2,860 matches
-
ponei cu greutatea sporită, smulge dungile zebrei captive, așa nunta se dovedește benignă și nimic nu va mai fi cum a fost Planuri, proiecții se lovesc de casele-acelea din culoare de unt. Singurătatea nu poate pricepe cum genele ei nu ară nisipul ...și timpul își face un parc de-ntrebări în care să-nchege furtuna și rana să zâmbim, să zâmbim, cu talpa pe dinți și pe alte trofee, cum ar fi inima, craniul. Poze lucesc în cuțitul soarelui neștiutor. - El
Ploile din Foster City by Ion Stratan () [Corola-journal/Imaginative/13659_a_14984]
-
Miliției virează periculos spre Mașina Inchiziției Noi, ceilalți, suntem urme lucide în visul maimuțelor. S-a dus farmecul, a plecat și prim secretarul cu alaiul lui de dihori. Un Dumnezeu ramolit pune notele de la educație fizică - la estetică Demagogii, otrava, ară pământul cu crinii Altă lumină Domnului Gabriel Liiceanu Este o zi atât de grea - în spatele Timpului nu se află nimic. Este o zi atât de grea, de parcă și-ar fi prins un colț sub un scaun. Parisul a făcut ca
Poeme prozaice by Ion Stratan () [Corola-journal/Imaginative/11971_a_13296]
-
bețivului și dracul îi iese cu ocaua plină! Aflînd de la Comisul Ioniță, om mai umblat, că nemții beau bere, care este un fel de leșie, convivii trag concluzia că e bine "să rămînă ei cu trinul lor, și noi cu }ara Moldovei". Rezon. Dar peste cîteva decenii, personajele lui Caragiale și autorul lor o dau pe bere. Damele mai beau și cîte un aperitiv, ca doamna Verigopolu. La un vermut îl invită și Pascalopol pe Felix dar moșierul, cînd e singur
Alcooluri și beții de personaje by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10520_a_11845]
-
Tubal Meșec Tiras Așchenaz Rifat Togarma Elișa Tarșiș Chitim Dodanim Cuș Mițraim Put Seba Havila Sabta Raema Sabteca Seba Dedan Nimrod Ludimi Anamimi Lehabimi Naftuhimi Patrusimi Casluhimi Caftorimi Sidon Het Iebusiți Archiți Siniți Arvadiți Temariți Hamatiți Elam Asur Arpacșad Lud Aram Uț Hul Gheter Maș Selah Eber Peleg Ioctan Almodad Selef Ațarmaved Ierah Adoram Uzal Dicla Obal Abimael Seva Ofir Havila Iobab Avram Nahor Lot Sarai Milca Haran Terah Reu Serug Lya Elam Maș Amada Agnita Iurin Zamir cu toate semințiile
RABBI by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/12809_a_14134]
-
contribuție științifică serioasă: Comentarii la legenda Meșterului Manole. Pănă spre mijlocul anului 1943, privește încă spre trecut, spre România: tot ceea ce se întămplă la București i se pare pasionant, iar activitatea intelectuală de la Lisabona rămăne mereu pe planul al doilea. }ara unde nimerise din întămplare începe totuși să-l intereseze, citește tot mai mult în limba portugheză, scrie cartea despre Salazar; același avănt lusofil ăl face să viseze o "viață a lui Camőes ", unde să spună tot ce crede "despre Ocean
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
teenager, pentru că avalanșa de fotografii trimise de la claudiamor@gmail.com și victoria artrozei asupra articulațiilor lui îl vor țintui pe scaunul ergonomic din fața computerului. Fenomenul este cu atât mai inevitabil cu cât pe Claudia n-o mai leagă nimic de }ara de căcat a mineriadelor,fie ea și intrată în UE . Foștii ei colegi de scară, de bloc, de grădiniță,de unitate pionierească "de liceu,de facultate, de Piața Universității sunt, în cea mai mare parte a lor, globalizați și vânează
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
exclam?entuziast: "Eu eram ? culmea fericirii ? privina muzicii - la punctul maxim". Ăă cum se ție, ea ?s? scriitoare, care "iubea nespus cuvintele" i publicase recent o carte ? America, The Voice on the Mountain, face un remarcabil comentariu la volumul Isvor, ara s?ciilor de Martha Bibescu "scris ? ?tregime cu creierul i mai puin cu inima". I se pare c?autoarea e prea detaat?sentimental de subiect: "Ea ? studiaz? ? disec? ? descrie pe ?ani, ar??d suferinele lor, nevoia lor de civilizaie, că
Bucuriile și durerile unei regine by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9915_a_11240]
-
să le cumpăr, cu bani adevărați, să vin, să încui mașina și să descui poarta ș.a.m.d. - sînt aruncate în aer. Spulberate. Văd cum plutesc prin lumina becului chior bucățele infinitezimale. Eu cine sînt? Și, mai ales, unde trăiesc? }ara asta, unde îmi închipui eu că poposesc, nu există. Este o invenție, ea este suspendată undeva între realitate și ficțiune! Ea nu există! Decît în părerile noastre. Aud, cu punga mea de medicamente în mînă, că Stolojan este bolnav și
Și în chioșc fanfara cînta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12432_a_13757]
-
semnate de Umberto Eco. O carte plină de imagini: benzi desenate, afișe, timbre, coperte de partituri muzicale, scene de film, colaje, dar și texte din publicațiile vremii. Vremea copilăriei sale, "memoria de hârtie" a vieții lui. În copilăria lui Pierde-}ară nu existau benzi desenate, nici multe reviste pentru cei mici și, în general, hârtia era cam puțină, prea puțină ca să poată fi transformată în "memorie". Era război. În schimb, el avea acasă un vechi și credincios Telefunken. S-ar putea
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/7733_a_9058]
-
Ah ce bine ne-am distrat/ La ŤMătușa Calistratť,/ Am mâncat și am băut/ Până n-am mai putut./.../ Iar papagalul/ Din colivie/ Sporea scandalul,/ Strigând ŤAh, ce nepoți netoți!ť/ Ah, ce bine..." Iată însă că, la fel de ciudat, Pierde-}ară își amintește alte melodii evocate și în cartea lui Eco: faimoasa "Lily Marlen", desigur, dar și șlagărul (tradus în română, căci italienii ne erau aliați): "O, bella Piccinina,/ Tu singură porți vina...". Sau chiar și tinerescul marș : "Giovinezza, giovinezza,/ Primavera
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/7733_a_9058]
-
literară, teologică, științifică, muzicală, teatrală, plastică etc. Semnatarii militau, la început mai timid, apoi din ce în ce mai înflăcărat pentru un românism care să însemne valoare și nu întoarcere la sămănătorismul antebelic, cum îi scria Traian Chelariu lui Mircea Streinul încă din 1933. }ara, pământul natal, ciobanul, haiducul, legiunea și căpitanul, cântecul și poezia legionare erau mereu aduse în discuție ca unice valori ce pot mântui neamul românesc. Mircea Streinul definea poezia publicată în revista "Iconar" prin "credință, moarte, universalism" și considera că dimensiunile
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
metamorfoza în folclor, stadiul actual al cântecului popular, motiv și variantă în lirica populară, formalizare în procesul transmiterii informației folclorice, caracterul exogamic al comunității sătești maramureșene, relația dintre gest, ritual și mesaj poetic. A fost coautor al volumelor Folclor din}ara Loviștei (1970) și Folclor coregrafic din Vrancea (1974). Cel puțin într-una din cărțile prozatorului, Periscop (Editura Eminescu, 2003), este foarte prezent și etnologul, cu evocarea anilor în care a fost cercetător la institutul bucureștean, ani în care, cum scrie
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
1954, p.14): "Ilie Barbu nu știa mai mult decât alții, ba chiar îi scăpau unele lucruri, cum era, de pildă, alegerea președintelui gospodăriei. Pentru el principalul era că aveau să înceapă o viață cum nu mai fusese vreodată: să are, să semene și să culeagă bucatele la un loc, apoi să le împartă după munca fiecăruia. Dar cum se vor petrece toate acestea, cine o să aibă grijă ca lucrurile să iasă bine, cine o să fie tras la răspundere dacă ceva
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
fi o problemă, atâta timp cât ale sale îi este scut chiar Micul Print. Nici Rosa-Cruce n-ar fi una, în calitatea-i de doctrină acroamatică (sau Lojă). Ceea ce-l scoate, însă, din sărite este frumoasa Rosamunda, ibovnica tatălui lui Ioan fără }ară & al lui Richard Inimă de Leu, Henric al II-lea Plantagenetul. El, de-ar fi trăit pe vremea ceea, n-ar fi admis ca epitaful acestei prea-imunde roze să fie scris în piatră, pe lespedea-i tombală. Nu i-ar
Cartea Micului Print (Șerban Foarță) by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/7646_a_8971]
-
magistratura statului african. Preocuparea cinegetică rămîne la el marginală, dar scrierea sa din 1900, reluată și întregită în 1934 (Nopți și zile în Africa ecuatorială. Amintirile unui fost judecător în Congo belgian), nu exclude impresiile percutante privind fauna acelor meleaguri: "}ara elefanților cu dinți de cîte 50-90 kilograme - sper să mă întorc cu cîțiva din acești dinți -, a hipopotamilor care se plimbă în turme de cîte o sută, a bivolilor sălbatici, a maimuțelor, a crocodililor de cîte 5-6 metri, cari se
Epistolă către Odobescu (VI) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7999_a_9324]
-
groapa unei absențe se aud dinții nimicului rumegînd umbra pe o singură parte în miezul miezului se așează contrariul miezului ca un ghem de cifre înmugurite ceva ce depășește înțelegerea minții tale anticipă și se răzgîndește rădăcinile platanilor continuă să are orașul pe dedesubt la fereastră aerul pare pus să pîndească nemișcarea lăuntrului ecoul smulge botul cîinelui din lătrat seara miroase a animal frigul se teme când omul își scoate mîna din buzunar moartea încearcă să scape de stocuri pisica pe
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/10840_a_12165]
-
în clasa a treia primară. Pînă să ajungi la vîrsta de a fi soldat, să cauți să crești sănătos, ascultător și să înveți carte. Va sosi și pentru tine timpul să-ți arăți prin fapte, nu prin poezii, dragostea de }ară. Jocurile sunt cercetate de redactorul nostru special." (Universul copiilor, XVIII, nr. 29, 15 iulie 1942). "S. Casimir, Piatra-Neamț. - Poeziile tale sunt drăguțe și ți le voi publica. Spune-mi însă, nu ți-a corectat mămica sau tăticul nimic?" (Ziarul copiilor
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
neamului", al societății �Oituz", al �Crucii roșii", al �Scriitorilor militari" - ca să ajungă la urmă la premiul Societății scriitorilor români, al Academiei Române, al Fundațiilor Regale. (Acțiunea, an. III, nr. 426, 6 februarie 1942.) Apostol Burdea în dilemă Când află că asociația Ara, pusă la cale de Sergiu Mălureanu cu scopul de a �regenera arta" - de unde și numele -, era pe cale de a fi recunoscută de stat, trecând prin Parlament ca persoană morală, înzestrată cu mari venituri, Apostol Burdea petrecu o noapte de nesomn
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
figura suptă, cu privirea pierdută de ascet și mucenic al unei misiuni naționale. în ton plângăreț, cu ochii peste cap, porni o lungă jelanie: fusese totdeauna un persecutat al vieții; îl lăsase acum la o parte și de la constituirea societății Ara, nu-l chemase, nu-l consultase; devotamentul lui pentru binele public - putea spune chiar experiența - îi erau totuși cunoscute. Scopurile activității lui de aproape patruzeci de ani au fost cele ale Arei: regenerarea artei prin patriotism și simțământ moral. Când
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
să-l liniștească: nimeni nu fusese chemat anume; venise cine voise; nu era doar un secret; discutaseră chestiunea împreună de multe ori și nu crezuse în izbânda societății. Meritele lui naționale erau neîndoioase; ar fi bucuros să lucreze împreună la Ara; locurile din comitet se distribuiseră, dar putea colabora la revistă. Burdea dădu melancolic din cap; era prea puțin pentru dânsul; primi totuși cu resemnare. Se pregăti să plece; la ușă se opri. - Mai e ceva, dragă Sergiu. Sergiu zâmbi; nu
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
scuipându-și mucul de țigară pe treptele de marmoră, Ilarie îi strânge moale mâna, fără convingere și cu teama ca să nu se apuce și Apostol Burdea să vadă îngeri. - Cam târziu, dragă. Dar, în sfârșit. Să vedem. Dă-o la Ara. Burdea plecă amar, obidit. Nu adulmecase dincotro avea să bată vântul. Nu crezuse în destinele Arei, și iată că ea devenise o societate recunoscută de stat, puternică, cu subvenții; nu adulmecase nici vântul poeziei ortodoxe, și Ilarie îi suflase biserica
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
Erau aici conservatorii Carp și Bălăceanu, adversarii lui neîmpăcați, dar și foștii prieteni liberali, Brătienii, Rosettiștii, cei care acum șapte ani puseseră la bătaie bani și eforturi diplomatice pentru ca el ca să fie ales, domnitor , în aceeași zi, în Moldova și }ara Românească. Toți cei care, așa cum în zadar îl avertizase Bibescu, șeful Poliției, pețiseră, de mai bine de un an, principi de mîna a treia, scăpătați și fără regat, ca să plaseze, în ultima clipă, cele două principate încă nebotezate, în rîndul
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
în realitate, scrisă încă în timpul studenției, parodia persifla direct piscul suprem al poeziei roșii. Scoaterea în față a "continuatorilor" era un truc de adormit cenzura. De adormirea întru Maiakovski se leagă și amintirea unui episod mai vechi: "ŤDormiți, tovarăși, liniștiți.../ }ara voastră/ tînără/ e mai strălucitoare/ cu fiecare primăvarăť, ei se adresează Maiakovski, în Poemul lui Octomvrie, revoluționarilor înmormîntați lîngă zidul Kremlinului. ŤDormiți, tovarăși, liniștiți.../ Cine-ar îndrăzni/ odihna/ să v-o mintă?ť Decembrie 1952. După-amiază mohorîtă de iarnă. Curs
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
încropi să umplem caicul cu mahmudele, galbeni, iscusari, peruzele, să-l pornim spre }arigrad, la Sublima Poartă, să se îndure a ne ocroti cu milostivirea-I înaltă. Am tăcut încurcat. M-am mustrat pentru cutezanța-mi nemăsurată. Vocea domnitorului sunase-ndurerată. }ară săracă de nu se mai putea. Numai cine nu vrea, nu vedea. Pe ulițe, cotiuge, cocioabe. Prin băltoace, copiii despuiați și cățeii se tăvăleau ca purceii. îndeosebi, copiii aveau ceva ciudat. Ca o tobă pîntecele umflat. Nu, nu fără ironie
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
fișele, autorul anonim face mai multe confuzii. Mai grave mi se par invențiile cu caracter calomnios, fără suport real. Iată una dintre ele: "Printre interesele lui Mircea Eliade s-a numărat și politica; el a candidat din partea Partidului Totul pentru }ară (expresie politică a Mișcării Legionare) în alegerile din decembrie 1937. După ce Partidul Totul pentru }ară a câștigat alegerile, Mircea Eliade a fost desemnat ca deputat legionar în Parlamentul României (subl. M.H.)." Lucrurile acestea pot fi verificate. Lista deputaților la alegerile
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]