5,517 matches
-
i-am acceptat și noi, comparând EAE la câine cu SM. a. Existența unui antigen cunoscut și caracterizat. Se știe că în EAE antigenul este cuprins în molecula de proteină bazală a mielinei, cu o structură cunoscută. În SM acest antigen încă nu este cunoscut, existând mai multe ipoteze cu privire la etiologia bolii (teoria imunogenetică; autoimună). b. Se pune apoi întrebarea dacă există în aceste boli un răspuns imun față de un antigen specific pentru SNC. În EAE, răspunsul este dirijat împotriva proteinei
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
bazală a mielinei, cu o structură cunoscută. În SM acest antigen încă nu este cunoscut, existând mai multe ipoteze cu privire la etiologia bolii (teoria imunogenetică; autoimună). b. Se pune apoi întrebarea dacă există în aceste boli un răspuns imun față de un antigen specific pentru SNC. În EAE, răspunsul este dirijat împotriva proteinei bazale a mielinei. În SM, nu s-au demonstrat încă anticorpi împotriva unui antigen neuronal sau glial, în schimb s-au evidențiat răspunsuri imun-umorale. Indirect prin creșterea titrului de imunoglobuline
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
autoimună). b. Se pune apoi întrebarea dacă există în aceste boli un răspuns imun față de un antigen specific pentru SNC. În EAE, răspunsul este dirijat împotriva proteinei bazale a mielinei. În SM, nu s-au demonstrat încă anticorpi împotriva unui antigen neuronal sau glial, în schimb s-au evidențiat răspunsuri imun-umorale. Indirect prin creșterea titrului de imunoglobuline, s-a demonstrat existența anticorpilor umorali antimielinici (POPOVICIU - 1967; BECUS - 1967; SZABÓ - 1967). c. Privind existența unui răspuns împotriva unui antigen neidentincat, putem spune
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
anticorpi împotriva unui antigen neuronal sau glial, în schimb s-au evidențiat răspunsuri imun-umorale. Indirect prin creșterea titrului de imunoglobuline, s-a demonstrat existența anticorpilor umorali antimielinici (POPOVICIU - 1967; BECUS - 1967; SZABÓ - 1967). c. Privind existența unui răspuns împotriva unui antigen neidentincat, putem spune că în EAE nu există (aici antigenul este cunoscut), pe când în SM există un asemenea răspuns, manifestându-se prin nivelul crescut de imunoglobulină G în plăcile scleroase și în LCR-ul bolnavilor de SM. Acestea sunt argumente
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
au evidențiat răspunsuri imun-umorale. Indirect prin creșterea titrului de imunoglobuline, s-a demonstrat existența anticorpilor umorali antimielinici (POPOVICIU - 1967; BECUS - 1967; SZABÓ - 1967). c. Privind existența unui răspuns împotriva unui antigen neidentincat, putem spune că în EAE nu există (aici antigenul este cunoscut), pe când în SM există un asemenea răspuns, manifestându-se prin nivelul crescut de imunoglobulină G în plăcile scleroase și în LCR-ul bolnavilor de SM. Acestea sunt argumente pentru a susține existența unui răspuns imun la un antigen
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
antigenul este cunoscut), pe când în SM există un asemenea răspuns, manifestându-se prin nivelul crescut de imunoglobulină G în plăcile scleroase și în LCR-ul bolnavilor de SM. Acestea sunt argumente pentru a susține existența unui răspuns imun la un antigen care poate fi extrinsec (viral) sau intrinsec (autoantigen). d. Existența unui răspuns imunologic celular împotriva antigenului specific cerebral apropie mult EAE de SM. Acest răspuns imun celular a fost demonstrat atât în EAE cât și în SM cu ajutorul transformării limfoblastice
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
imunoglobulină G în plăcile scleroase și în LCR-ul bolnavilor de SM. Acestea sunt argumente pentru a susține existența unui răspuns imun la un antigen care poate fi extrinsec (viral) sau intrinsec (autoantigen). d. Existența unui răspuns imunologic celular împotriva antigenului specific cerebral apropie mult EAE de SM. Acest răspuns imun celular a fost demonstrat atât în EAE cât și în SM cu ajutorul transformării limfoblastice și a toxicității limfocitelor animalelor bolnave de EAE, respectiv a bolnavilor de SM. e. Studiind efectul
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
POPOVICIU, 1979). f. EAE poate fi suprimată prin vaccinări cu doze crescânde de proteină bazică. Și în SM s-au produs diferite vaccinuri (vezi folosirea copolimerului 1 și proteina bazală orală). Problema care rămâne de rezolvat în continuare, este găsirea antigenului în SM, față de care apare răspunsul imun umoral și celular. Odată cu găsirea etiologiei SM - și credem că nu va trece mult până atunci - medicamentele pentru tratarea acestei boli nu vor întârzia să apară. 6. Comparații clinice între EAE a câinelui
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
serului câinilor tratați, la care prealbumina prezintă o concentrație semnificativ mai mică. Concomitent, se observă scăderea albuminei totale la animalele bolnave comparativ cu animalele sănătoase. l. Imunoelectroforeza comparativă din LCR și serul aceluiași animal bolnav de EAE, relevă prezența majorității antigenilor serici și în LCR, cu excepția fracțiunii prealbuminice, lucru de altfel demonstrat și prin electroimunodifuziunea practicată cu lichidul concentrat de cinci ori, de la animalele bolnave. m. Prezența în LCR a fracțiunii prealbuminice, cu diminuarea ei în ser după tratamentul cu ACTH
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
antigenici ai mielinei, în special proteinele bazice și pe de altă parte constituentele complexului major de histocompatibilitate, întrucât nu sunt patogene decât pe animalele singenice. Celule ale sistemului nervos central, fie celule imunocompetente, fie celule gliale sunt capabile să exprime antigeni ai complexului de histocompatibilitate și sunt deci receptibile a fi ținta unui atac imunitar celular ce ar antrena eventual un bloc de conducere, în absența unei demielinizări anatomice. Trebuie semnalat totuși că atunci când se încearcă corelarea imaginilor patologice văzute în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
WEINSHENKER, 26 de forme benigne, definite ca având o invaliditate discretă după cel puțin 20 de ani de evoluție și 29 de forme severe, definite printr-o invaliditate severă înainte de 5 ani de evoluție. S-a comparat apoi frecvența diferiților antigeni HLA DR definit serologic. Nici o diferență semnificativă n-a mai fost atunci regăsită. Totuși, OLERUP (1989), studiind polimorfismul HLA DR și HLA DQ la nivel genomic a scos în evidență o creștere a frecvenței anumitor haplotipuri în forma progresivă a
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
încheiat studii pilot cu acești anticorpi monoclonali anti T11, anti T12 și anti T4 și alte studii sunt încă în curs. Rezultatele vor fi apreciate după ce vor fi cunoscute toate studiile. De asemenea s-au produs anticorpi monoclonali specifici pentru antigenele autologe (proprii) HLA. Dacă este bine blocat antigenul HLA printr-o administrare sistemică de anticorpi monoclonali specifici, reacțiile mediate ale celulelor T sunt inhibate. Toți acești anticorpi monoclonali ar putea constitui forme mai specifice de terapie imună în SM. Aceste
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
T11, anti T12 și anti T4 și alte studii sunt încă în curs. Rezultatele vor fi apreciate după ce vor fi cunoscute toate studiile. De asemenea s-au produs anticorpi monoclonali specifici pentru antigenele autologe (proprii) HLA. Dacă este bine blocat antigenul HLA printr-o administrare sistemică de anticorpi monoclonali specifici, reacțiile mediate ale celulelor T sunt inhibate. Toți acești anticorpi monoclonali ar putea constitui forme mai specifice de terapie imună în SM. Aceste tehnici terapeutice nu au fost larg 193 evaluate
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
inhibate. Toți acești anticorpi monoclonali ar putea constitui forme mai specifice de terapie imună în SM. Aceste tehnici terapeutice nu au fost larg 193 evaluate. S-au produs complicații severe prin folosirea anticorpilor monoclonali față de toate celulele T și față de antigenele autologe HLA. Complicația, care anihilează rapid efectul acestor anticorpi, este apariția de anticorpi gazdă față de anticorpii monoclonali. Iradierea limfocitară totală cu raze X este un procedeu imunosupresor. Se supune iradierii întreaga masă de ganglioni limfatici din organism împreună cu timusul și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
îl întâlnim foarte rar la persoanele sănătoase sau suferind de alte boli decât SM. Aceste celule aparțin unor sub-grupe a limfocitelor T. Pentru ca limfocitele T să-și îndeplinească sarcina de anihilare a unor corpuri străine din organism, aceste corpuri străine (antigenii) trebuie să fie prezentați într-un „ambalaj“ special, definit din punct de vedere genetic. Ambalat astfel, antigenul va fi atunci recunoscut și „omorât“ (legat) de celule T, cu ajutorul unor receptori, și ei specifici. Se pare că aceste celule T cu
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
unor sub-grupe a limfocitelor T. Pentru ca limfocitele T să-și îndeplinească sarcina de anihilare a unor corpuri străine din organism, aceste corpuri străine (antigenii) trebuie să fie prezentați într-un „ambalaj“ special, definit din punct de vedere genetic. Ambalat astfel, antigenul va fi atunci recunoscut și „omorât“ (legat) de celule T, cu ajutorul unor receptori, și ei specifici. Se pare că aceste celule T cu receptori specifici de a distruge mielina au fost puse în evidență de către cercetătorii americani. Care sunt consecințele
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
imun. Studiile efectuate cu factorul de transfer (fracțiune limfocitară subcelulară) nu s-au dovedit a avea un efect semnificativ. Se încearcă studii cu transfer de limfocite. Transferul de limfocite sanguine se face de la indivizi sănătoși la bolnavii cu SM cu antigene HLA compatibile față de donator. Metoda ar putea avea succes când transferul se face între gemeni monozigoți (unul bolnav și unul sănătos), studiu care se și efectuează în SUA. Se așteaptă cu interes rezultatele acestor cercetări. În ultimii ani s-au
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
recombinare cu ADN). Aplicarea interferonilor în SM se bazează pe teoria că SM poate fi declanșată de infecții virale banale și pe date, care sugerează că bolnavii au o deficiență în capacitatea de a produce interferon ca răspuns la provocarea antigenilor virali. În experiențe, interferonii au inhibat procesul din EAE. Se studiază și efectele posibilelor combinații ale interferonilor cu alte substanțe. Combinația interferonilor cu adenozin-arabinozid s-a dovedit mai eficace decât administrarea singură de interferoni, în combaterea infecțiilor cu hepatita B.
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
a demonstrat că Novantrone in vitro reduce numărul de celule B, inhibă funcția celulelor T, (CD4+) și oprește leucocitele mielin-specifice și macrofagele peritoneale să degradeze mielina la modelul animal al encefalomielitei alergice experimentale (EAE). Ca agent imunomodulator, Novantrone afectează prezentarea antigenului, inhibă secreția de gama interferon, factor alfa de necroză tisulară și interleukina 2 și crește activitatea celulelor T supresoare (CD8+). În studiile de cercetare ce folosesc modelul animal EAE, Novantrone a demonstrat efecte de supresie sau întârziere a dezvoltării, atât
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
inflamației sistemului nervos central. Activarea celulelor T mielin-specifice este urmată de migrarea acestora în sistemul nervos central. Odată activate, au abilitatea de a traversa bariera hematoencefalică. În parechim, reactivitatea celulelor T este amplificată de autoantigenele din sistemul nervos central (celule antigen prezente în sistemul nervos central). Rezultatul este poliferarea celulelor T, producerea de citokine, chemokine și creșterea permeabilității barierei hematoencefalice, care conduce la recrutarea unor celule imune variate. Apare un răspuns imun ca urmare a unor mecanisme variate proinflamatorii. În timpul răspunsului
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
central; 2. aderarea la endoteliul din sistemul nervos central a celulelor T autoreactive proinflamatorii, dechiderea barierei hematoencefalice și migrarea celulelor T, B, monocite/ macrofage prin barieră; 3. amplificarea răspunsurilor intraparenchimatoase mediate celular și umoral și activarea celulelor cu rol de antigen; 4. stadiul efector al bolii cu infuzia oligodendrocitelor, a tecii de mielină și a axonilor. Imunoterapia de viitor poate fi subdivizată în trei sbgrupe. Primele sunt terapiile antigen specific care țintesc celulele T mielin specifice. A 2-a clasă de
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
răspunsurilor intraparenchimatoase mediate celular și umoral și activarea celulelor cu rol de antigen; 4. stadiul efector al bolii cu infuzia oligodendrocitelor, a tecii de mielină și a axonilor. Imunoterapia de viitor poate fi subdivizată în trei sbgrupe. Primele sunt terapiile antigen specific care țintesc celulele T mielin specifice. A 2-a clasă de terapii se referă la agenți care s-au dezvoltat în SM pe o țintă specifică. A 3-a clasă sunt imunoterapii cu largă acțiune imunomodulatorie. Ele prezintă interes
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
clasă de terapii se referă la agenți care s-au dezvoltat în SM pe o țintă specifică. A 3-a clasă sunt imunoterapii cu largă acțiune imunomodulatorie. Ele prezintă interes datorită efectelor lor asupra demielinizării infalamtorii pe nivele multiple. Imunoterapiile antigen specifice sunt terapiile cele mai puțin agresive și potențial curative. Ele elimină celulele T autoreactive și anticorpii sau restabilesc toleranța imună. Deși imunologii sunt intrigați de această idee, trebuie avut în vedere unele condiții prealabile. Celulele T autoreactive la antigeni
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
antigen specifice sunt terapiile cele mai puțin agresive și potențial curative. Ele elimină celulele T autoreactive și anticorpii sau restabilesc toleranța imună. Deși imunologii sunt intrigați de această idee, trebuie avut în vedere unele condiții prealabile. Celulele T autoreactive la antigeni din sistemul nervos central există în populația sănătoasă ca și în populația cu SM. Totuși, celulele T autoreactive la indivizii neafectați sunt nonpatologice deoarece sistemul imun normal menține auto-toleranța. Ca și în alte boli de autoimunitate mediate de celulele T
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
SM este extinsă, fie pentru că ele au fost activate de mediu, ca infecții virale care au cauzat activarea imunității și prin urmare distrugere de țesut nervos, fie pentru că mecanismele de reglare au căzut. Restabilirea auto-toleranței cere cunoștințe despre, care sunt antigenii relevanți țintă la pacienți, individual. Eliminarea efectorului autoreactiv ar putea fi prevăzut, sau populațiile de celule T ar putea fi reduse la tăcere prin mecanisme de echilibrare. Este imposibil de acoperit toate strategiile potențiale aici, dar acest lucru poate fi
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]