2,109 matches
-
documente numeroase au o vechime mai mare și au jucat un rol mai important în istorie ? Noi credem că nu. Comparația dintre ele nu ne arată decât că vechile comunități devălmașe, prin însăși natura lor de întemeiere și de ființare ancestrală, n-au avut nevoie de acte scrise, deoarece acest lucru nu intrase încă în practica vremii respective și că satele cu documentație mai bogată atestă realități târzii, întemeierea lor pe locuri domnești, printre hotare vechi, implicând și impunând elaborarea actelor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dat, stăpânire boierească. Prin urmare, se înțelege că dintr-o inițială obște +familială, devenită sătească, compactă cândva pe o singură vatră și în cadrul aceluiași hotar, se desprind mici grupuri care își crează vetre noi, păstrându-se însă juridic în hotarul ancestral comun ca o singură obște teritorială, cu vechile ei structuri social-economice. Între timp, unele dintre comunitățile separate intră într-un ritm mai rapid de disoluție a devălmășiei, de stratificare social-politică și economică, statul având un rol principal în procesul de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cronicar moldovean Miron Costin, participase cândva la o lucrare de hotărnicie în calitate de reprezentat al statului. Iar cei chemați să-și dea girul și să garanteze exactitatea hotarelor sunt Umbrăreștii, oameni ai locurilor din vechime, cei ce dețin știința delimitărilor teritoriale ancestrale de la înaintașii lor. Se ilustrează cum nu se poate mai bine și mai clar trăsătura devălmașă ce caracteriza comunitatea din moment ce, în timpul când Costin postelnicul înfăptuia hotărnicirea, cel mai târziu în 1631, ultimul an în care numitul mare boier apare cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
seama că obștea Vrancei este destul de aproape de întinsa obște umbrăreșteană, nu e greu de găsit explicația cum de această formă de organizare devălmașă a avut o rezistență și o durată atât de mare în comparație cu obștile sătești rupte succesiv din cea ancestrală. Ne referim la satele Boziești, Tămășeni și Torcești, devenite stăpâniri individuale, ca și alte sate din apropiere, precum Durăștii, Trohăneștii, Blăjerii, părți din Bucești și din Liești. Au apărut mai devreme, în aceste sate, vârfuri social-economice cu slujbe și interese
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din 1634 - din care un Melinte și un Trif, acesta fiind „fiul lui Ionașco Căuia” (numele acesta, Căuia, bănuim că stă la baza prolificului neam al Căuleștilor, răspândit pe toate vetrele vechi umbrăreștene) - surprinde perioada de desăvârșire a fărâmițării obștii ancestrale, prin daniile și vânzările făcute unor slujbași de stat, cum a fost Ștefan căpitanul, în cazul din 1634, Mitre Apostol și Vasile Costache și altele, care vor urma la puțin timp. În documentul din 29 iunie 1697, prin care se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai arătat, a făcut întotdeauna în istorie corp comun unitar, ca teritoriu și comunitate umană, cu Umbrăreștii, ceea ce se constată prin durata relațiilor dintre locuitorii obștii umbrăreștene de-a lungul timpului, din care și Torceștii au făcut parte în vremurile ancestrale ale existenței ei. Astfel încât, în 1906, se produce o reîntoarcere la vechiul trup strămoșesc, din care locuitorii tuturor satele umbrăreștene își trag obârșia. Iar dovada plauzibilă o avem în sursele documentare comune, în structura teritorială unitară și, mai ales, în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
câți stânjeni om avea”. După cum ușor se poate constata, este un procedeu de a face negoț pe principiile obștii devălmașe. Dar, pentru că mulți dintre locuitori nu fuseseră întrebați, consultați, în prealabil, ceea ce echivala cu o scoatere a lor din drepturile ancestrale, contractul a fost contestat în justiție de ei, cei mulți, și nu va putea fi aplicat. Valoarea sa rămâne însă de natură istorică, pentru că ne furnizează informații asupra modului de comercializare a unor produse în cadrul obștii sătești umbrăreștene, în ultima
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vecini, ci, pur și simplu, se îndatorau să dea a zecea = dijma și să efectueze stăpânului anumite munci gratuite, datorându-i și ascultarea corespunzătoare în tot ce-i va învăța, adică le va cere sau porunci, dar tot după reguli ancestrale adaptate pe parcursul timpului intereselor celor puternici. Deosebirea ce exista între țăranii cu statut de vecini și țăranii dijmași din satele dependente o găsim definită clar în Anaforaoa Divanului Domnesc din 1775 în care citim: „în vremea trecută a fericițiilor și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lungul moșiei, notându-se pe latura dinspre nord în două locuri ce se continuă „hotarul Bozieșților a Elencăi Manu”, iar cu litere mai mari și o singură dată citim „Hotaru Moșii Umbrărești”, confirmându-se aserțiunea noastră privind desprinderea Bozieștilor din ancestrala obște umbrăreșteană. Pe moșia Torcești au fost împroprietărite 114 familii și un preot cu numele Ioan Lupu, loc ce va rămâne parohiei. Iată cum arată situația statistică pe cunoscutele categorii de clăcași: -fruntași cu 5 fălcii și 40 prăjini = 25
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]