6,567 matches
-
tensiunii arteriale sistolice la testul de efort sunt considerate factori prognostici importanți în evaluarea pacientului vârstnic. Studiul efectuat de Dresing și colaboratorii săi a evaluat valoarea prognostică a afectării răspunsului cronotrop la testul de efort la covorul rulant. Răspunsul cronotrop anormal a fost definit prin imposibilitatea atingerii a 85% din valoarea prezisă a frecvenței cardiace maxime la efort sau printr-un indice cronotrop redus. Au prezentat asocieri importante- cu mortalitatea crescută atât imposibilitatea atingerii frecvenței cardiace țintă la efort, cât și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
au fost de asemenea semnificativ asociate cu mortalitatea de orice cauză, dar nu reprezintă un predictor independent pentru mortalitate la persoanele vârstnice (25). Cercetări mai recente au avut în vedere evaluarea ratei de revenire a ritmului cardiac, care este frecvent anormală la pacienții vârstnici, hipertensivi, fumători, cu DZ sau boală coronariană existentă. Studiul efectuat de Mishra și colaboratorii săi a arătat un risc mai mare de mortalitate la pacienții care prezintă anomalii ale ratei de revenire a ritmului cardiac post efort
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
4 ani, pentru 726 de subiecți fără afecțiuni cardiovasculare, incluși în studiul Baltimore Longitudinal Study of Aging (BLSA). Pentru o perioadă medie de urmărire de 7,4 ani, eve - nimentele coronariene au apărut la 19,1% dintre subiecții cu răspuns anormal al segmentului ST, față de 5,5% la subgrupul fără modificări anormale ale segmentului ST. Angina pectorală a fost evenimentul cardiovascular care a survenit cel mai frecvent, indiferent de răspunsul ST la testul de efort. În cazul subiecților cu anomalii ale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
studiul Baltimore Longitudinal Study of Aging (BLSA). Pentru o perioadă medie de urmărire de 7,4 ani, eve - nimentele coronariene au apărut la 19,1% dintre subiecții cu răspuns anormal al segmentului ST, față de 5,5% la subgrupul fără modificări anormale ale segmentului ST. Angina pectorală a fost evenimentul cardiovascular care a survenit cel mai frecvent, indiferent de răspunsul ST la testul de efort. În cazul subiecților cu anomalii ale segmentului ST, incidența eveni - mentelor cardiovasculare- a fost similară la cei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
indiferent de răspunsul ST la testul de efort. În cazul subiecților cu anomalii ale segmentului ST, incidența eveni - mentelor cardiovasculare- a fost similară la cei care au prezentat de la început anomalii ale segmentului ST, respectiv la cei la care răspunsul anormal al segmentului ST la exercițiu a apărut mai tardiv în timpul urmăririi (19,8% față de 18,5%). Totuși, după ajustarea pentru factorii de risc cardiovasculari, riscul evenimentelor coronariene la subiecții cu răspuns inițial normal al segmentului ST la testul de efort
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
cardiovasculari, riscul evenimentelor coronariene la subiecții cu răspuns inițial normal al segmentului ST la testul de efort, la care a apărut conversia în timpul perioadei de urmărire, a fost aproape identic cu riscul la subiecții care au avut un răspuns inițial anormal al segmentului ST la testul de efort (2,72 față de 2,8) (35). Un alt studiu realizat pe un grup de pacienți vârstnici cu vârsta medie de 73 ± 5 ani și ateroscleroză coronariană confirmată prin cateterism, clinic stabili, dar care
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
4 ani, pentru 726 de subiecți fără afecțiuni cardiovasculare, incluși în studiul Baltimore Longitudinal Study of Aging (BLSA). Pentru o perioadă medie de urmărire de 7,4 ani, evenimentele coronariene au apărut la 19,1% dintre subiecții cu un răspuns anormal al segmentului ST, față de 5,5% la subgrupul fără modificări ale segmentului ST (p = 0,001). Angina pectorală a fost evenimentul cardiovascular care a survenit cel mai frecvent, indiferent de răspunsul ST la testul de efort. La subiecții cu anomalii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
mai frecvent, indiferent de răspunsul ST la testul de efort. La subiecții cu anomalii ale segmentului ST, incidența evenimentelor cardiovasculare a fost similară la cei care au prezentat de la început anomalii ale segmentului ST, respectiv la cei la care răspunsul anormal al segmentului ST la efort apare mai târziu în timpul urmăririi (19,8% versus 18,5%). Totuși, după ajustarea pentru factorii de risc cardiovascular, riscul evenimentelor coronariene la subiecții cu răspuns inițial normal al segmentului ST la testul de efort, la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
cardiovascular, riscul evenimentelor coronariene la subiecții cu răspuns inițial normal al segmentului ST la testul de efort, la care a apărut conversia în timpul perioadei de urmărire, a fost aproape identic cu riscul la subiecții care au avut un răspuns inițial anormal al segmentului ST la testul de efort (2,72 versus 2,8, p < 0,002) (10). În funcție de antecedentele pacientului, de rezultatul evaluării clinice și ale testării de efort se stabilește diagnosticul de angină pectorală și riscul cardiovascular. Mai departe pot
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
ambulatorii (mai ales cea nocturnă) sunt importante și utile pentru a avea o imagine clară asupra calității controlului TA. 2) Monitorizarea ambulatorie a TA (MATA) La pacienții cu HTA esențială, MATA este indicată (conform ghidului OMS-ISH) atunci când există o variabilitate anormală a TA, o HTA rezistentă la tratament, o suspiciune de HTA de halat alb sau simptome sugestive de hipotensiune [vezi [i Covic et al., 2004]. Dificultățile legate de MATA la pacienții hipertensivi, în general, și la cei hemodializați, în particular
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
80%) poate fi asociată unor stări patologice precum: hipercoagulabilitate, ciroză hepatică, splenomegalii, neoplazii, infecții, traumatisme, pancreatită acută, boli hematologice etc. (7). Punerea în evidență a unor factori ca deficiența de proteină S și C, deficiența de antitrombină III, disfibrinogenemii, plasminogenul anormal, policitemia vera, trombocitoză, siclemia și mutații genetice ale factorului V Leiden (8) explică etiologic un număr suplimentar de TVM. Creșterea speranței de viață și a numărului de intervenții cu abord vascular complex, clasic sau minim invaziv (endovascular) realizează o nouă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Constantin Burcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/91954_a_92449]
-
este cea mai frecventă cauză, fiind însoțită deseori de afectare valvulară mitrală. În America de Nord și Europa, valvulopatia aortică se datorează în principal calcificărilor valvulare pe o valvă tricuspidă sau bicuspidă congenital. Prevalența relativă a valvei tricus - pide versus o valvă anormală congenital, în funcție de vârstă, a fost examinată la un grup de 932 de pacienți, tratați chirurgical pentru stenoză aortică izolată (2) . Pacienții cu stenoză mitrală sau proteză valvulară mitrală au fost excluși din studiu, pentru a se asigura excluderea celor cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
pentru a se asigura excluderea celor cu valvulopatie reumatismală. Din studiu au fost de asemenea excluși pacienții cu valvotomie aortică anterioară, indicând obstrucție valvulară severă datorată unei boli con- genitale. 54% dintre pacienții incluși în studiu au prezentat o valvă anormală anatomic: 49% valvă bicuspidă și 4% valvă unicuspidă, însă frecvența a variat foarte mult cu vârsta: dintre cei 7% pacienți care au fost supuși intervenției chirurgicale la o vârstă sub 50 de ani, aproximativ două treimi au avut bicuspidie și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
de jumătate din valoarea normală. Stenoza valvulară aortică degenerativă fără un gradient semnificativ (definită ca o veloci- tate a jetului aortic ≤ 2,5 m/s) poartă numele de scleroză valvulară aortică. Stenoza aortică apare când velocitatea anterogradă la nivelul valvei anormale este de cel puțin 2,6 m/s. Severitatea stenozei se cuantifică prin estimarea ecocardiografică a velocității jetului aortic, gradientului mediu transvalvular și ariei valvei aortice. Pe măsură ce stenoza aortică devine semnificativă hemodinamic, apare obstrucția ejecției VS. Procesul stenotic este progresiv
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
timp normale, în ciuda unui gradient presional sistolic între ventriculul stâng și sistemul arterial periferic. Totuși, pe măsură ce severitatea stenozei și hipertrofia ventriculului stâng (HVS) progresează, VS devine mai puțin compliant și presiunea telediastolică crește, chiar dacă dimensiunea ventriculului rămâne normală. Funcția diastolică anormală contribuie la apariția simptomelor, care pot persista chiar i după rezolvarea terapeutică a stenozei, datorită persistenței fibrozei interstițiale. Alți factori care contribuie la reducerea funcției ventriculare sunt anomaliile de kinetică parietală, fibroza și ischemia subendocardică. În general, simptomele la pacienții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
et tardus. La bolnavii vârstnici, multe dintre semnele clasice de stenoză aortică nu sunt prezente, ceea ce face ca diagnosticul să fie dificil de stabilit numai în urma examenului obiectiv. De aceea, testele non-invazive sunt importante pentru diagnostic. Electrocardiograma este aproape întotdeauna anormală la pacienții cu stenoză aortică semnificativă. 80-90% dintre bolnavi au semne de HVS și tulburări de repolarizare (28). Radiografia toracică la bolnavii vârstnici cu stenoză aortică poate revela cardiomegalie ușoară, semne de congestie venoasă pulmonară, dilatarea poststenotică a rădăcinii aortei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
atriale este considerată mai crescută la pacienții cu HTP, afectând cam o treime din numărul lor. O altă tulburare de ritm frecventă este tahicardia supraventriculară, care are o incidență de 2,8% (31). 33.4.3. Radiografia pulmonară Poate fi anormală la un procent ridicat de pacienți; se observă dilatarea arterelor pulmonare la nivel hilar, în timp ce la periferie desenul vascular este amputat. Poate fi observată dilatarea de AD și VD sau patologia pulmonară asociată. Testele funcționale pulmonare și evaluarea gazelor sanguine
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
a TAS în ortostatism; efectul TAD devine semnificativ la o scădere peste 5 mmHg. De aceea, autorii propun definiția hTAo pe baza acestor valori tensionale. Un argument pentru rolul de predictor al riscului cardiovascular este și asocierea cu varia - bilitatea anormală a TA documentată prin monitorizare ambulatorie (ABPM) (61,62). De asemenea, există studii care corelează hTAo cu riscul de AVC și demență (Pedelty L. cit. de 52). Recomandări mai vechi consideră că titrarea dozelor de antihipertensive ar trebui efectuată în funcție de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
47% [93] și pot fi locale, în patul chirurgical, sau metastaze la distanță, în principal hepatice sau pulmonare. Depistarea recidivelor tumorale se face prin CT cu o acuratețe de 93,5% [93]. Recidiva tumorală locală apare sub formă de țesut anormal în relație cu patul chirurgical sau ca țesut dens care manșonează trunchiul celiac sau artera mezenterică superioară [93,94]. Trebuie avut în vedere faptul că după radioterapie pot să apară modificări fibrotice retroperitoneale perivasculare, care simulează astfel recidiva tumorală. Alteori
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
16p13.3. Proteina AXIN2 este indusă ca răspuns la un nivel crescut al β-cateninei având rol în reglarea intensității și duratei semnalului Wnt/β-catenină și este codificată de o genă localizată pe cromozomul 17q23-q24[66, 67]. Mecanismul prin care expresia anormală a AXIN1 determină tumorigeneza nu este pe deplin cunoscut. O combinație între LOH și mutații mici (deleții 1bp, inserții 12bp) la nivelul genei AXIN1 au fost identificate în 5-10% dintre CHC. In prezența mutațiilor AXIN apar anomalii ale căii Wnt
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
E-caderina, citokeratinele) și reexprimă markeri mezenchimali cum sunt vimentina și N-caderina. Claudinele (CLDN) sunt o familie de proteine membranale implicate în transportul celular, creșterea celulară și diferențiere, având un rol important în menținerea polarității celulare. Studii recente au evidențiat expresia anormală a CLDN în mai multe tipuri de cancere, inclusiv în CHC. CLDN1 (Claudin-1), un membru al acestei familii, are rol în procesul de TEM din CHC prin intermediul căii de semnalizare c-Abl/RAS/RAF1/ERK1/2. Supraexpresia CLDN1 induce activarea factorilor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
modelul cancer stem cells (CSC), care consideră că doar un grup mic de celule din tumoră cu trăsături de celule stem/progenitori celulari au capacitatea de a iniția și susține creșterea tumorală. Conceptul de cancer ca boală a celulelor stem anormale a fost propus pe baza existenței unor similarități între CSC și celulele stem normale și anume capacitatea de a se autoreînnoi, de a produce progenitori heterogeni și de a se divide într-o manieră nelimitată. Ipoteza existenței CSC hepatice a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
65%, distensia venelor gâtului - 55%, edem facial și cervical - 40-45%, edemul trunchiului și extermităților superioare - 10-40%, pletora feței și cianoză - 15%, paralizia corzilor vocale - 3%, sindrom Claude-Bernard-Horner - 3%, distensia venei antecubitale, gât gros (proconsular), paralizia nervului frenic, chilotorax, zgomote cardiace anormale, retinopatia maculară, edem lingual, laringian, papilar. Iar simptomele pe care le acuză pot fi: dispnee - 50%, senzație de presiune la nivelul gâtului, cefalee, durere toracică, tuse, disfagie, obnubilare, acufene, tulburări de vedere, amețeli, sincopă. Pot exista tulburări mentale, care pot
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
comună, femurală superficială și poplitee respectiv de 8 MHz pentru venele antebrahiale și gambiere. Ecografia bidimensională stabilește diagnosticul de TVP direct prin evidențierea prezenței trombului ecogen în lumenul venos, indirect prin incompresibilitatea venei, existând și alte semne (distensie venoasă, mișcare anormală a valvulei, absența dilatării venoase la compresie proximală etc.) care pot fi observate doar la unii pacienți și nu sunt specifice pentru TVP. Explorarea venoasă statică este continuată de cea dinamică în care se urmărește intensificarea fluxului venos și verificarea
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
înaintea anamnezei, în cursul ei sau după modalitatea preferabilă). Examenul obiectiv implică participarea activă a tuturor simțurilor examinatorului. Văzul= inspecție → culoarea tegumentelor și mucoaselor, erupții, mimica, eventuale deformări sau deficiențe ale diverselor aparate și sisteme, proteze. Mirosul → identificarea unor mirosuri anormale, sugestive pentru anumite suferințe ale pacientului (halena fetidă a respirației, halena uremică sau acetonemică, mirosul unor secreții sau excreții) Auzul → informații directe (nemijlocite) sau mijlocite instrumental de stetoscop (ascultație): identificarea reacțiilor verbale ale pacientului, comunicarea cu acesta (reacția la suferință
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]