8,708 matches
-
X. De la facerea lumii până la captivitatea babiloniană, pref. Răzvan Theodorescu, București, 1999, vol. II: Cărțile XI-XX. De la refacerea Templului până la răscoala împotriva lui Nero, București, 2001; Philon din Alexandria, Viața lui Moise, pref. Alexandru Barnea, București, 2003; Poeme mistice ale Antichității, București, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Balotă, Homerice, RL, 1971, 48; Veronica Porumbacu, Imnurile lui Orfeu, CRC, 1973, 13; Dan Grigorescu, Prometeu, CNT, 1977, 26; Nicolae Balotă, Avatarurile lui Prometeu, RL, 1977, 33; Marcel Petrișor, Vitralii, București, 1978, 99-101; Gelu Ionescu
ACSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285154_a_286483]
-
fost mai greu decât matematicii să „apuce drumul sigur al științei”. Căci spre deosebire de matematică, ale cărei obiecte sunt construite în intuiția pură, obiectele cunoașterii fizice nu ne sunt date independent de experiență. O știință matematică a luat naștere încă în antichitatea greacă, în timp ce fizica a pășit pe acest drum mult mai târziu, abia în secolul al XVII-lea. Atunci ar fi avut loc, crede Kant, „o revoluție subită a modului de gândire”. Dacă până atunci conexiunile dintre fenomene erau examinate din
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
oamenilor, au reprezentat sursele încrederii lui Kant în posibilitatea statornicirii păcii eterne într-o societate cosmopolită. Din acest punct de vedere, filosofia lui poate fi socotită o adevărată piatră de hotar în dezvoltarea unei direcții de gândire inaugurată încă din antichitate, în primul rând prin filosofii stoici. Pentru Kant a fost pe deplin clar că visul coexistenței pașnice între comunități despărțite de tradiții milenare va avea o șansă de realizare abia atunci când oamenii vor asculta în mult mai mare măsură de
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
având de a face, cu siguranță, cu o contaminare: piesa celebră a lui Eugene O’Neill (autor pe care, de altfel, Chandler îl detesta!), Mourning Becomes Electra (Din jale se întrupează Electra), trilogia inspirată de Orestia, rescrie aventurile eroului din Antichitate, rebotezându-l „Orrin”. E discutabil în ce măsură asemenea trimiteri afectează problemele de fond (de stil și compoziție) ale romanului. Dar e legitim să presupunem că, fie și pentru o secundă, Raymond Chandler a încercat să stabilească un racord spre o temă centrală
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
191); CITAT RETRAS!!! - sistemul acesta poate fi aplicat numai În cazul bibliografiei care citează lucrări din ultimele două secole, fiindcă, Într-un studiu despre filosofia greacă, nu vom folosi citarea unei cărți scrise de Aristotel cu anul publicării, deoarece În Antichitate manuscrisele aveau alt regim de circulație; - În fine, sistemul este recomandat atunci când folosim o bibliografie științifico-erudită. Prin urmare, nu vom scrie „Preda, 1955, p. 6”, cu referire la celebrul roman Moromeții. Citarea În acest sistem trebuie să se refere la
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
adâncurilor au fost deschise... inundând totul în jur”, exact așa cum se precizează în Biblie. Tot datorită acestui cutremur au luat naștere mișcări ciclonice, care au provocat ploi torențiale și inundarea Câmpiei Eufratului. Aristotel (filosof grec, “cel mai mare gânditor al antichității”, care a trăit între anii 384-322 î.Hr.) a realizat prima clasificare a cutremurelor de pământ, după natura mișcărilor, și anume: cutremure care produc mișcări în sus, cutremure care produc mișcări în jos, cutremure care produc mișcări laterale, cutremure care produc
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
427-347 î.e.n., filosof antic, întemeietorul școlii filosofice numită Academia) susținea că, acum 2000 de ani, a existat un popor puternic, atlanții, care locuiau pe marea insulă Atlantida, care a fost înghițită de ape, în urma unui mare cutremur de pământ. În antichitate, tot în urma unui cutremur, au dispărut orașele feniciene Tyr și Sidon, a căror istorie se întrerupe brusc în anul 1450 î.Hr. Tacitus (60-117 e.n., istoric și om politic roman), amintește că un cutremur care a avut loc în anul 15
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
care s-a repetat de atâtea ori, în perioada trezirii intelectuale, căreia s-a consacrat femeia. Or, femeia a avut totdeauna râvna și dorința de a se înălța la un nivel cultural mai superior, șsic!ț manifestată chiar în vechea antichitate, după cum știm din date istorice, că Pitagora și Socrate primeau între elevii lor și femei, având convingerea că femeile studiază cu mai mult entuziasm și răspândesc mai ușor această cultură. Astfel, nu putem constata vechimea problemei feministe decât accentuând afirmarea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
exclusivist. La 22 de ani, opțiunile lui merg spre arta rigorilor clasice. Pe urmele lui André Gide și Paul Valéry, el distinge în contemporaneitate o direcție neoclasică, regăsind experiența veacului al XVII-lea francez și, mai departe, pe cea a Antichității. Pledoaria pentru clasicism se relevă a fi o ofensivă împotriva romantismului, în siajul căruia se înscrie și o bună parte a artei moderne, „rătăcită” în divagație onirică, fantastică și baroc. B. este înclinat să vadă în poezia lui Mallarmé, în
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
exclude, dimpotrivă, notarea unor amănunte picante (despre viața cotidiană, despre obiceiuri, despre localuri de petrecere), cu implicații semnificative asupra întregii narațiuni. Al doilea volum, Poezii, e tipărit după un sfert de veac, în 1970. Viziunea neoclasică, înțesată de referințe la Antichitate, este dublată de incursiuni bogat imagistice în lumea vikingilor, transpuse fluid în versuri melopeice. După interludiul poetic din 1970, autoarea se dedică unor ample construcții epice, publicând câteva romane și un volum de Nuvele fantastice (1984), ce fac dovada unei
CABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285980_a_287309]
-
D. Petrino, ale cărui versuri erau reproduse, probabil, din volumul Lumini și umbre (1870). Gr. Petrovanu și C. Camiliu aveau și veleități de critici literari. Primul, într-un studiu cam didactic, dar deosebit de informat, consacrat fabulei, urmărea istoria speciei în Antichitate și în clasicismul francez. Articolul Fabula „Curcile” de V. Alecsandri, al celui de-al doilea, pleca de la analiza fabulei cu acest titlu pentru a încerca să stabilească locul pe care poetul îl ocupă în literatura română. Trăsătura dominantă a poeziei
ATHENEUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285490_a_286819]
-
filologic poate să răspundă unei asemenea cerințe. Aceluiași om de cultură îi datorăm cea mai complexă și completă retrospectivă a literaturii medievale de limbă latină prin care se proiectează o nouă imagine asupra spiritualității europene, relevând totodată legătura neîntreruptă dintre antichitate, medievalitate și modernitate. Curtius extinde conceptul de „europenizare a imaginii istorice” asupra literaturii, socotind-o necesară veacului nostru. „Europenizarea tabloului istoric a devenit azi o cerință politică, și nu numai pentru Germania” - scria savantul ținând seama de cursul evenimentelor la
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
XIV-lea și al XV-lea. Discursul filosofului ne interesează în măsura în care el regândește o epocă, oamenii și instituțiile sale, societățile, religiile și metodele de guvernare a vieții social-politice; în măsura în care ne atrage atenția asupra genezei renașterii formelor culturale și ideatice din Antichitatea clasică, stăruind asupra rolului nu doar cultual, ci și cultural al religiei. Fără îndoială, o privire critică, din care rezultă, pe de o parte, că Biserica a format punctul luminos “în jurul căruia s-au adunat, încet și greu, elementele unei
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Ca și cum mințile obosite de alegorie și de flamboiantism, trebuie să fi înțeles brusc: nu, nu asta, ci cealaltă? Ca și cum armonia de aur a clasicismului le-ar fi radiat oamenilor deodată în fața ochilor ca o salvare, ca și cum oamenii ar fi îmbrățișat Antichitatea cu exaltarea celui care și-a găsit mântuirea. Dar nu e așa. În mijlocul grădinii medievale, printre plantele vechii vegetații luxuriante, clasicismul a crescut încetul cu încetul. La început nu este decât un element de fantezie formal. Devine o nouă și
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
în inima culturii. Ce altceva este cultura decât cununia dintre real și lege, atât în cunoașterea naturii, cât și în cea a omului? Pentru simple constituții politice, a căror listă, încă de pe atunci interminabilă, Aristotel își propunea să o întocmească, Antichitatea nu ne-ar fi păstrat în întregime opera lui Platon, așa cum n-a făcut-o cu nici un alt creator din sânul ei. A păstrat-o pentru înțelesul, recunoscut sau presimțit, al Ideii Marsilio Ficino urmărea cu deosebire ideea, tendințele sale
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
când se coace ideea fericită că toată splendoarea vechii meniri, în care lumea se oglindise vreme atât de îndelungată, va putea fi recâștigată”. Și, într-adevăr, printr-un dialog spiritual între Est și Vest, între Bizanțul ortodox și Roma catolică, Antichitatea este readusă treptat pe scena istoriei, este descoperită, ridicându-se vălul care acoperise o însemnată parte a faptelor de cultură ale vechilor civilizații, în speță acelea create de greci și latini. Antichitatea a dat noilor idealuri girul autorității ei, oferind
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și Vest, între Bizanțul ortodox și Roma catolică, Antichitatea este readusă treptat pe scena istoriei, este descoperită, ridicându-se vălul care acoperise o însemnată parte a faptelor de cultură ale vechilor civilizații, în speță acelea create de greci și latini. Antichitatea a dat noilor idealuri girul autorității ei, oferind totdeauna modelul unei culturi bazate pe rațiune, adică pe marea idee care acum se situează mai presus de credință, de tradiții, de Biserică, protestând împotriva principiului autorității, precum și a procedeelor care întrerup
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
căzut acești monștrii și, pe căi minunate, adevărul s-a coborât din nou pe pământ”. Desigur, o judecată corectă a fenomenului ne va îndreptății să așezăm unele afirmații categorice pe seama entuziasmului acelora care deveniseră cei mai cunoscuți adepți ai filosofilor Antichității. Important rămâne faptul că această readucere în discuție a simbolurilor creștine și iudaice, a ideilor platonice și aristotelice, a problemelor ce frământau religia și filosofia a avut un efect miraculos asupra societății. Redeșteptarea, Renașterea umanității se datorează nu doar Occidentului
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
critic al începuturilor Renașterii. Să nu uităm apoi că majoritatea umaniștilor vorbeau și scriau în limba latină, că unii și-au latinizat sau grecizat numele, cazurile lui Melanchton din Schwarzerd și Olearius din Oelschläger fiind dintre cele mai cunoscute. Cultul Antichității însemna o punte pentru făptuirea primei mari transcomuniuni europene pe care o va afirma și de care va profita, poate ceva mai mult, Evul Luminilor. Și pentru că am vorbit de Erasmus, concepțiile sale contribuie la deschiderea unor noi perspective asupra
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
aceia care atacă religia și clerul, criticându-le. Totuși, în unele împrejurări, papii, tiranii și principii susțineau studiile de filologie, istorie și filosofie, cu toții având nevoie de literatură sau, cel puțin, de un discurs erudit și elegant. Receptarea și transformarea Antichității în conformitate cu gândurile și sentimentele omului ce parcurgea timpurile clarificării propriei conștiințe a fost posibilă prin Evul Mediu latin, în acest sens perioada cuprinsă între Teodosie și Carol cel Mare fiind de o importanță capitală pentru tradiția europeană. Moștenirea Evului Mediu
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
în geneza Luminilor atât în Europa Centro-Răsăriteană, cât și în aceea Sud-Estică. Renașterea intelectuală elenă se datorează stimulului care vine dinspre Occident, contactului pe care grecii îl stabilesc în Europa în genere. Apusenii manifestă un interes din ce în ce mai mare pentru tradițiile Antichității, manifestă o curiozitate crescândă pentru izvoarele cunoașterii, pentru studiul limbii latine, al limbii și literaturii vechilor greci. Marile tezaure nu erau însă în Occident, ci în mănăstirile și bibliotecile orientului elenic, ceea ce îi va determina pe francezi și italieni să
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
care nu uită însă că vehiculul principal al scrisului în Sud-Estul Europei este slavona. „Prin aceeași slavonă” - conchide Virgil Cândea, la capătul unui studiu dens privind umanismul lui Udriște Năsturel - „cultura noastră avusese contact cu autorii greci și bizantini ai antichității târzii. Prin aceeași slavonă, Aristotel și alți autori greci fuseseră cunoscuți cărturarilor de la noi în secolele XIV și XVI. Noutatea curentului pentru care milita Udriște Năsturel consta în folosirea autorilor „păgâni” pentru nevoile unei etici ortodoxe în căutarea de noi
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
maghiare, elene, slave, germane. Istoria evreității privită ca o deschidere, în care nu primează explicația, cauzalitatea, determinismul fenomenelor, ci înțelegerea stilului de viață, corespunzându-i forța creatoare, individualitatea și realitatea practică. Prezența evreilor în Balcani și în Polonia datează din antichitate, urme ale habitatului lor, cimitire, sinagogi, monede, inscripții pe piatră fiind descoperite cu deosebire în ultimele decenii prin săpăturile arheologice efectuate în Iugoslavia, Ungaria, România, Grecia. Împrejurările stabilirii sunt diferite; în genere, ele sunt dependente de situația politică a timpului
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
în istorie ca o particularitate, una din nenumăratele, a diasporei iudaice. E în acest caz, ceva mai mult decât o încercare de recuperare: nomazi fiind dintotdeauna, oieritul i-a atras, evreii reînsușindu-și repede una dintre ocupațiile lor de bază din antichitate. Cunoașterea pe care o avem cu privire la această mișcare istorică poate fi conexată la revoluția intelectuală a secolului. Dacă o parte din referințele relative la evreii din Serbia, Bosnia, de pe coasta Dalmației sau din Thessalonikal grecesc ne sunt furnizate de așa-
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Să deducem de aici că ideile nu se nasc în afara unor apropieri, a unor comuniuni de gând. Montesquieu a dat tot ceea ce era mai valoros în știința politică a Secolului Luminilor. El a descris diferitele regimuri politice, așa cum odinioară, în Antichitate, procedase Aristotel. A analizat evoluția regimurilor, apelând la diversele serii cauzale, la geografia fizică, la climat, tradiții istorice și religii. Opera sa nu cuprinde însă o explicare științifică a dezvoltării societății, nu se pliază întotdeauna pe realitatea socio-politică a vremii
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]