2,449 matches
-
studiu, într-un volum, personalitatea lui Nicolai Zaharia și semnificația operei lui. GEORGE RUSSU Nu au trecut mulți ani de când puteam întâlni zilnic pe unul dintre cei mai distinși medici din Iași, distins ca înfățișare (un om frumos, un model antropologic), dar și prin făptura spirituală, Docentul dr. George Russu, fruntaș al interniștilor români contemporani. Nu a fost profesor, neputând depăși nedrepte criterii politice; dar prin activitatea ilustră, de o viață, rămâne în categoria "marilor profesori neprofesori", adevărați maeștri ai artei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
lungul secolului al XV-lea, florentinii considerau încă feudele interfamiliale și violență răzbunătoare a fi drept posibilități reale, care puteau fi controlate prin vigilenta Republicii. În privința dispariției fenomenului de vendetta ar fi util să privim lucrurile din punct de vedere antropologic și să sugeram o anumita continuitate între grupurile de răzbunare de la începutul secolului al XIV-lea și grupurile de rezolvare a disputelor din secolul al XV-lea: ambele erau determinate în mare măsură de legăturile de rudenie. Ar rezulta în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
economică sau socială, demografică sau politică, este culturală, si asta în măsura în care toate gesturile, toate comportamentele, toate fenomenele măsurabile în mod obiectiv sunt întotdeauna rezultatul semnificațiilor pe care indivizii le atribuie lucrurilor, cuvintelor și acțiunilor? În această perspectivă, în mod fundamental antropologica, riscul este acela al unei definiții imperialiste a categoriei care, dacă o identificăm cu istoria însăși, duce la disoluția ei. Această dificultate își găsește rațiunea fundamentală într-o altă dificultate care trimite la accepțiunile multiple ale termenului de "cultură". Acestea
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
susține putința cunoașterii nemijlocite a esenței lui Dumnezeu printr-o intuiție mistică, printr-o iluminare. Într-un timp relativ scurt publică mai multe lucrări filosofice prin care pune bazele "științei spirituale" (8). Separîndu-se de societatea teosofică, întemeiază, în 1913, Societatea Antropologică, o societate a unor inițiați care concepeau ființa umană ca avînd esență divină, esență accesibilă numai celor aleși dintre inițiați. Abordînd în numeroasele sale conferințe și probleme ale educației, se face cunoscut, într-un cerc relativ restrîns, ca unul din
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
totuși, a restrânge corupția la criterii pur juridice pentru a scăpa de aceste dificultăți pare la fel de problematic. (Szeftel 1983: 164) Cu toate acestea, o alternativă acceptabilă este greu de găsit. O abordare ar fi să analizăm numeroasele studii de caz antropologice care există în domenii frecvent întâlnite, să construim o listă de împrejurări favorabile și nefavorabile corupției și să o aplicăm etnografiilor disponibile. Dar nici aceasta nu ne duce prea departe: studiile de caz sunt sui generis și rareori permit o
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
alte societăți, știm puține lucruri despre istoria timpurie a celei slave; soarta populației autohtone este de asemenea controversată. Este necesar să ne ocupăm aici de evenimentele asupra cărora nu există documente scrise, așa că trebuie să apelăm la dovezile arheologice sau antropologice sau la cunoștințele dobîndite prin intermediul studiilor lingvistice. Este evident că triburile slave au străbătut peninsula, pătrunzînd în sud pînă în Pelopones, ba chiar și în insula Creta. În multe regiuni, populația indigenă a fost obligată să se retragă pe dealurile
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de a fi diferit, dar și a singurătății pe care uneori trebuie s-o resimt. Dar din toate astea pot trage și un ce profit. Pentru mine, orice experiență e inedită. Orice ieșire în oraș devine un fel de teren antropologic. Tehnicile de de-familiarizare ale antropologului care încearcă să observe exoticul vieții cotidiene îmi sunt mai la îndemână. Mă pot detașa, mă pot mira cu mai mare ușurință. Și asta pentru că, v-am spus, n-am încotro. Nu încerc să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
PREA LUA NIMENI ÎN SERIOS ÎN redacția Noii Reviste Române de prin 1910- 1912. Întâi fiindcă nu se prea lua el Însuși În serios și, al doilea, fiindcă făcea parcă În adins ca să nu fie luat În serios. Specia sa antropologică era a omului de cafenea - de Terasa Oteteleșeanu, cea de peste drum de redacția noastră - ușor de identificat după anume stigmate caracteristice: lenea și oboseala congenitală a omului, inaplica ția lui la muncă și exhibiționismul rhetorului, căutând succese de „galerie“. Ratat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lasă de literatură, sărutân du-i mâinile și pe față și pe dos), dând astfel o fizionomie cu totul alta tuturor rețetelor de bucătărie, cât de exotice, prin nu știu ce adaos propriu sau grad de nuanțare și de rafinare de valoare antropologică, ușor de recunoscut când constați, de pildă, că borșul moldovenesc e mai reușit decât prototipul său ucrai nean, ca și papricașul nostru decât cel unguresc cu rântaș, ca și șnițelul nostru decât cel vienez, ca și scordoleaua noastră cu gâturi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
un fel de urlete orchestrate de coioți în călduri amestecate cu bătăi ritmice în tingiri de aramă, foarte simpatice, de altfel o spun fără ironie. Carlos Haitianul, care se distinge prin plecări prelungite la Paris (este consultant pentru noul muzeu antropologic de pe Quai Branly), fapt pentru care este invidiat deschis de toată lumea; s-a mai remarcat prin prăbușirea spectaculoasă, în stil vodoo-spasmodic de la începutul anului universitar, chiar atunci când citea alocuțiunea de bun-venit a catedrei. Ultimul pe listă este și cel ce
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
ogradă. Îmi amintesc de o carte poștală trimisă, cu ani în urmă, de Cioran lui Constantin Noica: "Mă uit în jurul meu în metrou și îmi dau seama că sunt singurul francez din vagon". [...] Parisul este o imensă salată geografică, sociologică, antropologică: Africa, Extremul Orient, Orientul Apropiat, Estul european, elite glamoroase și declasați putrezi, excentrici aroganți și funcționari fără chip, inerții tradiționale și experimente acute. Tot mai greu de găsit în acest iureș al diversității este Parisul însuși, nu-l identifici decât
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
și documentar, există semne că cel puțin în cazul unora dintre cineaști separările stricte între genuri sau specii devin futile și totodată inoperante pentru critici... Ceea ce contează până la urmă este un imens și, fără îndoială, nepremeditat travaliu recuperator al dimensiunii antropologice : toate filmele românești de după 1990 indiferent de calitate ! reprezintă o oglindă fidelă a mutațiilor umane (sociologice și altfel) pe care le-a cunoscut societatea românească în ultimii 15 ani. Din această perspectivă, valoarea producțiilor cinematografice este secundară interesului pe care
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
pe mai multe tipuri de demers ; ceea ce nu are ca rezultat un obiect eterogen, neînchegat, mă grăbesc să spun. Podul de flori, în particular, nu e un documentar în sensul propriu al termenului, nu e „reportaj”, nici „docu-dramă”, nici investigație antropologică (sau etnologică) prin film, nici Big Brother, deși are câte ceva din toate acestea. Ai putea să spui că această problemă a „definirii genului” este una academică ; dar eu cred că e o problemă practică și că setul multiplu de decizii
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
trăiesc subiecții lui, ceea ce apropie întru câtva demersul lui Thomas Ciulei de cel al antropologului : a petrece un interval de timp îndeajuns de lung, a te familiariza cu viața și obiceiurile subiecților e una dintre condițiile obligatorii ale unei cercetări antropologice credibile. Avem toate motivele să credem că Thomas Ciulei s-a supus unei asemenea imersiuni și că a extras din ea, într un fel de colaborare cu subiecții săi (ale cărei detalii nu mi le pot decât imagina), ceea ce i
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
istoria însăși, cu oamenii care au făcut-o prezenți acolo, în fața ochilor noștri ! Am avea acces, printr-un click, la un tezaur uman inestimabil : felul cum se mișcau, se-mbrăcau, apoi vorbeau etc. moșii și strămoșii noștri. Un întreg univers antropologic ce n-ar mai trebui reconstituit, pentru că el s-ar constitui, din umbre mișcătoare înregistrate pe peliculă, în orice moment al prezentului vizionării lui... Nu este vorba despre nici o utopie ; dacă spectatorul de azi nu mai are răbdare să contemple
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
prezentului vizionării lui... Nu este vorba despre nici o utopie ; dacă spectatorul de azi nu mai are răbdare să contemple arta înmagazinată într-un film de-acum 70-80 de ani, poate că ar putea încă să fie interesat de valoarea sa antropologică și istorică. Serge Daney, marele critic francez, spunea odată despre filmele lui Serghei Paradjanov că te fac să te gândești cum ar fi fost dacă ar fi existat cinematograf în Evul Mediu... Noi, din păcate, nu mai avem acces la
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
mai simple definiții prezintă cultură organizațională ca fiind (Stanley Davis). După cum o caracteriza Geert Hofstede, cultura organizațională este "holistica (reprezintă mai mult decât suma părților componente), determinată istoric (reflectă evoluția organizației de-a lungul timpului), conectată la elementele de natură antropologica (simboluri, ritualuri, etc), fundamentata social (este creată de indivizii care alcătuiesc organizația) și, nu în ultimul rând, greu de modificat." Asfel, unele elemente sunt vizibile din afara școlii, ca o reflectare a relațiilor cu comunitatea sau autoritățile în timp ce alte elemente sunt
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
un stetl,/ Doar că e puțin mai mare”). Cu alte cuvinte, la evrei se observă un polimorfism accentuat, o mare diversitate a trăsăturilor fizionomice. Din cauza condițiilor istorice specifice În care a evoluat diaspora evreiască, nu există - din punct de vedere antropologic - un anume tip dominant de evreu. La concluzii similare au ajuns chiar și unii savanții rasiști (precum E. Renan), tentați cu precădere să aplice - În privința evreilor - o ecuație simplificatoare : un singur tip fizionomic, cores- punzător unui singur tip psiho-moral (de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Împuțit”, dar nu i-au dat naștere. Dosarul problemei este mult prea gros pentru a Încerca să-l rezolv aici, dar cred că un lucru trebuie spus tranșant : la origine, nu atât „evreul real” mirosea urât, cât „evreul imaginar”. Explicația antropologică Prejudecata că străinul/evreul ar fi urât mirositor este, cred, o problemă de receptare a alterității la nivelul mentalității populare, conform principiului „cel diferit miroase diferit”. Cu alte cuvinte, (se crede că) evreul miroase diferit pentru că (se crede că) el
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tot timpul de când există s-a Îndeletnicit numai cu ocupații intelectuale, n-a produs nici un geniu” <endnote id="(apud 517, I, p. 94)"/>. Tot În 1922, și tot În Apărarea Națională, A.C. Cuza lansează o cu totul altă teorie, chipurile antropologică („antropologia constată că jidanii sunt un amestec de rase diferind Între dânsele”), pentru a explica „sterilitatea nației jidănești În domeniul culturii”. „Știința antisemitismului - scrie el cu morgă academică - arată că această corcitură [= jidanul] nu poate servi cu nimic cultura celorlalte
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
550. Bruce Lincoln, Theorizing Myth. Narrative, Ideology, and Scholarship, The University of Chicago Press, Chicago - Londra, 1999. 551. Ion Slavici, Die Rumänen in Ungarn, Siebenburgen und der Bukowina, Karl Prochaska, Viena, 1881. 552. Vintilă Mihăilescu, „Imagini ale celuilalt. O perspectivă antropologică”, În vol. Irina Culic, István Horváth, Cristian Stan (coord.), Reflecții asupra diferenței, Editura Limes, Cluj-Napoca, 1999, pp. 105-116. 553. The Tragedy of Romanian Jewry, ed. Randolph L. Braham, Columbia University Press, New York, 1994. 554. S. Stanciu, Lya Benjamin et alii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Its Echoes in the Czech Republic and Austria 1999-2000”, În SICSA, Annual Report 2000, The Vidal Sassoon International Center for the Study of Antisemitism, The Hebrew University of Jerusalem, 2000. 641. De fapt, antisemiții au speculat nu numai teoria „uniformității antropologice a evreilor”, ci și pe cea a „diversității tipurilor evreiești”. Iată-l, de exemplu, pe Corneliu Vadim Tudor dezlănțuit pe această temă : „Eu, unul, n-am fost, nu sunt și nu voi putea fi niciodată antisemit. Ar Însemna să neg
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
spus : „Vorbește și am să te botez !” (810, p. 130). 813. Aharon Appelfeld, Caterina, traducere din ebraică de Rodica Amel, Editura Univers, București, 2002 (prima ediție, 1989). 814. Mihai-Răzvan Ungureanu, „«Nu are voia noastră să se așeze Între voi...». Note antropologice referitoare la relațiile intercomunitare români- evrei În Moldova primei jumătăți a secolului XIX”, În 815, pp. 21-31. 815. Identitatea evreiască și antisemitismul În Europa Centrală și de Sud-Est, volum coordonat, ilustrat și prefațat de Andrei Oișteanu, publicat de Goethe Institut
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aceeași incertitudine cu sindromul hemoragipar ce mi se atribuie, încercînd să fac față, cu greutate, unor obligații literare ce valorează parcă mai mult decît toate medicamentele prescrise și pe care nici nu le-am luat. Apariția cărții lui Blaga Aspecte antropologice pe care v-o trimit , ca și apropiata apariție a volumului Orfeu, bucuria cunoașterii la Editura Univers sînt de natură să redreseze orice dereglare biologică... Poate găsiți o modalitate să-i anunțați apariția, așa cum am regretat că nu v-am
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
el ; dacă asta nu se întîmplă, experiența nu face decît să te amețească de cap și să te încarce negativ de-aici acuzațiile de instigare la ură. și de-aici vestea bună legată de Apocalypto : cu toată intensitatea și acuratețea antropologică și cadența lentă, natural gravă, el este, în esență, un simplu film de acțiune. Un tînăr vînător e capturat (laolaltă cu mulți alții din satul lui) de niște războinici aflați în căutare de tinere talente care să se evidențieze în
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]