3,340 matches
-
om care ne-a inspirat pe toți, și înclin să cred că nu vom mai cunoaște niciodată pe cineva care să-i semene, așa că lui îi dedic acest Premiu al Presei Regionale din Provinciile de Est. Mulțumesc, doamnelor și domnilor. Aplauzele răsunară cinci minute în șir, timp în care oamenii își aminteau de jurnalistul pe care îl cunoscuseră și îl iubiseră. Până și unul-doi gazetari hârșâiți băgară nasul în pahar ca nu cumva un suspin compromițător sau o lacrimă să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Chiar și când cei nebotezați au trebuit să iasă afară și au fost trase perdelele pentru ocrotirea sfințirii, mulți ochi au rămas întorși spre mine. A apărut episcopul, ridicând Pâinea și Vinul împărtășaniei, și nu s-au mai auzit obișnuitele aplauze, ci un murmur de dezaprobare în momentul în care mi-am primit porțiile pentru acasă. Furios, m-am dus la Rotari; el însă a râs cu poftă de cele relatate, ca la o comedie. Predicatorul a fost alungat, dar cuvintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
ci forței pe care o emana chipul său ars de soare. Chiar și fiii lui aveau un aer mândru, deși felurit: Constantin era subțiratic și palid, Heraclius, un mânz oacheș, iar Atalaric avea privirea ageră și piezișă. Un ropot de aplauze m-a făcut, în cele din urmă, să tresar, însoțit de un strigăt repetat: „Flaviano! Flaviano!“. Drept care acesta și-a făcut apariția în arenă. Mie mi s-a părut că zăresc o cocotă, dar, după ce a fost lăudat pentru scenografiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
care, încă în țărână, plângea de furie și de durere. Am aruncat bara lângă el, spunându-i cu voce tare: - Pentru ceva timp șezutul îți va sluji doar să-ți faci nevoile. Mi-am reluat locul într-un ropot de aplauze, singurele de care am avut parte în toată viața. În seara aceea a fost mare petrecere în casa lui Giuliano. Toți nobilii care fuseseră înainte luați peste picior de către Flaviano se simțeau răzbunați datorită mie. Cu excepția amantului lui Giuliano și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
se laude cu propria ignoranță. În ziua în care, în forum, sodomitul Marziale l-a acuzat de sodomie pe cinstitul Giulio, afirmând că-l iubea fără prihană pe Valerio, Ariberto a poruncit ca acei doi amanți să fie măcelăriți în aplauzele episcopilor și ale concubinelor lor. Toate acestea le-am aflat de la fiul meu. Cu toate că nu mai era decât un notar oarecare în cancelaria palatului, avea încă parte de confidențele multor oameni care-l regretau pe Rotari, și toate mi le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
se Întrevadă că acela era autocarul suporterilor lui Elio Fioravanti: un grup haotic de șomeri care, de când avocatul Își Începuse etapa „din ușă În ușă“ a campaniei electorale, Îl Însoțeau oriunde mergeau. Prezența lor Îi garanta o doză sigură de aplauze și scaune ocupate: nimic n-ar fi mai dezolant, Într-o eventuală Înregistrare TV, decât imaginea unei săli Înfrigurate de rândurile de scaune goale. Zero considera patetică găselnița tatălui său, mizerabilă și imorală. Deși, trebuia spus, pentru treizeci de zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
uscat. — Dar ăsta este electoratul, replică Zero fără milă. Când, În cele din urmă, Elio termină de citit, discursul său fu primit cu o tăcere definitivă și arzătoare, ca un scuipat. Din rândul suporterilor se ridică un ropot nesigur de aplauze. Chipul lui Elio - alb ca zăpada - se contopea cu imaginea munților Înzăpeziți. Unul dintre cei prezenți spuse pe un ton aprins că aici În cartier era nevoie de farmacii, de grădinițe, de străzi, de trasee pentru autobuze, de felinare, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
apoi, rearanjate, cu rănile și cusăturile mascate, le vor Închide În sicrie și le vor face funeraliile - și vor veni toți, chiar toți, se va ține o predică, flori și lacrimi și, În cele din urmă, un ropot nesfârșit de aplauze. Și totul se va sfârși. Sunt deja numere Într-o statistică, sunt deja știri de jurnal, materie de dezbateri și comunicări, motiv de indignare și plâns, și toate vor dura vreo săptămână. Își șterge picioarele pe covorașul În formă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
iubito, se aruncase ciufulitul, e grețos tot circul ăsta, în care autorul se maimuțărește, vorbind cu voce subțirică: stați așa, fraierilor, că eu știu că totul e o născocire, dar tocmai pentru că știu trebuie să mă aplaudați. - Nu cere nimeni aplauze! se repezise Giulia. - Cum să nu, fetițo! Tot ce e ostentativ cere în genunchi prețuirea semenilor. În fine, când seminarul se sfârșise, Giulia se năpustise spre ușă, cu capul înainte, ca să prindă loc bun în microbuz și mai ales ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
adevăr ceva magic în muzica lor, ceva care putea transforma cea mai neagră tristețe în cea mai luminoasă veselie. Invitații au aplaudat în direcția artiștilor și au ridicat cupele în semn de mulțumire spre Nakht-re pentru acea distracție minunată. După ce aplauzele s-au terminat, cântăreața la sistră a început să cânte, acompaniată doar de instrumentul ei și de o singură tobă. Era un cântec lung, cu multe refrene. Povestea nu era una deosebită: povestea unei iubiri găsite și pierdute - cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Nu abandonez navigația cu pînze... Vreau doar să mă dedic ceva mai mult vieții mele personale. Se Întoarse atunci către Marie. - Vom putea să ne gîndim un pic și la noi și la copilul pe care-l dorim amîndoi... CÎteva aplauze se făcură auzite. Christian se apropie de logodnica sa, care se Încordase imperceptibil. - CÎnd ai acceptat să-mi devii soție, a fost cea mai frumoasă zi din viața mea. Acum viața ne oferă o a doua șansă, dragostea mea, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
un tabel ce prezintă gama de culori Dulux. — Iar ea e Samantha, spune Trish, ai cărei obraji sunt roz aprins. Toată lumea o cunoaște pe Samantha, menajera noastră... și, de asemenea, avocat de elită ! Spre jena mea, urmează un ropot de aplauze. — Te-ai văzut în ziare ! spune o femeie în bej. — Trebuie să vorbesc cu tine. O femeie în albastru se apleacă în față cu o privire foarte intensă. Despre partaj. O să mă fac că n-am auzit-o. — El este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
la el. Vântul nu bate în nici o direcție. — Samantha, nu fi naivă. Guy ia o gură de apă. E un bărbat în toată firea. Înțelege. — ... cel mai nou partener de la Carter Spink, Samantha Sweeting ! Glasul lui Hilary și ropotul de aplauze care urmează abia dacă ajung la mine. Ce anume înțelege ? spun îngrozită. Ce i-ai zis ? — Samantha ! Hilary mă întrerupe cu un surâs dulce și ușor dement. Te așteptăm cu toții ! O groază de oameni ocupați ! Mă apucă de mână cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
colegi. Paul Îl conduce spre centrul biroului. Am onoarea de a vi-l prezenta pe părintele și fondatorul acestei companii, pe cel care a influențat și inspirat o generație Întreagă de specialiști În marketing - Jack Harper ! Urmează un val de aplauze, iar Jack Harper clatină ușor din cap, zîmbind. — Vă rog, spune. Nu vreau să vă deranjez. Vă rog să faceți fiecare ce faceți În mod obișnuit. Începe să se plimbe În jurul biroului, oprindu-se cînd și cînd pentru a vorbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
În jurul degetelor mele. CÎnd se termină spectacolul, sînt complet transportată. Lissy face o reverență de star, și Jack și cu mine aplaudăm frenetic, zîmbind cu gura pînă la urechi. Să nu spui nimănui că am plîns, zic, peste zgomotul de aplauze. — N-am să spun, zice Jack și-mi surîde ușor trist. Promit. Cortina coboară pentru ultima oară și lumea Începe să se ridice de pe scaune, luîndu-și hainele și gențile. Acum că revenim iar la normal, exaltarea mi se evaporă treptat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
aruncatul gunoaielor, fluieratul și tropăitul, ghionturile și scrâșnetele, gâlgâiturile și râgâiturile, tusea și sughițul, hohotul și cârâiala, spasmele și orgasmele, am zis! Nu se vor mai vinde bilete, nu va mai fi garderobă, se vor interzice pauzele între spectacole și aplauzele. Totul va trebui să fie un unic și continuu spectacol, în vecii vecilor, amin! Vor fi dărâmate clădirile, arenele și circurile unde se joacă teatru. Teatral se va juca în stradă, o dată pentru totdeauna! TOȚI: În stradă! în stradă! Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Ce? BRUNO: Asta o fi vrut să zică. MAJORDOMUL: Cine? Autorul? BRUNO: El a gândit-o. Precis asta trebuie să fie. (Cei doi dispar în groapă.) Ieșirea publicului se face prin groapă; actorii nu mai apar în scenă la eventualele aplauze; actorii se pot alinia pe traseul ieșirii prin groapă și pot împărți publicului pliante cu următorul conținut: MINCIUNA, PROSTIA ȘI URA AU FOST PERSONAJELE PRINCIPALE ALE ACESTEI PIESE. FIECARE SPECTATOR ESTE UN’PERSONAJ PRINCIPAL. NU IEȘIȚI ÎN STRADĂ. S-AR
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
niște oameni care lasă în urma lor mocirlă. Sincer să fiu - nici măcar acum nu mă pot gândi la ei în felul acesta. I-am cunoscut prea bine ca oameni, am muncit prea mult la vremea mea să le câștig încrederea și aplauzele! Prea mult. Amin. Prea mult. Cine ești dumneata? l-am întrebat pe omul din parc. — Lasă-mă să-mi termin mai întâi povestea, zise el. Așadar tânărul ăsta știe că se apropie un război, își închipuie că America va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
Krapptauer, făcând o afirmație în care, întâmplător, cred destul de mult, și anume că genul de adevăr susținut de Krapptauer va dăinui veșnic, atâta timp cât mai există oameni care să-și asculte sufletul și nu mintea. Am primit un frumos ropot de aplauze din partea ascultătorilor și un bubuit de tobă din partea Fuehrer-ului negru. După aceea m-am dus la toaletă să citesc biletul. Biletul era scris pe o foaie liniată, ruptă dintr-un bloc-notes mic, cu spirală. Iată ce conținea: „Ușa de la magazia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
i-am zis-o serios, dar trebuia să-i dau impresia de seriozitate. Atunci a izbucnit - ca să-l audă toți -, ca și cum ar fi fost ideea lui: - Știi ce, ia sună tu la chinezi și comandă ce vrei pentru toată lumea. În aplauzele asistenței - le place să aplaude - am intrat pe site-ul unei firme de mâncare asiatică, am făcut o selecție a meniurilor și am început să calculez. Îmi venea să-i trântesc o notă de un milion trei sute, dar pe urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Führerul. - Cine ar fi crezut că într-o biată frunză sălășluiește atâta istorie? Iată mistere la care trebuie să reflectăm, încheie ridicând brațele și ochii către cer. Mânecile largi ale rochiei îi alunecară pe umeri. - Bravo! strigă cineva și izbucniră aplauzele. După ce runa fu privită, mirosită și pipăită, generalul Friepke promise să trimită un arheolog profesionist pentru studii detaliate. Apoi grupul se desfăcu în micile grupuri obișnuite. Soția mea Kristine părea să fie foarte mândră de Adler, traducătorul vechiului mesaj. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
fuseseră chemați de Dietmar dintre colegii lui. Cursurile de scufundare pe care le urmasem dădeau roade. Puteam sta sub apă - și mă descurcam relativ bine, cu tot echipamentul - cel puțin o oră. Ieșeam la suprafață sleit de puteri, întâmpinat de aplauzele celorlalți. Mă simțeam bine împreună cu ei. Am făcut progresiv scufundări în bazin, în Marea Nordului și în Atlantic, toate gratis, căci Cyril avea răbdare și știa ce înseamnă o afacere bună. Toți erau foarte amabili cu mine, lucru de înțeles, întrucât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
paginile publicațiilor culturale. Calomfir rămâne Calomfir orice am face, se spunea în încheierea unor asemenea ciocniri. Iar Calomfir scria mereu alte și alte volume din Logica Lucrului, unul mai dificil decât altul. Ministrul tăcea de mult și un ropot de aplauze potolite îi răsplătea performanța. Ambasadorul Jiquel profită de gălăgie pentru a-și drege glasul și a primi microfonul. Când se coborî din nou liniștea, ambasadorul făcu o microfonie teribilă, care din fericire încetă în câteva secunde. El se scuză pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
o secundă. Săritura mă lăsă fără suflare, deși o așteptam. Nu-ți puteai da seama că era suspendată; saltul păru a fi cu adevărat spontan, iar ea ateriză la fel de ușor ca o picătură de apă. Spectatorii izbucniră în ropote de aplauze, iar Tabitha, roșie în obraji de mândrie, își ieși puțin din rol și schiță o reverență. —OK, foarte frumos, dar se poate și mai bine, zise MM, sărind jos de pe scaunul înalt și urcând pe scenă. Îmbrăcată în blugi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
avem de unde să știm, zise Hugo, pentru că n-am intrat încă. Dar dacă era o întrebare pur teoretică... —L-am luat de aici, zisei eu, împingându-l pe Hugo în sus, pe scări. Vă rog să ne scuzați. Hugo triumfase; aplauze furtunoase, complimente din toate părțile și o reacție extatică din partea impresarului. Plutea în cele mai înalte sfere, fără ajutorul vreunei substanțe artificiale. În seara aceea, eram pe post de funie care ținea balonul cu heliu pe pământ. Ușa de la intrare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]