2,373 matches
-
uniform, printre evrei existând mai multe curente: Venit la Paris ca reporter al ziarului „Neue Freie Presse”, dr. Theodor Herzl, provenit dintr-o familie asimilată de evrei unguri, a fost profund impresionat de tenebroasa Afacere Dreyfus și de valul de antisemitism statal, al armatei, al protipendadei politice, al mediei și al populației franceze care a provocat și a susținut această atmosferă. Herzl a ajuns la concluzia că emanciparea, libertatea politică și asigurarea drepturilor cetățenești ale evreilor sunt posibile exclusiv prin reunirea
Sionism () [Corola-website/Science/303069_a_304398]
-
sionismului, o ideologie care rivaliza cu marxismului printre evreii de stânga. Propaganda sovietică a izbutit să atragă mai multe mii de evrei veniți în Birobidjan din afara Uniunii Sovietice, inclusiv câteva sute de deziluzionați de experiența sionistă din Palestina. Posibil că antisemitismul l-a îndemnat pe Stalin să-și colonizeze evrei "la capătul lumii", în îndepărtatul Birobidjan, într-un fel de ghetou, pentru a se debarasa de o populație jenantă, efervescentă, turbulentă, posibil de asemenea, că intențiile staliniste erau benefice, o încercare
Sionism () [Corola-website/Science/303069_a_304398]
-
doctorilor evrei", o conspirație înscenată care ar fi urmat să elimine fizic conducerea Uniunii Sovietice prin otrăvire. Termenul și persecuțiile i-au vizat direct pe evrei, totuși, acest fapt nu a fost niciodată recunoscut oficial, pentru a evita acuzațiile de antisemitism de stat, ceea ce ar fi fost împotriva principiilor marxiste ale „Fraternității între popoare" și ale Internaționalismului proletar. Liderii evreilor din URSS au fost arestați și executați, iar școlile evreiești au fost închise. Izbucnirea celui de-al doilea război mondial a
Sionism () [Corola-website/Science/303069_a_304398]
-
mai târziu, ca funcționar bancar și la bursă.. În această perioadă, a citit foarte mult, formându-și viziunile politice. Influențele majore au fost Friedrich Nietzsche, Oswald Spengler și, cel mai important, Houston Stewart Chamberlain, scriitor german, născut în Marea Britanie, fondatorul antisemitismului "științific", și a cărui carte, "Bazele secolului al XIX-lea" (1899) a servit drept model pentru extrema dreaptă germană. Goebbels și-a petrecut iarna dintre 1919 și 1920 în München, unde a fost martorul și admiratorul reacției naționaliste împotriva revoluției
Joseph Goebbels () [Corola-website/Science/302287_a_303616]
-
distruși, propaganda lui Goebbels a început să-și piardă utilitatea. Din acest motiv, Goebbels și-a dezvoltat un nou rol în conducerea anti-evreiască a regimului. Fiind un om educat și de cultură, Goebbels își bătea joc, la începuturile regimului, de antisemitismul "primitiv" al naziștilor, ca a lui Julius Streicher, de exemplu, însă, odată cu instalarea regimului la putere, fiind îngrijorat de diminuarea puterii sale personale, Goebbels a folosit orice posibilitate pentru a ataca evreii. Din 1933 a devenit, alături de Streicher, unul dintre
Joseph Goebbels () [Corola-website/Science/302287_a_303616]
-
instabilitatea politică afectat țara până când o regență a fost stabilită de către Miklós Horthy. Horthy, care a fost un nobil maghiar și austro-ungar, ofițer de marină, a devenit Regent în 1920. În Ungaria, naționalismul a fost puternic, astfel cum a fost antisemitismul, care a atras naționaliștii maghiari să sprijine regimul nazist din Germania. Nu a fost o dorință de către naționaliștii maghiari pentru a recupera teritoriile pierdute prin Tratatul de la Trianon. Ungaria a atras mai aproape de Germania și Italia, în mare măsură din cauza
Puterile Axei () [Corola-website/Science/302070_a_303399]
-
patrologiei creștine, considerat sfânt deopotrivă în Biserica Răsăriteană și în Biserica Apuseană, care îl venerează cu titlul de doctor al Bisericii. A adoptat o poziție împotriva "creștinilor iudaizați" cu opt predici în acest sens, având astfel un rol în dezvoltarea antisemitismului creștin. Sf. s-a născut la Antiohia, în jurul anului 354, din părinții Secundus, mare dregător militar care a murit la scurt timp după nașterea sa, și Antusa, descendentă dintr-o bogată familie creștină. Rămasă văduvă la numai 20 ani, ea
Ioan Gură de Aur () [Corola-website/Science/302162_a_303491]
-
înverșunat; astfel, acești erudiți consideră că a-l trata pe Sf. Ioan Gură de Aur drept „antisemit”, este echivalent cu a folosi o terminologie anacronică, într-un context istoric necuviincios, această opinie părând a juca pe diferența puțin relevantă dintre antisemitismul rasial (încarnat cel mai bine de “limpieza de sangre” spaniolă și “legile rasiale” naziste) și antisemitismul religios tradițional (pe care l-a promovat atât Gură-de-Aur cât și înaintașii și succesorii lui). Deosebirea este următoarea: anti-iudaismul este ură religioasă, în timp ce antisemitismul
Ioan Gură de Aur () [Corola-website/Science/302162_a_303491]
-
antisemit”, este echivalent cu a folosi o terminologie anacronică, într-un context istoric necuviincios, această opinie părând a juca pe diferența puțin relevantă dintre antisemitismul rasial (încarnat cel mai bine de “limpieza de sangre” spaniolă și “legile rasiale” naziste) și antisemitismul religios tradițional (pe care l-a promovat atât Gură-de-Aur cât și înaintașii și succesorii lui). Deosebirea este următoarea: anti-iudaismul este ură religioasă, în timp ce antisemitismul este rezultatul „rasismului științific” al secolului XIX; un anti-iudaist nu ar mai fi avut nimic contra
Ioan Gură de Aur () [Corola-website/Science/302162_a_303491]
-
antisemitismul rasial (încarnat cel mai bine de “limpieza de sangre” spaniolă și “legile rasiale” naziste) și antisemitismul religios tradițional (pe care l-a promovat atât Gură-de-Aur cât și înaintașii și succesorii lui). Deosebirea este următoarea: anti-iudaismul este ură religioasă, în timp ce antisemitismul este rezultatul „rasismului științific” al secolului XIX; un anti-iudaist nu ar mai fi avut nimic contra unui evreu care se boteza (deci trecea de la iudaism la creștinism), în schimb pentru naziști nu conta deloc dacă un evreu era botezat sau
Ioan Gură de Aur () [Corola-website/Science/302162_a_303491]
-
care se boteza (deci trecea de la iudaism la creștinism), în schimb pentru naziști nu conta deloc dacă un evreu era botezat sau nu. Dar că preferăm să numim predicile lui Gură-de-Aur “anti-iudaism”, “ură religioasă contra evreilor” sau de-a dreptul “antisemitism” (religios, firește), fapt rămâne că ele au fost o sursă importantă de legitimare a antisemitismului de-a lungul secolelor care au urmat, și asta n-o poate nega și n-o neagă din fericire, nici un erudit, oricât de apologetic ar
Ioan Gură de Aur () [Corola-website/Science/302162_a_303491]
-
deloc dacă un evreu era botezat sau nu. Dar că preferăm să numim predicile lui Gură-de-Aur “anti-iudaism”, “ură religioasă contra evreilor” sau de-a dreptul “antisemitism” (religios, firește), fapt rămâne că ele au fost o sursă importantă de legitimare a antisemitismului de-a lungul secolelor care au urmat, și asta n-o poate nega și n-o neagă din fericire, nici un erudit, oricât de apologetic ar fi el, căci a explica un context istoric nu poate înseamna și a scuza incitarea
Ioan Gură de Aur () [Corola-website/Science/302162_a_303491]
-
Socialist black metal (NSBM) este un subgen al black metalului în care artiștii promovează și glorifică Național Socialismul (naziștii) sau credințe identice prin versuri și imagistică. ideologia acestora se compune dintr-un amestec de pagânism, supremație rasială, separatism rasial și antisemitism. Însă, unele formații asociază mai degrabă elemente din satanism și ocult decât din pagânism. NSBM nu este văzut drept un gen distinct, ci mai precis o mișcare neo-volkisch sau o subcultură în black metal. Varg Vikernes a fost primul artiști
Black metal () [Corola-website/Science/302175_a_303504]
-
francez Léandre François René le Gay și a viceconsulului Austro-Ungariei de a părăsi Sofia au împiedicat aceasta. După retragerea otomanilor, Positano a organizat chiar detașamente înarmate pentru a proteja populația de jefuitori (dezertori din armata regulată otomană, bașibuzuci și cerchezi) . Antisemitismul rusesc tradițional a dat naștere la valuri violente de represiuni. Când ocupau un oraș, forțele rusești declarau evreii element ostil și îi supuneau persecuțiilor. Numeroase comunități evreiești au fost forțate să se refugieze împreună cu turcii. "Bulletins de l'Alliance Israélite
Războiul Ruso-Turc (1877–1878) () [Corola-website/Science/302488_a_303817]
-
principiul segregației rasiale. Punctul culminant al propagandei duse de Schmitt în favoarea partidului nazist a fost sesiunea organizată sub președinția sa în octombrie 1936 cu subiectul „Iudaismul în științele juridice" (). În cadrul acestei sesiuni, el s-a declarat în mod deschis în favoarea antisemitismului nazist și a cerut ca autorii evrei din literatura juridică să nu mai fie citați și, în orice caz, lucrările lor să fie desemnate ca lucrări evreiești. "Trebuie să repetăm mereu, atât pentru noi înșine, cât și pentru studenții noștri
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
desemnate ca lucrări evreiești. "Trebuie să repetăm mereu, atât pentru noi înșine, cât și pentru studenții noștri, ceea ce a afirmat Führer-ul despre dialectica evreiască, pentru a evita pericolul imens a unor vicieri sau răstălmăciri. Aceasta nu se realizează printr-un antisemitism sentimental; se impune o certitudine bazată pe cunoaștere." () Deoarece această sesiune a fost aproape simultană cu campania național-socialistă împotriva lui Schmitt și cu îndepărtarea sa din funcțiile pe care le deținea, încă din perioada nazistă adepții au emis ipoteza că
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
ulterior exterminarea în masă a evreilor în perioada dominației naziste și a Holocaustului. Cele două păreri nu se exclud de altfel, deoarece Schmitt putea să fie antisemit și fără să fie național-socialist și de aceea, mai rămâne deschisă discuția dacă antisemitismul său avea o bază religioasă sau rasistă.În orice caz, antisemitismul declarat al lui Schmitt a coincis cu antisemitismul nazist instituționalizat al Germaniei naziste. Dacă lucrările menționate anterior erau numai o reafirmare neoriginală a ideologiei naziste, o lucrare mult mai
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
a Holocaustului. Cele două păreri nu se exclud de altfel, deoarece Schmitt putea să fie antisemit și fără să fie național-socialist și de aceea, mai rămâne deschisă discuția dacă antisemitismul său avea o bază religioasă sau rasistă.În orice caz, antisemitismul declarat al lui Schmitt a coincis cu antisemitismul nazist instituționalizat al Germaniei naziste. Dacă lucrările menționate anterior erau numai o reafirmare neoriginală a ideologiei naziste, o lucrare mult mai tulburătoare este "Der Leviathan in der Staatslehre des Thomas Hobbes" ("Leviathan
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
de altfel, deoarece Schmitt putea să fie antisemit și fără să fie național-socialist și de aceea, mai rămâne deschisă discuția dacă antisemitismul său avea o bază religioasă sau rasistă.În orice caz, antisemitismul declarat al lui Schmitt a coincis cu antisemitismul nazist instituționalizat al Germaniei naziste. Dacă lucrările menționate anterior erau numai o reafirmare neoriginală a ideologiei naziste, o lucrare mult mai tulburătoare este "Der Leviathan in der Staatslehre des Thomas Hobbes" ("Leviathan în teoria politică a lui Thomas Hobbes(1938
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
a devenit semnificativă din punct de vedere numeric și al ponderii economice și culturale în special începând cu secolul al XIX-lea. Potrivit recensământului oficial din 1930, totalul evreilor din România era de 756.930. În secolul al XX-lea, antisemitismul unei părți însemnate a elitelor dintre cele două războaie mondiale a favorizat realizarea holocaustului astfel că în urma trecerii evreilor basarabeni la cetățenia sovietică și mai ales în urma crimelor comise de statele Antonescian în România (inclusiv Basarabia și Transnistria) și Horthyst
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
în 1956 decât 146.264 persoane. În perioada regimului comunist, manifestarea religiei și culturii mozaice sau a apartenenței la evreimea internațională erau socotite potrivit ideologiei oficiale, respectiv drept „naționalism burghez” și drept „cosmopolitism", ceeace este retrospectiv apreciat ca fiind un „antisemitism ocult” al regimului ; în toate cazurile, această situație a dus la emigrarea majorității Evreilor români spre statele apusene sau spre Israel, astfel că la recensământul din 2011 au fost recenzați în România numai 3271 evrei. Este posibil ca evreii să
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
că era definit ca stat ortodox, iar catolicii, protestanții, musulmanii și evreii nu erau considerați cetățeni români, ci supuși austrieci, germani sau otomani. După independență (1878), legile au evoluat semnificativ abia după primul Război Mondial. Simultan au apărut forme de antisemitism privind nu evreii „romanioți” (greci), „sefarzi” (otomani, de origine spaniolă) sau „avdetiți” (otomani turciți, adică deveniți musulmani, numiți „dönme” în turcește), cu toții instalați de secole în țările române și vorbind perfect limba română, ci evreii „așkenazi” („nemți”) veniți foarte numeroși
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
toleranță ostilă". De menționat că actele pogromiste - ațâțate de lozincile vinei de deicid și de o mare varietate de acuzații - nu erau inițiate sau sprijinite de conducerea Bisericii Ortodoxe Române. Inspirat de ideologia antisemită europeană (Germania, Austria, Franța, Rusia), specificul antisemitismului românesc interbelic a fost factura sa socio-economică, cu rădăcinile adânc înfipte în straturile sociale medii și superioare, politice, academice, economice și culturale ale populației majoritare române, dar fără priză marcată în cadrul marei mase a poporului. Acuzația de deicid era un
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
culturale ale populației majoritare române, dar fără priză marcată în cadrul marei mase a poporului. Acuzația de deicid era un pretext, un instrument de manipulare a maselor, dar nu o cauză. Mulți intelectuali români notorii au ales postura de teoreticieni ai antisemitismului sau au făcut propagandă antisemită. Ura, fascismul, xenofobia, calomnia, mistificarea, răstălmăcirea și neghiobia și-au dat mâna pentru reușita acestei misiuni. În iunie 1934 a apărut romanul lui Mihail Sebastian, „De două mii de ani...”, cu o prefață de Nae Ionescu
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
răstălmăcirea și neghiobia și-au dat mâna pentru reușita acestei misiuni. În iunie 1934 a apărut romanul lui Mihail Sebastian, „De două mii de ani...”, cu o prefață de Nae Ionescu. Concepută ca o antiteză la tematica romanului, această prefață justifica antisemitismul prin perspective teologice, concluzând ultimativ că: "„evreii nu au nici o putință de salvare întrucât sunt evrei”". După ce i-au demonizat, protipendada română a început să creadă în potențialul demonic al evreilor, în capacitățile lor intelectuale, comerciale, etc cu care „bietul
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]