2,463 matches
-
o scândră dintr-un fierăstrău circular lovește un trecător oarecare. În prima versiune, spectatorul are la dispoziție 20-30 HYPERLINK "sec.de"sec. de anticipare, în a doua scenele de anticipare se reduc la câteva secunde, iar în a treia versiune anticiparea lipsește. Cercetătorii respectivi au putut constata că multe dintre reacțiile fiziologice ale stresului (ex. activitate inimii, a glandelor sudoripare etc.) au apărut mai mult în timpul anticipării secvenței accidentului, decât în timpul scenei înseși; de asemeni, s-a observat că reacțiile respective
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
doua scenele de anticipare se reduc la câteva secunde, iar în a treia versiune anticiparea lipsește. Cercetătorii respectivi au putut constata că multe dintre reacțiile fiziologice ale stresului (ex. activitate inimii, a glandelor sudoripare etc.) au apărut mai mult în timpul anticipării secvenței accidentului, decât în timpul scenei înseși; de asemeni, s-a observat că reacțiile respective au fost cu mult mai mari în situația de anticipare lungă, în comparație cu cea de anticipare scurtă. În sfârșit, o discuție avizată asupra termenului de „stres” impune
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
reacțiile fiziologice ale stresului (ex. activitate inimii, a glandelor sudoripare etc.) au apărut mai mult în timpul anticipării secvenței accidentului, decât în timpul scenei înseși; de asemeni, s-a observat că reacțiile respective au fost cu mult mai mari în situația de anticipare lungă, în comparație cu cea de anticipare scurtă. În sfârșit, o discuție avizată asupra termenului de „stres” impune câteva referințe și în legătură cu următoarele două componente psihologice ale „stresului psihologic”: conceptul de „pericol” (amenițare), care poate fi definit ca un proces de anticipare
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
activitate inimii, a glandelor sudoripare etc.) au apărut mai mult în timpul anticipării secvenței accidentului, decât în timpul scenei înseși; de asemeni, s-a observat că reacțiile respective au fost cu mult mai mari în situația de anticipare lungă, în comparație cu cea de anticipare scurtă. În sfârșit, o discuție avizată asupra termenului de „stres” impune câteva referințe și în legătură cu următoarele două componente psihologice ale „stresului psihologic”: conceptul de „pericol” (amenițare), care poate fi definit ca un proces de anticipare a „răului”(a acelor consecințe
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
anticipare lungă, în comparație cu cea de anticipare scurtă. În sfârșit, o discuție avizată asupra termenului de „stres” impune câteva referințe și în legătură cu următoarele două componente psihologice ale „stresului psihologic”: conceptul de „pericol” (amenițare), care poate fi definit ca un proces de anticipare a „răului”(a acelor consecințe nedorite pentru individ), și conceptul de „neliniște” comun de altfel și fenomenelor de „frustrație” ei „conflict”, și care desemnează reacția afectivă a subiectului. Acomodarea, la „pericol” presupune încercarea de a-l elimina; cu cât mai
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Acomodarea, la „pericol” presupune încercarea de a-l elimina; cu cât mai grav este răul anticipa cu atât mai mare va fi efortul de a face față situației și mai inten să emotial (neliniștea) subiectului. Conceptul de „pericol”, ca o anticipare a „răului” viitor, implică, o evaluare din partea subiectului a ceea ce situația prezentă prevestește. Procesul psihologic al „evaluării” este influențat de caracteristicile situației de stres și de paticularitațile psihologice ale personalității subiectului stresat. Individul trebuie, desigur, să învețe semnificația situației de
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Între aceste două, realități psihologice noi considerăm că, exită, totuși, raporturi de intercondiționare, de influențare reciprocă: fenomenul frustrației, ca fenomen care angajează aproape întreaga personalitate, se desfășoară întotdeauna pe fondul unei anumite „disponibilități” sau „stări de pregătire” și presupune posibilitatea anticipării, pe parcursul desfășurării frustrării, a consecințelor viitoare nefavorabile (pe care „răul”, deja produs, le poate cuprinde). Psihiatri D.A. Hamburg, Beatrix Hamburg și S. Goza au ilustrat, deja, într-un mod convingător acest punct de vedere. Studiind diferențele individuale în reacțiile unor
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
psihice” sub acțiunea, unei blocuri include doar câteva forme primitive și simple de emoții care se desfășoară ca sete impulsive, în cazul omului - ca urmare a realizării procesului de evaluare, de apreciere de regulă realistă a obstacolului frustrant și de anticipare a pericolului amenințării - frustrația este trăită în special ca o stare internă de „conștiintă” deosebit de complexă, exprimată printr-o mare varietate de forme și nuanțe ale proceselor afective (printre ele predominând sentimentele complexe, care includ elemente de ordin intelectual și
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
nesupunere și negativism, până la reacții de violență, cu caracter delictual. Prin funcția sa informațională, o „stare afectivă” determină, se știe, direcția activității, orientarea conduitei (deci un anumit mod de acțiune), și contribuie la reglarea „cantitativă” a conduitei, prin „semnalizarea” și „anticiparea intelectuală” a gradului de energie/de efort, solicitat în actul de satisfacere și echilibrare a individului. Este cunoscut, în acest sens, punctul de vedere al lui J. Piaget, conform căruia, pe de o parte, „sentimentele reglează energiile interioare necesare acțiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
oferită de un altul, hrană care înseamnă acceptare, prețuire, cooperare, solidarizare, înseamnă substanță care alimentează sentimentul stabilității și echilibrului, este puntea spre conștiința de «noi». Numai pe baza unei reexaminări lucide a propriilor reacții, a schimbării de optică, și a anticipării efectelor actelor noastre asupra comportamentului celorlalți, putem schimba așadar vechile noastre deprinderi și modifica adecvat propria conduită (în acord cu o realitate analizată rațional și nu cu una deformată de prejudecăți și „complexe”). „Fenomenul frustrației” nu trebuie conceput și tratat
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
inferioară de autoreglare a personalității, fapt care o face să fie impulsivă, deosebit de legătură în revendicările sale, și cu un simț al realității mult diminuat. Constructivitatea în planul comportamentului social presupune, dimpotrivă, retroacțiunea, reexaminarea propriei conduite, ca o condiție de anticipare, de perfecționare, de umanizare continuă a psihicului sistem motivațional. „Iliada” lui Homer, ne oferă un exemplu convingător privind modul în care „egocentrismul psihologic” exacerbează propriile trăiri afective, privind felul în care, de exemplu, vanitatea controlată poate perturba judecata realistă și
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
gradului în care procesul politicilor publice se bazează pe o abordare pe deplin rațională sau pe incrementalism. Procesele politicilor publice se pot distinge prin stilul lor. Ele par să se deosebească în funcție de două dimensiuni: consens vs impunere și reacție vs anticipare. Până în anii '80, toate țările occidentale păreau să se deplaseze către stilul de politică publică reactiv și consensual. De atunci, abordarea consensuală a scăzut în importanță. În afara Vestului, variațiile în stilurile de politică publică sunt substanțiale, dar nu sunt încă
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
107 Carta Drepturilor, 237 Carter, Jimmy, 304 Castles, F.G., 107, 122, 209, 215, 221, 280, 292 Castro, Fidel, 51, 148, 296 catolicism, 56, 117 Cehoslovacia, 97, 167, 170 centralizare, 150-152, 237, 239-256, 278 cereri, agregarea, 33, 363, 378, 381, 387 anticiparea, 366, 372, 373 articularea, 363, 378 selecția, 32, 366 și grupuri, 107, 110, 114, 115, 382 și guverne, 277 și partide politice, 216 și tipul de sistem politic, 48 Chaffee, S.H., 127 Chilcote, R., 39, 40, 61, 68, 69, 73
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
fine, "noul grup al balanței (...)/ Grup virgin către ultima treaptă". Echilibrul liric perfect, sugerat încă din titlu, nu poate fi atins prin recursul direct nemediat nici măcar de semnul marcant al ironiei postmoderne la imagistica și atmosfera poeziei consacrate. Cele câteva anticipări fulgurante ale viitoarei "nebunii" poetice marca Șerban Axinte sunt totuși demne de semnalat: "Rezum această boală/ printr-un mare piron/ înfipt în nebunia mea.// Acesta poate fi singurul meu răspuns./ O revanșă a celor câteva zeci de ciocane,/ o adevărată
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
declanșate, simultan, de mai mulți factori. Un sumbru inventar al cauzelor estropierii ființei lăuntrice constituie materialul poetic ideal pentru una dintre cele mai ironice artes poeticae din carte. Plasată, de altfel, în finalul cărții (putând fi citită, așadar, și ca anticipare a viitoarei opțiuni auctoriale), această promisiune de detașare totală care este La patrie. adio se dovedește de fapt o lucidă mărturie a insuportabilului sentiment al ființei poetice: "pentru că sunt ateu/ pentru că nu mă tem de dracul/ pentru că mă tem de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
organizare secvențială locală (a1) și/sau globală (b1), a efectua inferențe locale (a2) și/sau globale (b2), a identifica intenții locale (a3) și/sau globale (b3). Cu alte cuvinte: textul presupune mărci locale drept suport de înscriere a operațiilor de anticipare și de control a activităților cognitive ale interpretantului și drept suport de înscriere a instrucțiunilor. Spre deosebire de lucrările lingvistice care se orientează doar asupra studiul mărcilor locale, noi insistăm și asupra instrucțiilor globale legate de secvențialitate; textul se prezintă ca un
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
înconjurat de ape, se ridică un grandios castel feudal a cărui incintă, formată din treisprezece turnuri masive, se numără printre cele mai importante din Europa. b) Justificarea pauzei narative în roman printr-o focalizare anaforică a evenimentelor anterioare și o anticipare a evenimentelor ce urmează: Deoarece ultimele evenimente ale acestei povestiri au depins de dispunerea locurilor în care s-au petrecut, este absolut necesar să oferim o descriere minuțioasă, fără de care deznodămîntul ar fi dificil de înțeles. EXERCIȚIUL A.5. De
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
trei ani mai tîrziu a dat publicității lucrarea Une méthode de travail libre par groupes. Metoda muncii libere pe grupe a fost mai curînd o sinteză a mai multor idei care proveneau din direcții variate: selfgovernment-ul de tip american, o anticipare a sociometriei de către A. Binet (rolurile specifice în interiorul grupurilor, 11, p. 192), teza durkheimiană a socializării metodice prin atașarea la grup și conceptul de libertate atît de scump educației noi. La toate acestea se mai adaugă un element: Cousinet observase
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
decalajului uman este necesară o învățare inovatoare, capabilă să pregătească "atît indivizii, cît și societățile să acționeze concertat în situații noi". Două sînt după aprecierea lui J. W. Botkin, M. Elmandjra și M. Malița trăsăturile de bază ale învățării inovatoare: anticiparea și participarea. "Anticiparea", fiind orientarea opusă adaptării, pregătește pentru întîmpinarea evenimentelor neprevăzute, prin elaborarea unor alternative viitoare de îndelungată perspectivă; "participarea" implică conștientizarea drepturilor și responsabilităților de către fiecare ins, cultivarea capacităților de cooperare, comunicare, și empatie (7, pp. 30-31). Învățarea
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
necesară o învățare inovatoare, capabilă să pregătească "atît indivizii, cît și societățile să acționeze concertat în situații noi". Două sînt după aprecierea lui J. W. Botkin, M. Elmandjra și M. Malița trăsăturile de bază ale învățării inovatoare: anticiparea și participarea. "Anticiparea", fiind orientarea opusă adaptării, pregătește pentru întîmpinarea evenimentelor neprevăzute, prin elaborarea unor alternative viitoare de îndelungată perspectivă; "participarea" implică conștientizarea drepturilor și responsabilităților de către fiecare ins, cultivarea capacităților de cooperare, comunicare, și empatie (7, pp. 30-31). Învățarea inovatoare creează, fără
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
învățare (B. Schwartz, T. Husén, Ch. Hummel). Concomitent cu extinderea formelor de individualizare a instrucției, se vor perfecționa formele de socializare, menite să cultive capacitatea: de cooperare, de comunicare. S-ar putea înfăptui, astfel, cele două aspecte ale învățării inovatoare anticiparea și participarea. Se prevede ca, în viitor, să se extindă sistemul de predare pe echipe (team-teaching); acesta prezintă avantajul de a se putea valorifica la un nivel superior pregătirea și aptitudinile didactice ale fiecărui profesor. La întrebarea dacă școala viitorului
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în cadrul programului LEADER +? Pentru a se evita riscul ca fondurile europene să accentueze exagerat decalajele intersau intracomunitare, comunale, județene sau regionale (așa cum s-a întâmplat în unele țări din Uniunea Europeană), sunt necesare răspunsuri la astfel de întrebări, dar și o anticipare a reacțiilor comunităților locale la un program de finanțare sau altul și construirea unor strategii de facilitare adecvate. Anexa 1. - Atribuții ale facilitatorului Facilitatorii ajută comunitățile să întreprindă următorii pași: - să identifice liderii oficiali, precum și alte persoane respectate de membrii
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
De ce disprețuiți presa people și... de ce o citiți? Nevoia de bârfă și evoluția grupurilor umane 47. De ce celebritățile își petrec timpul denunțând nedreptățile din lume? Expunerea mediatică și altruismul 48. De ce sunteți captivat de emisiunea „A prendre ou à laisser”? Anticiparea regretelor 49. De ce prezentatorul cel mai popular din Franța are o figură de copil? Fenomenul baby-face 50. De ce tipul de emisiuni „natură și descoperiri”au un succes fulminant? Peisajele naturale și morfina cerebrală 51. De ce revista Playboy arăta, prin anii
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
petrecea în creierul lor și au constatat că intr-o situație de incertitudine maximă - însă nu și într-o situație de slabă incertitudine - se activa puternic zona numită cortex orbito-frontal. Aceasta este responsabilă cu atenția mărită a tuturor proceselor de anticipare care preced o posibilă recompensă. Situațiile „prea previzibile” nu interesau și se activa doar în situația de maximă incertitudine. Experimentul arată că suntem atrași în special de situațiile în care incertitudinea se prezintă în forma ei maximă, atenția este întreruptă
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
De ce disprețuiți presa people și... de ce o citiți? Nevoia de bârfă și evoluția grupurilor umane 47. De ce celebritățile își petrec timpul denunțând nedreptățile din lume? Expunerea mediatică și altruismul 48. De ce sunteți captivat de emisiunea „A prendre ou à laisser”? Anticiparea regretelor 49. De ce prezentatorul cel mai popular din Franța are o figură de copil? Fenomenul baby-face 50. De ce tipul de emisiuni „natură și descoperiri”au un succes fulminant? Peisajele naturale și morfina cerebrală 51. De ce revista Playboy arăta, prin anii
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]