenii țării. Dispariția interesului pentru muncă și a dorinței de a munci sunt cele mai mari pierderi în plan social și moral ale tranziției. Mulți tineri care la absolvirea ciclului de învățământ obligatoriu primesc ajutorul de șomaj și apoi alocația de sprijin, fără să fi muncit măcar o zi, se învață cu bani nemunciți, cu lenea și distracțiile, nu mai vor să muncească, se dedau la fel de fel de fapte antisociale (furturi, tâlhării, escrocherii, bătăi între găștile de cartier, violuri), devenind
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
vecinătate. Această epocă a trecut, populațiile vulnerabile din societatea postindustrială neconstituind o clasă socială determinată, propriu-zisă. Șomeri pe termen lung, mame singure lucrând cu jumătate de normă, tineri fără calificare în căutare de slujbe de mâna a doua, beneficiari de alocații echivalând cu venitul minim garantat - peisajul excluderii hipermoderne e format dintr-un fel de nebuloasă fără coeziune de situații și de trasee individuale. În această constelație de dimensiuni greu de evaluat nu găsim nici conștiință de clasă, nici solidaritate de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
că are nevoie de 20 de dolari pentru excursia la pescuit în care se duce în weekend. Voi spuneți „Nici vorbă. N-o să-ți dau 20 de dolari. Tu îți dai seama că la vârsta ta primeam 50 de cenți alocație pe săptămână și trebuia să muncesc pentru ei? Îți dau 10 dolari, nu mai mult.” Fiul vostru spune „Tată, nu mă descurc cu 10.” Acum ai stabilit plaja de negociere. El cere 20, iar tu ești dispus sa dai 10
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
agricol pe toate nivelurile de profesionalizare. e. Extinderea sistemului formării profesionale inițiale și continue pentru adulții din mediul rural. f. Acordarea de locuri subvenționate în învățământul superior pentru studenții proveniți din familiile sărace de agricultori. g. Majorarea considerabilă a nivelului alocațiilor pentru copii, eventual alocații suplimentare. Extinderea și la nesalariați a sistemului de indemnizații pentru creșterea copilului de până la 2 ani produce efecte perverse, în sensul că se nasc copii mulți în familii cu status economic scăzut și puțin orientate spre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de profesionalizare. e. Extinderea sistemului formării profesionale inițiale și continue pentru adulții din mediul rural. f. Acordarea de locuri subvenționate în învățământul superior pentru studenții proveniți din familiile sărace de agricultori. g. Majorarea considerabilă a nivelului alocațiilor pentru copii, eventual alocații suplimentare. Extinderea și la nesalariați a sistemului de indemnizații pentru creșterea copilului de până la 2 ani produce efecte perverse, în sensul că se nasc copii mulți în familii cu status economic scăzut și puțin orientate spre dezvoltarea capitalului uman, dar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
2 ani produce efecte perverse, în sensul că se nasc copii mulți în familii cu status economic scăzut și puțin orientate spre dezvoltarea capitalului uman, dar sprijinul dispare sau se diminuează drastic pentru copiii mari. În schimb, să se acorde alocații substanțiale care ajută copiii și familiilor lor pe perioade mai mari, inclusiv în timpul școlii. h. Majorarea mai pronunțată ale cuantumului pensiilor pensionarilor proveniți din fostele CAP-uri. i. Dezvoltarea rețelei teritoriale de servicii de asistență socială. j. Intervenție pentru relocarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
la baza administrării bunurilor economice și a banilor); bani și bunuri folosite pentru funcționarea instituțiilor publice; totalitatea activităților desfășurate de sectorul public al economiei (administrarea finanțelor publice, politicile financiare); mijloacele de intervenție ale statului în economie - taxe și impozite, împrumuturi, alocații bugetare, subvenții etc.; legăturile sociale, de natură economică, ce apar în procesul constituirii fondurilor publice de resurse bănești și al distribuirii acestora în vederea satisfacerii nevoilor generale ale societății; ansamblul resurselor și al sarcinilor cu privire la activitatea instituțiilor publice: venituri și cheltuieli
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
relațiile care apar între colectivitate, reprezentată prin stat, pe de-o parte, și beneficiarii fondurilor bănești care se constituie în economie: întreprinderi, instituții publice, membri ai societății luați în mod individual, ca cetățeni care Finanțe publice 18 18 încasează pensii, alocații pentru copii, ajutoare, burse și alte indemnizații, pe de altă parte 13. Relațiile sociale mai sus menționate sunt prin natura lor relații economice legate indisolubil de repartizarea PIB-ului. Cea mai mare parte a produsului intern brut creat în economia
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
unele regii autonome ori companii naționale se efectuează plăți cu titlu nerambursabil, de la fondurile bugetare. De asemenea, au caracter 13 I. Văcărel și colab., op. cit., p. 57. Capitolul 2 19 19 nerambursabil și transferurile bănești efectuate către populație - pensii, burse, alocații de stat și alte ajutoare pentru copii ș.a.; transferul de valoare de la și la fondurile constituite în economie se înfăptuiește, parțial, în condiții de rambursabilitate. Au caracter rambursabil: garanțiile depuse de administratorii și cenzorii societăților comerciale, ca și de persoanele
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
din rambursarea împrumuturilor acordate, donații, vărsăminte ale instituțiilor publice centrale, vărsăminte din profitul net al regiilor autonome etc. Aceste resurse financiare publice au drept scop finanțarea autorităților publice, educația, apărarea și siguranța națională, ordinea publică, sănătatea, cultura, asistența socială, pensiile, alocațiile, ajutoarele, activitățile sportive și de tineret, industria, agricultura, silvicultura, comunicațiile, cercetările științifice, unele transferuri către bugetele locale, împrumuturile și dobânzile aferente datoriei publice, transporturile, cheltuielile pentru mediu și ape. În țara noastră, potrivit prevederilor legale, bugetul de stat este singurul
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
aprobate prin buget; guvernului îi revine responsabilitatea execuției bugetare, fiind nevoit ca, prin instituțiile sale componente, să-și demonstreze capacitatea de administrare: - a procesului de colectare a veniturilor (la un nivel cât mai ridicat); - a procesului de utilizare eficientă a alocațiilor bugetare; Ministerul Finanțelor Publice realizează monitorizarea operativă a execuției bugetare, având ca scop menținerea raportului dintre venituri și cheltuieli în limitele aprobate prin legea bugetară, pe parcursul execuției bugetare, garantându-se astfel echilibrul financiar și monetar; veniturile și cheltuielile aprobate prin
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
de buget, dar vizează și modul în care fondurile bugetare au fost gestionate; - controlul administrativ - realizat de organele de specialitate ale Ministerului Finanțelor Publice și ale celorlalte ministere, este un control intern sau ierarhic care vizează modul de utilizare a alocațiilor bugetare; în funcție de modul de exercitare, controlul bugetar se clasifică în: - control preventiv - poate stopa exercitarea operațiunilor ilegale sau ineficiente; - control concomitent - are loc în timpul plății unui produs sau a unui serviciu prestat; - control postoperativ - urmărește dacă legea a fost încălcată
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
sociale de stat și ale bugetelor unităților administrativ-teritoriale, precum și micșorarea fondurilor între aceste bugete; - crearea, folosirea și gestionarea fondurilor speciale și a fondurilor de tezaur; - constituirea și gestionarea datoriei publice și situația garanțiilor guvernamentale pentru credite interne și externe; - întrebuințarea alocațiilor bugetare pentru investiții, a subvențiilor și transferurilor și a altor forme de sprijin financiar din partea statului ori a unităților administrativ-teritoriale; - alte domenii în care, prin lege, s-a stabilit competența Curții de Conturi. Ordonatorii principali de credite: sunt miniștrii, conducătorii
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
ocazia distribuirii și utilizării resurselor financiare ale statului în vederea îndeplinirii funcțiilor acestuia. Concret, cheltuielile publice se finalizează într-o serie de plăți (pentru cumpărări de bunuri, pentru servicii, pentru cheltuieli de personal etc.) sau se finalizează în transferuri bănești (pensii, alocații, indemnizații, subvenții)80. Cheltuielile publice sunt instrumente de alocare a resurselor, dar și de intervenție în sfera economică și socială, așadar, se impune analiza cheltuielilor publice atât din perspectiva domeniului în care sunt efectuate, cât și din cea a influenței
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
care se vor efectua pentru acțiuni sau obiective neprevăzute, pe seama rezervelor la dispoziția guvernului, aprobate în legea bugetară anuală. Finanțe publice 124 124 După forma de manifestare, ca criteriu financiar, cheltuielile publice pot fi: - cheltuieli fără contraprestație: au caracter de alocații bugetare, reprezentând finanțarea definitivă, fără un contraserviciu din partea beneficiarilor de resurse publice (alocații familiale, burse, indemnizații de șomaj etc.); - cheltuieli cu contraprestație: fac referire la încasarea unor sume de bani de către stat, în conformitate cu condițiile în care se efectuează aceste cheltuieli
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
guvernului, aprobate în legea bugetară anuală. Finanțe publice 124 124 După forma de manifestare, ca criteriu financiar, cheltuielile publice pot fi: - cheltuieli fără contraprestație: au caracter de alocații bugetare, reprezentând finanțarea definitivă, fără un contraserviciu din partea beneficiarilor de resurse publice (alocații familiale, burse, indemnizații de șomaj etc.); - cheltuieli cu contraprestație: fac referire la încasarea unor sume de bani de către stat, în conformitate cu condițiile în care se efectuează aceste cheltuieli - dobânzi la împrumuturile acordate, comisioane la garanțiile guvernamentale ale împrumuturilor ș.a.; - cheltuieli definitive
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
și articole bugetare. • Procură fonduri extrabugetare și le repartizează conform priorităților. • Repartizează mijloacele fixe și obiectele de inventar conform planificării. Funcția de conducere operațională • Răspunde de realizarea execuției financiare. Asigură realizarea planului de achiziții. • Răspunde de alocarea burselor și distribuirea alocațiilor de stat pentru copii sau a celorlalte forme de ajutor stabilite de lege. • Asigură utilizarea fondurilor extrabugetare conform priorităților stabilite în proiectele și programele unității de învățământ. • Asigură condițiile necesare referitoare la iluminat, încălzire, alimentare cu apă, canalizare, pază. Funcția
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
sau specializare pentru însușirea optimă a cunoștințelor necesare; participarea la diferite forme de perfecționare sau specializare în corelație atât cu noutățile relevante pentru activitatea desfășurată, cât și cu practica în domeniu. Fundamentarea riguroasă a nevoilor de consum este importantă deoarece alocațiile bugetare sunt greu de modificat pe de o parte, iar pe de altă parte caracteristicile nevoilor de consum trebuie să fie cât mai realiste, deoarece ele se vor regăsi în caietul de sarcini și nu pot fi modificate decât în
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
recunoaște că-i o idee originală..., slavă Domnului... că se duc oamenii al cimitir mai dihai ca la circ! Octav: Lui îi spui! Socrate, eu am să fiu patronul! Dacă vrei, te angajez. Ne punem pe comerț, Socrate! Metoda MeBo... alocație... deduai... firsoai... serele... es a... sereme... blocaj... pereme... serei... Vrei? Groparul: Domnule, orice te distrează, merită de încercat... Matei: Bravo, Nea Socrate, ești un om luminat! Octav: Deci să ne-apucăm de treabă! Să facem bani! Bani! Nea Matei, ești
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cât între diferitele organizații reprezentante ale administrației publice centrale. În aceste condiții, provocarea pe care o propune un proces de reformă nu constă exclusiv în a crește capacitatea administrației publice centrale prin îmbunătățirea pregătirii membrilor administrației publice centrale sau a alocațiilor pentru îmbunătățirea serviciilor publice, ci și în a defini tipul raporturilor care se stabilesc în organizații în cadrul unui proces de elaborare a politicilor publice. O îmbunătățire a performanței în administrația publică nu este în acest sens rezultatul modificării unor „mentalități
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
1.2. Numele și prenumele părinților: mama: Dumitriu Roxana-Elena tata: Dumitriu Costachi 1.3.Ocupația părinților: mama: casnică tata: zidar 1.4. Frați: M. D. este copil unic. 1.5. Bugetul familiei: principalele surse de venit sunt ajutorul social și alocația copilului, tatăl nefiind angajat cu carte de muncă în domeniul construcțiilor. 1.6. Condițiile de viață ale elevului: Familia locuiește într-una din camerele unei case naționalizate. În același imobil locuiesc bunica și alte două surori ale mamei. Acestea din
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
nu te protejează și nu-i decît timp pierdut, așa c-a renunțat la prietenii ăia cuminți și plictisitori și ar fi abandonat și școala dacă ai lui nu l-ar fi bătut la cap cu viitorul lui și cu alocația. Oricum, chiulea la greu și lua note proaste și a rămas repetent. Și tot atunci a început să se impună printre fraierii de la școală. Cînd ajungea într-un nou colectiv, se lua de ăia care păreau mai puternici și-i
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]