4,171 matches
-
mai este numai un subiect de experiență directă. Caracterele specifice ale acesteia se regăsesc intim amestecate cu altele accidentale, ce trebuie eliminate spre a putea emite o idee sintetică din comparația indivizilor [Pîrvulescu, 2004]. Nici botanica și nici zoologia ori antropologia n-au putut rezolva definitiv tulburătoarea problemă a originii vieții sau măcar într-un mod cât de cât coerent pe aceea a evoluției speciilor. Se prea poate, ca un astfel de demers să nu fie posibil, dar impasul nu a
II. De la Hipocrate la Palade: o tipologie imposibilă. In: Fitoterapie clinică by Olga I. Botez, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2095]
-
cât și în alte limbi are, pe lângă multele calități, o slăbiciune fundamentală: tinde să obtureze canalele teoretice care fac legătura dintre practică de Relații Publice (RP) și resursele epistemologice ale acesteia. Mai clar, componentele teoretice fundamentale ale RP (sociologie, psihologie, antropologie etc.), desi menționate inițial, sunt repede abandonate, spre profitul, indeniabil, dar parțial, al unui expozeu care se vrea, de obicei, cât mai scurt și mai bogat în sfaturi de tipul "cum să...". Nici lucrările mai cuprinzătoare 2, în ciuda descrierii minuțioase
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
asupra lor și pe care, la rândul lor, le perpetuează prin discurs) strategiile discursive care le conferă un statut dominant în câmpul mediatic. Din perspectiva lui Bourdieu, studiul limbajului care, se știe, a influențat mult științele sociale că etnologia și antropologia, are la bază presupoziția că limbajul este "obiect al intelectului", nu "instrument de putere și acțiune". Însă această ipoteză nu ne permite sa realizam că orice schimb lingvistic este și manifestarea unor raporturi de forță dintre locutori sau grupurile pe
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
a neînțelegerii. Notorietatea să se datoreaza conexiunii pe care o manifestă între un fenomen social extrem de greu de definit cultură și o entititate formală organizația. Cultură este obiect de studiu pentru mai multe științe sociale, dar în primul rând pentru antropologie și sociologie. Pe de altă parte, cultura, sub forma ei "organizațională" a devenit, de câteva zeci de ani, si o preocupare a științei (sau artei) managementului, fără ca, în tot acest timp, conceptul de bază să fi devenit mai clar. Situația
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
alors que c'est le moț piège, creux, somnifère, miné, double, traître. Moț mythe, qui prétend porter en lui un grand salut: vérité, sagesse, bien-vivre, liberté, créativité..."69 Dar acest cuvânt-capcană are și statut științific, în măsura în care există ramuri științifice că antropologia culturală sau sociologia culturii, ceea ce îl determină pe autor să evidențieze multiplele sensuri în care poate fi folosit termenul. Există, în primul rând, un sens antropologic, conform căruia cultură se opune naturii, acoperind, astfel, tot ceea ce nu este comportament înnăscut
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
intelectuală de bricolaj'' (p. 35). Am putea, fără să exagerăm, să detectăm aici nu numai o asemănare cu gîndirea practică pe care o reprezintă activitatea de reprezentare socială. Același lucru este valabil și în cazul lucrărilor lui Georges Balandier despre antropologia politică, analiza puterii și a dinamicii sale culturale în societățile africane. Dan Sperber ne amintește că: ,,[Pentru antropologie] reprezentările constituie obiectul său dacă nu unic, cel puțin principal. Antropologii fie studiază o religie, o mitologie, o ideologie, o clasificare, un
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
gîndirea practică pe care o reprezintă activitatea de reprezentare socială. Același lucru este valabil și în cazul lucrărilor lui Georges Balandier despre antropologia politică, analiza puterii și a dinamicii sale culturale în societățile africane. Dan Sperber ne amintește că: ,,[Pentru antropologie] reprezentările constituie obiectul său dacă nu unic, cel puțin principal. Antropologii fie studiază o religie, o mitologie, o ideologie, o clasificare, un tip de cunoaștere tehnică, adică direct reprezentări culturale, fie [analizează] instituții sociale sau economice și atunci o fac
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
lucru este valabil și în cazul lucrărilor lui Georges Balandier despre antropologia politică, analiza puterii și a dinamicii sale culturale în societățile africane. Dan Sperber ne amintește că: ,,[Pentru antropologie] reprezentările constituie obiectul său dacă nu unic, cel puțin principal. Antropologii fie studiază o religie, o mitologie, o ideologie, o clasificare, un tip de cunoaștere tehnică, adică direct reprezentări culturale, fie [analizează] instituții sociale sau economice și atunci o fac în funcție de reprezentările implicate". Sperber, in Jodelet, 1989a, p. 116 Etnologi precum
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
minorități (Outsiders, Paris, Métailié, 1985) sau universurile artei, asupra modurilor în care Erving Goffman a abordat stigmatul (1975) sau punerea în scenă a vieții cotidiene (1973). Nu este vorba aici decît de referințele cele mai cunoscute ale unei tradiții a antropologiei orașului și a societăților moderne, centrată mai ales pe dimensiunile pragmatice ale limbajului, efectele, scopurile și desfășurarea programărilor sociocognitive ale conduitelor. ,,Observarea atentă și analiza proceselor puse în mișcare în acțiuni ar permite ca procedurile prin care actorii interpretează în
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
le putem deci asimila cu simplele manifestări ale prejudecăților și stereotipurilor, care sînt totuși incluse în ele. Comparațiile internaționale ale conceperii democrației (Marková) sau abordarea în termeni de thêmata (Holton, Moscovici și Vignaux) pot fi clasate drept ilustrații ale unei antropologii a ideilor și culturii, ca și cărțile lui Louis Dumont (1983) despre sistemele sociale ierarhice sau egalitare, cele ale lui Georges Dumézil despre cele trei funcții (războinică, sacră, comercială sau nutritivă) din societățile indo-europene sau ale lui Jean-Pierre Deconchy despre
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
semnelor căderii "dincolo de ziduri" sau semnele fatalității. Mai constă, în același timp, în decriptarea discursurilor comunităților umane despre "terțul exclus", incalificabilul, deviantul, nebunul sau țapul ispășitor. Fatalitatea acestor mișcări către negativitate se învecinează în cele din urmă cu moartea și antropologia ei. Relația cu exclusul, fie el condamnat să moară pe un rug, bolnav fizic sau mintal, prizonier, expulzat, pus la index, în căutare de azil sau fără acte, lasă să apară, imperceptibil dar sigur și fără umbră de îndoială, toată
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
raportului dintre raționalitatea asociată modernității și cunoașterea sociologică: lucrarea nu limitează sfera conceptului de raționalitate la sensul conferit de tradiția pozitivistă, care supune teoria la restricții privind procesul de testabilitate și falsificabilitate (Popper), ci include și dezvoltări mai recente din antropologia culturală, teoriile interpretative și teoriile sociale postmoderne. În felul acesta autorul izbutește să pună în lumină o serie de dimensiuni de mare forță analitică ale raționalității: raționalismul modern contractualist ca sursă și temei ale cunoașterii, raționalismul ca "stil intelectual", raționalismul
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
recentele teorii morfologice, fundamentate pe ideea de formă și elaborate de-a lungul secolului trecut în științele exacte, dar aplicate deja și în științele socioumane (prin unele încercări timide în sociologie; prin Gestaltism-ul din psihologie; în etologie și în antropologia culturală), încearcă să dovedească tocmai faptul că există o distincție clară între formă și fondul "material" al acesteia. Mai exact, formele au statut genuin, de sine stătător, față de realitatea imediată, palpabilă. Aceste teorii își găsesc descendența în tradiția seculară aristotelică
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
pot integra întregul domeniu al cunoașterii științifice. Cea mai de succes a fost, până în prezent, aplicarea acestora prin intermdiul structuralismului lingvistic, însă cred că este posibilă cercetarea, apelând la aparatul conceptual al teoriilor morfogenetice, și a fenomenelor din domeniile sociologiei, antropologiei, etologiei, etnografiei etc.; teoriile morfogenetice pretind că sunt de natură fenomenologică. În esență, inițiatorii paradigmei morfologice consideră că nu avem de-a face numai cu un aparat conceptual, ci obiectul de cercetare însuși este reprezentat de fenomene complexe. Dat fiind
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Bădescu Ilie, Dungaciu Dan și Cristea Sandra (coord.) (1995). Sociologia și geopolitica frontierei (2 vol.). București: Editura Floare Albastră. Bădescu Ilie, Mihăilescu Ioan și Zamfir Elena (coord.) (2002). Geopolitica integrării europene. București: Editura Universității din București, Centrul de geopolitică și antropologie vizuală. Bădescu Ilie (f.a.). "Alexander Dughin Geopolitica Rusiei și geopolitica ortodoxiei". (www.geopolitica.ro/revista, accesat la 14.10.2005). Beck Ulrich (1992). Risk Society. SAGE Publications. Beck Ulrich [1999] (2003). Ce este globalizarea? Erori ale globalismului răspunsuri la globalizare
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
București: Editura Trei. Leclerc Gérard [2000] (2003). Mondializarea culturală: Civilizațiile puse la încercare. (trad.: Mihai Gruia Novac). Chișinău: Editura Știința. Levinson Paul [1999] (2001). Marshall McLuhan în era digitală. (trad.: Mihnea Columbeanu). Editura Librom Antet SRL. Lévi-Strauss Claude [1958] (1978). Antropologia structurală. (pref.: Ion Aluaș; trad. din fr.: I. Pecher). București: Editura Politică. Locke John [1690] (1979) [(c)1952, first edition; twentieth printing]. The Second Treatise of Government (introducere și note de Thomas P. Peardon, editor). Indianapolis: Bobbs-Merrill Educational Publishing. Lyotard
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
as Geometer Pagină din jurnalul unui călugăr francez anonim Cel mai important moment al procesului creator divin este rezervat însă facerii omului, abia atunci când toate cele necesare existenței lui au fost deja realizate, ca o desăvârșire a întregului travaliu cosmogonic. Antropologia creștină, fundamentată pe relatările biblice ale cărții Facerii, tratează învățăturile legate de om prin prisma revelației dumnezeiești, axându-se pe trei teme principale, legate de originile, constituția și menirea ființei umane. Din acest punct de vedere, facerea omului este considerată
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
acestora. Alături de arhetip și de mit, simbolul, care desemna inițial un obiect tăiat în două părți cu semnificații aparte 113, se afirmă ca un concept cu o semantică amplă, acest termen dezvăluind interpretări proprii diferitelor domenii ale culturii, de la filosofie, antropologie, hermeneutică, artele văzului, literatură și religie, la domeniile tehnico-științifice. În contextul de față însă, încercând să evităm căderea în reducționism, pe care o practică majoritatea teoriilor moderne despre simbol 114, vom urmări să introducem acest concept asemenea unui important element
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Todoran, I., Zăgrean, I., Teologia dogmatică: manual pentru Seminariile Teologice, ed.a II-a, Editura Arhidiecezana, Cluj, 1997. Tomlinson, John, Globalizare și cultură, Editura Amarcord, Timișoara, 2002. Tristan, Frédérick, Primele imagini creștine, Editura Meridiane, București, 2002. Troc, Gabriel, Postmodernismul în antropologia culturală, Editura Polirom, Iași, 2006. Țuțea, Petre, Între Dumnezeu și neamul meu, ediție îngrijită de Gabriel Klimowicz, Editura Artă Grafică, București, 1992. Ursache, Petru, Mic tratat de estetică teologică, Ediția a II-a, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2009. Uspensky, Leonid, Teologia
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Veche, București, 2008, pp. 38-39. 500 Ibidem, p. 113. 501 Ibidem. 502 John Tomlinson, Globalizare și cultură, Editura Amarcord, Timișoara, 2002, p. 26. 503 G.W.F. Hegel, op. cit., pp. 16-17. 504 Ibidem, p. 111. 505 Gabriel Troc, Postmodernismul în antropologia culturală, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 15. 506 Ibidem. 507 Adrian Dinu Rachieru, Globalizare și cultură media, Editura Institutul European, Iași, 2003, p. 107. 508 Vezi Adrian Stoleriu și Irina-Andreea Stoleriu, Connections between art and religion in the twentieth century
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
din Cartea Judecătorilor pentru a depista traducerea greșită a cuvintelor "fecioară, concubină, prostituată", bazată pe proiectarea unor mentalități și aspecte culturale moderne aspura unor realități și valori culturale arhaice diferite. Bal atrage astfel atenția asupra utilității interacțiunii dintre naratologie și antropologie în înțelegerea alterității. Bal discută deci pe rînd elementele fabulei evenimentele, actorii, timpul și locul sau locația -, ceea ce comportă un nivel mai abstract față de cel al povestirii. Pentru analiza înlănțuirii evenimentelor, ea preia modelul logic al lui Claude Bremond, la
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
oarecum aridă a conceptelor, cu exemple relaționînd numai cu conceptul în discuție de aici, o anume lejeritate în aplicarea conceptului. Iar în vremea din urmă m-am descoperit mai puțin aplecată spre narațiunea literară decît spre narațiunea în domenii precum antropologia, artele vizuale și critica. Apoi, desigur, apăruseră lucrări noi în naratologie... Aceste trei probleme m-au făcut să oscilez între a-mi respinge cartea cu totul și a o revizui. Îmi îndreptasem atenția către alte aspecte între timp. Totuși, solicitarea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ale structuralismului naratologic, distincția între povestire și intrigă, cîtă vreme Rolf Kloepfer pleda pentru un model structuralist non-ierarhic, de inspirație bahtiniană. Problemele aduse în discuție de cei doi vor fi discutate la timpul potrivit, în această carte. Psihologia empirică și antropologia adresau și ele o provocare la construcția naratologică, în timp ce semiotica știința semnelor și a folosirii acestora propunea o structură mai largă. În cele din urmă, s-au propus excelente eșantioane de naratologie practică, demonstrîndu-se că opoziția des invocată între analiza
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
scene ușor diferite, pe care ulterior vom prezenta o serie de noi concepte. Într-o încercare de a demonstra punctul unei analize distincte aplicată fabulei, voi argumenta în mod simultan cu privire la interdisciplinaritate; în acest caz, cu privire la interacțiunea dintre naratologie și antropologie și nu la îmbinarea acestora. * * * Într-un articol cu larg ecou, Clifford Geertz prezintă o serie de studii de caz menite să ofere o viziune asupra problemei fundamentale a antropologiei. Tema pe care Geertz a ales-o este chiar conceptul
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
cu privire la interdisciplinaritate; în acest caz, cu privire la interacțiunea dintre naratologie și antropologie și nu la îmbinarea acestora. * * * Într-un articol cu larg ecou, Clifford Geertz prezintă o serie de studii de caz menite să ofere o viziune asupra problemei fundamentale a antropologiei. Tema pe care Geertz a ales-o este chiar conceptul ce stă la baza relației dintre etnograf și aspectul autohton, dar și la baza naratologiei: conceptul de subiect. După cum demonstrează Geertz, atît conținutul conceptului de subiect ceea ce definește un individ
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]