13,013 matches
-
Lungi și nefericite secole. Adio Ca și când și-ar fi pierdut frunzele Brațele mele se clatină în vânt ; Încercând să spună ceva Într-o limbă Pe care n-o știu prea bine: Se clatină Pipăind nesigure înțelesul și aerul Speriate că arborii rămași pe țărm Ar putea înțelege greșit. Un cal tânăr N-am reușit niciodată să știu pe ce lume sunt. Încălecam un cal tânăr și fericit ca și mine Și în galop îi simțeam între pulpe Inima zvâcnind. Și inima
Poezie by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/15472_a_16797]
-
Emil Brumaru Era spre seară. Mai putea Să-și ducă sufletul în spate? Picioarele slăbite-abia Lipeau pe praf tălpile late. Dar gleznele-i vibrau subțiri! I le-ngrijea roua de cînd, Printre șerpi, arbori și zefiri, Carnea și-a rupt și, surîzînd, în truda și în joaca sa, A strîns de jos razele sparte. Era spre seară. Mai putea Să-și ducă sufletul în spate...
Cîntec by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15842_a_17167]
-
luna descifrezi o scriere plină de foșnet de șoareci bruionul copacului crește din copac cum un mugure pe hîrtie sufletul tău de azi șters cu guma. Stîlpii de telegraf Stîlpii de telegraf o iau la goană gîfîie navele trec prin arbori trenurile fluieră din pivnițele inundate. Luna nașterii mele Precum o piatră-n obraz te lovește luna aprilie ciudata lună a cadourilor fără sînge a orificiilor vegetale care țipă aidoma unei sirene de vapor a îngerilor îngenunchiați să-și lege șireturile
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/16432_a_17757]
-
cailor cu pandantiv târând din port în port farul lui Ptolemeu trezește valuri de admirație printre pulpele feminine șlefuind diamantul singurătății universale reflectând spaima ovoidală extazul rotund De-acum ca să vezi îmi plimb și eu îngerul sub cerul înstelat pe sub arbori genealogici în care maimuța vegetală cântă la frunză preaînaltului cântă și cântă cântă și cântă apoi cade pe gânduri Cântecel de adormit Moartea A fost frumos a fost adevărat a fost bine cititul și răscititul cărților mi-au mâncat tinerețea
Poezii by Teo Chiriac () [Corola-journal/Imaginative/2468_a_3793]
-
A continuat netulburat să se roage când a terminat m-a întrebat cu un zâmbet binevoitor „Dar ouă la alimentara există, dar carne în măcelării există, dar unt ...” UN PEISAJ CU FLAUTE un peisaj cu flaute înnebunite de sete cu arbori concediați și harfe rupte de vânt soarele șterge cu un burete de sânge apele mării ultima limbă de pământ rândunele țes înnebunite giulgiul din Torino toată gramatica e acum doar un muget al Minotaurului ce încurcă sexele erele și dă
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/2728_a_4053]
-
emailată - când își fac seară de seară baie, încuiate pedinlăuntru - și care împodobesc la sfîrșitul lui martie crengile pomilor. O nouă generație de fete așteptând semnalul prestabilit, orânduite în felul unei oștiri înainte de a porni la atac! De vorbă cu arborii Tot copil am rămas. Încă mai țin, până la Paști, numărătoarea copacilor înfloriți. Umblu desculț, fluier, nechez și vă pun, adesea, în ochi, la fel ca pe-o oglindă de buzunar, întregul lan de floarea - soarelui de lângă cimitir. Tot copil, dacă
Poezie by Mircea Bârsilă () [Corola-journal/Imaginative/2670_a_3995]
-
adesea, în ochi, la fel ca pe-o oglindă de buzunar, întregul lan de floarea - soarelui de lângă cimitir. Tot copil, dacă nu cumva visez. Dacă nu cumva sunt beat sau vrăjit sau pur și simplu nebun. Stau de vorbă cu arborii în limba arborilor. Stau de vorbă cu păsările - atât de frumos colorate - ale verii, în dialectul acestor păsări. Ouă de prepeliță și floarea de volbură. Câtă recunoștință în rândul gâzelor, în sufletul lipsit de păcate al vrăbiilor și al sfintelor
Poezie by Mircea Bârsilă () [Corola-journal/Imaginative/2670_a_3995]
-
la fel ca pe-o oglindă de buzunar, întregul lan de floarea - soarelui de lângă cimitir. Tot copil, dacă nu cumva visez. Dacă nu cumva sunt beat sau vrăjit sau pur și simplu nebun. Stau de vorbă cu arborii în limba arborilor. Stau de vorbă cu păsările - atât de frumos colorate - ale verii, în dialectul acestor păsări. Ouă de prepeliță și floarea de volbură. Câtă recunoștință în rândul gâzelor, în sufletul lipsit de păcate al vrăbiilor și al sfintelor sălcii când le
Poezie by Mircea Bârsilă () [Corola-journal/Imaginative/2670_a_3995]
-
îi invocam pe filosofi - guri de aur ca să ne fie școala curată pana însetată ne-o prefăceam în aripă adunam virgula semnul ascultă-mă tinere poet fiule greu ne era să-ncheiem socotelile întotdeauna ne ieșeau în plus: anticariatul biserica arborii cu bune intenții prea înalta taină a bibliotecii publice și câte nu mai erau ne-au ocărât în sârbește (și pe mine o dată) în foaia locală și ce dacă nu i-au certat oare și pe Jakșici și Kostici și
Poeme de Slavomir Gvozdenovici by Lucian Alexiu () [Corola-journal/Imaginative/2694_a_4019]
-
și ține fluture când iată trandafirul ne străpunge cu spinii calvarului când iată că un munte se prăbușește petala trandafirului peste noi Adeveriți suntem de firava lumină de palidele aureole ale florilor pregătite să moară de cucernicele gaze de rădăcinile arborilor frământând în pământ istoriile celor tăcuți prin somn taurul roșu intra în zodia nașterii tale femeie proaspătă că iarbă primăvară un ciorchine de strugure mai strălucește pe ultima ramură în ger cu dulceața lui amăgește flautul ultima ceață de îngeri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
după ce au rupt-o cu comunismul, fiindcă nu se mai putea, o bună parte din agenții acestuia s-au flagelat, intrând în afaceri, luând în mâini proprii avuțiile țării, schimbând galoanele pe uriașe averi. în vaste parcuri umbrite de seculari arbori ei se pot plimba solitari, roși de groaza de a fi comis crime, de a fi fost tirani sau măcar de a-l fi slujit pe tiran. Sfâșietoarele lor chinuri se mai alină cumva prin achiziționarea/construcția de noi palate
Da, da, da și nu, nu, nu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10896_a_12221]
-
adorație înaintea firii și a formelor ei. Dacă lumea întreagă ar fi o pînză, cu o febrilitate pe care nimeni nu i-ar putea-o atenua, pictorul s-ar lansa într-un adevărat act al genezei. Ar născoci munți și arbori, liziere și arături, crengi și frunze, gîze și oameni, pietre și animale. în tușe largi, cît ține coasta unui deal, sau în vîrtejuri minuscule, clipocitoare și translucide ca o cădere de ape. Apoi ar face o expoziție și ar vedea
Mic dicționar de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10973_a_12298]
-
unul mai puțin - ca viața. Dar ce înseamnă o viață de om într-o vârstă de milenii, care, în ciuda tuturor vicisitudinilor naturii și istoriei, mai ales ale istoriei, s-a continuat îndărătnică și proaspătă, puternică și curată ca frunza pe arbori, ca iarba în glie, ca doina pe fluier. în chiar intersecția aceasta unde mă aflu este sădit un monument; un amplu și „diversificat” monument, menit să marcheze jertfele ostașilor români căzuți pe aceste locuri, în primul război mondial, tocmai pentru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
pentru toate binefacerile primite de la EL, o frumoasă și rară ocazie de a petrece împreună cu familia, rudele și prietenii cei mi dragi. Prin deceniile șapte și opt în grădina restaurantului Uniunii Scriitorilor, ascunsă între ziduri în spatele casei Monteoru, străjuită de arbori înalți, aidoma unei insule de vegetație pe un ocean de betoane și cărămizi, se afla un mic „rai” în care se refugiau din fața caniculei mulți poeți, prozatori și critici. Ambianța de aici, prețurile scăzute și mai ales șansa de a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
pivotul!// O, Pâcă-al meu, deșteaptă-te din morți!/ Fii demn de „personajul” care-l porți!/ Fii demn de gestul tău, de stirpea ta!/ Fii demn de bărbătia-ți! Sus! în șa!// La botde -cal, mai toarnă-i tejghetare!/ Bețivii mor ca arborii-n picioare!// în Polluctum, sau banchetul de adio (Suprema cuvântare ce-aș rosti-o) Tudor George notează: „De două ori mi-i lumea, azi, mai dragă;/ Odată, fiindcă mi-nvestirăți harul!/ Al doilea: că zeii mă deleagă/Să fiu și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
se rosti consecvent descărnat, extatic, cufundat în lumina transfigurării mistice: ,dacă mă rogi dacă/ te rog/ nu adormi/ esențialul nu ți l-am spus încă/ pentru Dumnezeu/ ține-ți ochii deschiși.// sus capul eram/ în pădure/ pădurea nu avea lizieră/ arbori de jur împrejur/ mușchi verzi/ precum polul nord/ ar fi fost pretutindeni" (Nord). Sau: , Cineva avea mîini. cineva avea/ respirația înfiptă în piept./ Dar printre nouri nu vedea nimic./ Nici fulgerul./ Abia scăpăta potopit de apă" (Focul din apă). Ambiguitatea
Buba îngerului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10845_a_12170]
-
activitate, ținută fiind întotdeauna adaptată acesteia. Candidatul trebuie să se îmbrace potrivit ocaziei, daca nu dorește să atragă disprețul sau ironia celor din jur. Astfel de activități pot fi: sportive și recreative (marșuri, crosuri, meciuri, concerte), de mediu (plantari de arbori, curățenie în spații verzi), dezbateri publice în spații office (conferințe, inaugurări), întâlniri cu alegătorii și dezbateri (campanie door-to-door, mitinguri) etc. Limbajul non-verbal joacă, de asemenea, un rol deosebit în transmiterea mesajelor. Așadar, modul in care un candidat gesticulează poate facilita
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
mai mult decît modest: o singură portocală, și aceea dispărută în ultimul moment din vina unui capriciu nepermis al unuia dintre fiii lui József Pelikan - sărmanul funcționar care fusese însărcinat, pe linie de partid, să se ocupe de cultivarea exoticilor arbori, spre mîndria întregului județ. Firește că Naftalin din filmul lui Koltai are în comun cu Pelikan din Martorul mai mult decît o poantă de nume. E vorba în principal de trăsătura esențială în jurul căreia cele două personaje sînt construite: un
Despre alta revolutie by Silviu Mihai () [Corola-journal/Journalistic/10162_a_11487]
-
Istrul va fi „zeul fluviilor”! Așa am spus și așa va rămânea cât va exista lumea - a mai zis Dumnezeu! ... Ridicată pe verticală, până la Înălțimea de 2840 de kilometri, În stratosferă, Dunărea ar părea ochilor noștri uimiți unul din grandioșii arbori de apă ai lumii. Vârful arborelui, care se află În Pădurea Neagră, s-ar ivi din vecinătatea stelelor, coborând pe crengi și pe brațe toată lumina siderală a lumii, ca pe o rășină. Trupul arborelui străbate cele mai spectaculoase locuri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
fluviu Danubiu, din România unde se regăsesc peste 327 de specii de păsări, din toată acvatică europeană și chiar arctică. Nu numai păsările, dar văd cu plăcere pe mândrul Stindard al Canadei, fluturând În vânt, frunza de arțar, frunza și arbori care se găsesc din belșug și În pădurile de pe dealurile Subcarpatice. Oare ce pasăre măiastra, a fost transportorul acestui soi de arbore și În ce sens a trecut oceanul? Câte frunze și semințe a transportat? Să credem În legenda? Sau
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
încă și încă/ pînă’n rădăcinile din fiere,/ pînă’n piscul violet al frunții./ Inima mi-i lac de miere./ Colțul lunii și grăunții/ clatină’n vertebre munții” (Celorlalți). Un romantism încordat îl determină să recepteze partea dură a lumii: arborii pietrificați, apa care arde-n flacără, femeia de rocă, dinții asemănători cu cei ai troglodiților, biscuiții de piatră ce li se oferă. Întunericul din mări e putred, limba încărcată de minerale, urechea evocă sulful răcit. Însuși Dumnezeu e de gresie
O restituție emoționantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4014_a_5339]
-
Cristina Alexandrescu Simona Gherghe a comentat pe marginea faptului că un număr mare de arbori din Parcul Expoziției din Copou, Iași, ar putea fi tăiați. "Aș vrea să cred că această poveste nu este adevărată. Aș vrea să cred că nimeni n-ar îndrăzni să se atingă de copacii din Parcul Expoziției din Copou. E
Simona Gherghe, nervoasă: Este o crimă! by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/30568_a_31893]
-
cineva ar putea să măcelăreasca oază aia de verdeață. Domnule primar al Iașului, vă știu de pe vremea când lucram în presa locală. Nu permiteți așa ceva! Nu mutilați și mai tare frumusețea asta de oraș... Să pui la pământ 500 de arbori... asta e crimă! Gândiți-vă la copiii și nepoții noștri!", a scris Simona Gherghe.
Simona Gherghe, nervoasă: Este o crimă! by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/30568_a_31893]
-
curățele și gospodăroase și-ți fac o bună impresie. Curtea e așezată deasupra satului în mijlocul unui parc destul de mare. Lângă drum e grădina cea aleasă cu flori, crochet, pomi roditori, mai la deal sunt curțile, apoi vine o grădină cu arbori imenși și cu chioșc în vârful unui dâmb, acoperit de o strașnică desime de brazi tineri, care te îmbată cu mirozna lor - aici va fi locul meu favorabil de lectură - și cu o căprioară mult drăgălașă care m-a întâmpinat
G.T. Kirileanu și cercetarea literară by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3741_a_5066]
-
Articolul 1 Tăierea nucilor (Juglans-Regia), precum și vinderea și transportul materialului brut de orice fel, provenit din lemn de nuc, se face numai în condițiile prezentului decret. Articolul 2 Exploatarea și valorificarea arborilor de nuc, indiferent cui aparțin, este permisă în următoarele cazuri: a) nuci complet uscați; ... b) nuci aflați pe suprafețe ce urmează a se acoperi cu construcții autorizate a caror tăiere nu se poate evita; ... c) dezrădăcinați din cauze naturale; ... d
DECRET nr. 134 din 17 aprilie 1954 privind protecţia nucului şi valorificarea lemnului de nuc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106138_a_107467]