6,475 matches
-
la o mișcare de translație și echivalare, propusă privirii ca spectacol al metamorfozelor perpetue: „pe ghergheful Înalților cedri se urzește brocartul poemului”, „visul plăpînd ia forma zăpezilor din zboruri”, „frunzele sunt fluturii verzi adormiți În cuvinte”, „elanul se imprimă În arbore și-n slovă”, „cu un toiag Învie În literă un șipot”, „e seva care urcă În glas și În tulpină”; poetul e Îndemnat să „ridice luna” și să „onduleze nisipul”, „cad În cerneală cheile destinului”, „În glas se-ntorc ținuturi
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ca un nor. Voi pleca desigur și de aici. Voi mătura cu coada de cometă a nedefinitelor mele doruri alte ținuturi”. Unica presiune securizantă rămîne iubirea și spațiul propriei odăi a visătorului: „să gîfÎi sub ferestrele mele ca sub un arbore al binefacerii din care Îmi va cădea În mîini fructul cu seva caldă a iubirii”. În jurul acestui loc de refugiu, viața cu Înălțările și căderile ei urmează să-și desfășoare pe mai departe spectacolele contrastante, contemplate dureros de spectatorul dezabuzat
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
În Întregime tocmai pe ideea puterii transfiguratoare a cuvîntului ca bun conducător al tensiunilor interioare și agent, ca atare, al metamorfozelor celor mai neașteptate. Bucuria poetului e, Înainte de orice altceva, aceea de a surprinde momentul „cînd elanul se imprimă În arbore și-n slovă”, cînd „pasul [e] ca un arcuș pe struna potecii Înfiorate” iar „un metal răspunde sub deget ca o coardă”. Tot așa, „din amnarul frunții scapără singurătatea clară”, „Fiecare pas Încearcă rezonanța de marmoră a aerului”, „MÎna ca
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Exemple de mirosuri (după L’Art du Vin, Gilbert și Gaillard, 1999) Tip de aromă Exemple Mirosuri de fructe Măr, pară, strugure, zmeură, lămâie, grepfrut etc. Mirosuri de flori Violetă, garoafă, trandafir, tei, verbină, măceș, iasomie etc. Mirosuri balsamice Brad, arbore de balsam (arbore cu rășina foarte parfumată), pin, ceară, tămâie etc. Mirosuri de ars Pâine prăjită, tutun, cafea, cacao etc. Mirosuri picante Piper, scorțișoară, micsandră, vanilie, dafin, nucșoară etc. Mirosuri animale Piele, vânat, blană, mosc etc. Mirosuri vegetale Iarbă, fân
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
după L’Art du Vin, Gilbert și Gaillard, 1999) Tip de aromă Exemple Mirosuri de fructe Măr, pară, strugure, zmeură, lămâie, grepfrut etc. Mirosuri de flori Violetă, garoafă, trandafir, tei, verbină, măceș, iasomie etc. Mirosuri balsamice Brad, arbore de balsam (arbore cu rășina foarte parfumată), pin, ceară, tămâie etc. Mirosuri de ars Pâine prăjită, tutun, cafea, cacao etc. Mirosuri picante Piper, scorțișoară, micsandră, vanilie, dafin, nucșoară etc. Mirosuri animale Piele, vânat, blană, mosc etc. Mirosuri vegetale Iarbă, fân cosit, cicoare, anghinare
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
peisajul se individualizează. Poetul nu se implică prea mult În aceste tablouri grandioase, rolul lui este mai degrabă acela al lui Statu-Palmă din poemul citat: după ce provoacă forțele oarbe ale lui Sfarmă-Piatră și Strîmbă-Lemne, legendarul pitic se refugiază Într-un arbore și, privind de acolo spectacolul, chicotește de satisfacție. Scena se mai rotește o dată și În locul peisajului ciclopic dinainte apare din nou imaginea unei perechi de tineri care zboară „pept la pept, gură În gură, ochi În ochi privind duios”. Este
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
doilea rînd, arta orientului extrem, redescoperită de către Europa occidentală la mijlocul secolului trecut. Din tehnica stampei, Alecsandri a luat, zice Edgar Papu, procedeul paralelismului sau al reverberației (răsfrîngerea obiectului Într-o imagine pură, imaterială, cum ar fi, de pildă, umbra unui arbore În apă)... Nu intră În acest studiu chestiunea priorității În poezie. Că Vasile Alecsandri este la curent cu poezia franceză și că În călătoriile lui diplomatice sau În obișnuitele vacanțe europene intra În expoziții nu mai Încape Îndoială. După 1860
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
genelor (inclusiv la nivel de promotor, enhancer, introni sau extroni), permițându-se urmărirea unor schimbări genetice care au loc în diferite țesuturi pe parcursul dezvoltării ontogenetice a unui individ. Cu toată capacitatea de analiză de profunzime a tehnicilor moleculare moderne, pedigriul (arborele genetic familial) rămâne o metodă-cheie în evaluarea riscului genetic pentru o anumită maladie (probabilitatea ca o persoană să manifeste acea maladie). Pedigriul permite o vedere globală asupra problemelor legate de maladiile genetice și facilitează analiza detaliată a patternurilor și a
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
gândul la unele ritualuri la care asistase în copilărie. Aproape toate femeile din Stilo cunoșteau descântece și citeau semne în evoluțiile și poziția lunii precum și în circuitul soarelui și al umbrelor pe care el le crea, chiar și din pricina unui arbore sau a Catedralei. Îi puse multe întrebări călugărului Lucio și-i povesti episodul când a fost salvat de o vrăjitoare; era pe moarte, chiar în agonie, și Catarinelle, disperată, s-a adresat unei cumetre pricepute la leacuri de dragoste și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
a trecut de limita oricărei suferințe, bătrânul tău era un inițiat. Cosmina întoarse capul să-l privească. Vocea lui continua să se audă atât de încet, încât era abia cât o respirație. — Știi prin ce ne deosebim de copaci ? Un arbore nu e singur niciodată. Prin rădăcinile lor, copacii de pe tot pământul comunică între ei. Cu oamenii nu e la fel. Fiecare om e captivul propriei suferințe. Ce n-a înțeles bunicul tău e că, dacă fiecare nouă generație are idolii
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
harnică", îi zicea Suflețel) le avea zilnic în casă. - Ascultă, relua întărit Suflețel lectura: At secura quies, et nescia fallere vita, Dives opum variorum, at latis otia fundis (Speluncae, vivique lacus, et frigida Tempe, G. Călinescu Mugitusque boum, mollesque sub arbore somni) Non absunt. Nu le lipsesc liniștea sigură și viața fără amăgiri, bogată în bunuri felurite, tihna adâncă (cavernele, lacurile lucitoare, văile răcoroase, mugetul boilor, somnul dulce sub copaci"). - Mugitusque boum, mollesque sub arbore somni! Minunat! Minunat! (Suflețel avea admirația
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
G. Călinescu Mugitusque boum, mollesque sub arbore somni) Non absunt. Nu le lipsesc liniștea sigură și viața fără amăgiri, bogată în bunuri felurite, tihna adâncă (cavernele, lacurile lucitoare, văile răcoroase, mugetul boilor, somnul dulce sub copaci"). - Mugitusque boum, mollesque sub arbore somni! Minunat! Minunat! (Suflețel avea admirația convulsivă, și la imaginea "mugetului boilor" și a siestei sub arbori delira. Urmaș de țăran, era cu deosebire sensibil la spectacolul rustic, iar prestigiul textului clasic însutea valoarea versurilor. O descripție oricât de bogată
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
vorba de calitatea grupelor. Omenirea se împarte pentru noi în popoare tinere și popoare bătrâne și nu putem fi camarazi cu perșii sau cu indochinezii. Suntem în fond ca niște colonii de ființe acvatice, avem o personalitate colectivă, formăm un arbore ca mărgeanul ce nu se poate amesteca niciodată cu lumea peștilor sau a melcilor. Fabrice del Dongo era mândru de a fi Fabrice, eu sunt fericit de a face parte din decuria și centuria mea și a gusta din plin
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și colonizare Congo, 1961 (G. Althabe) / 143 Regiunea nord-congoleză / 143 Densitatea populației / 145 Volumul satelor / 147 Centrele semiurbane / 149 Încadrarea populației: șefia / 154 Viața economică / 155 Consumul / 161 Economia satului-palmier în situația colonială / 164 Okelataka / 185 Universul material / 187 Istoria arborelui de cafea / 195 Activitățile de producție / 199 Vânătoarea / 206 Circulația monetară / 210 Investigație psihosociologică / 220 Raporturile comerciale / 225 Raportul de paradă / 230 Abrevieri / 235 Bibliografie / 237 Cuvânt înainte Laurent Bazin și Monique Selim Oricare ar fi concepțiile pe care le
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de cafea este, dimpotrivă, foarte rapid. Inventar la 31. 12. 1956 192 230 tulpini Plantări 1957 163 850 tulpini Plantări 1958 204 260 tulpini Plantări 1959 387 909 tulpini Inventar la 31. 12. 1959 948 253 tulpini Interesul entuziast pentru arborele de cafea este considerabil; în 1960, cvasitotalitatea satelor inauguraseră plantații de arbori de cafea. Producția agricolă de exploatare se poate rezuma pentru această regiune sub forma a trei tendințe: • sporirea producției industriale de ulei de palmier. Ansamblul industrial agricol pe
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
singurul caz de uzină gestionată de administrație și care funcționează corect. Anul Ulei (în tone Palmieri (în tone) 1954 279 448 1955 260 441 1956 253 382 1957 123 277 1958 180 322 1959 143 313 1960 213 459 Răspândirea arborelui de cafea este extrem de limitată, deși capătă un ritm tot mai rapid în ultimii ani: În 1954 2 590 plante În 1955 3 300 plante În 1956 20 000 plante În 1957 59 500 plante În 1958 31 000 plante
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de plantația industrială cu uzina ei. Vom lăsa deoparte fenomenul special al centrelor semiurbanizate, cu categoriile lor sociale atât de bogate în semnificații, precum artizanii și birocrații. Mai întâi, satul. Cvasitotalitatea comunităților sătești sunt pe cale de a-și schimba stăpânul: arborele de cafea elimină palmierul natural. Faimoasa "revoluție a arborelui de cafea", îndelung analizată în Africa Occidentală (în Coasta de Fildeș mai ales, cu Kobben și Holas), are loc și în partea de nord a statului Congo, care cunoaște (însă cu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fenomenul special al centrelor semiurbanizate, cu categoriile lor sociale atât de bogate în semnificații, precum artizanii și birocrații. Mai întâi, satul. Cvasitotalitatea comunităților sătești sunt pe cale de a-și schimba stăpânul: arborele de cafea elimină palmierul natural. Faimoasa "revoluție a arborelui de cafea", îndelung analizată în Africa Occidentală (în Coasta de Fildeș mai ales, cu Kobben și Holas), are loc și în partea de nord a statului Congo, care cunoaște (însă cu ce întârziere, căci în ținuturile agni arborele de cafea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
revoluție a arborelui de cafea", îndelung analizată în Africa Occidentală (în Coasta de Fildeș mai ales, cu Kobben și Holas), are loc și în partea de nord a statului Congo, care cunoaște (însă cu ce întârziere, căci în ținuturile agni arborele de cafea s-a impus încă din 1910!) această restructurare a satului în jurul plantatorului individual, această anemiere a familiei tradiționale, care nu mai este decât o osatură descărnată. Cei mai mulți observatori ai acestui proces de transformare revoluționară s-au plasat într-
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în jurul plantatorului individual, această anemiere a familiei tradiționale, care nu mai este decât o osatură descărnată. Cei mai mulți observatori ai acestui proces de transformare revoluționară s-au plasat într-o perspectivă temporală relativ vastă: satele sau regiunile studiate au adoptat cultura arborelui de cafea de mulți ani. Producția, importantă, aduce un venit relativ ridicat. Această perspectivă de ansamblu care înglobează toate aspectele revoluției arborelui de cafea nu este pertinentă și în cazul nostru; într-adevăr, până în prezent producția nord-congoleză e neglijabilă (50
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
transformare revoluționară s-au plasat într-o perspectivă temporală relativ vastă: satele sau regiunile studiate au adoptat cultura arborelui de cafea de mulți ani. Producția, importantă, aduce un venit relativ ridicat. Această perspectivă de ansamblu care înglobează toate aspectele revoluției arborelui de cafea nu este pertinentă și în cazul nostru; într-adevăr, până în prezent producția nord-congoleză e neglijabilă (50 t), iar cele dintâi sate care au cultivat cafea (1954/55) nu au cunoscut decât două piețe de desfacere de mică importanță
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
un moment în care arborii de cafea sunt plantați, dar nu dau încă roade, timp mort orientat în totalitate spre viitor. Analiza de față va surprinde acest "moment" specific deosebit de ambiguu: trecut și viitor contopindu-se într-un prezent mediocru; arborele de cafea este plantat și îngrijit, dar nu aduce niciun profit; palmierul natural continuă să fie mai mult sau mai puțin exploatat, astfel încât să poată acoperi încetul cu încetul lipsa venitului (arborele de cafea are nevoie de 6 ani înainte de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și viitor contopindu-se într-un prezent mediocru; arborele de cafea este plantat și îngrijit, dar nu aduce niciun profit; palmierul natural continuă să fie mai mult sau mai puțin exploatat, astfel încât să poată acoperi încetul cu încetul lipsa venitului (arborele de cafea are nevoie de 6 ani înainte de prima recoltă și de 8 ani pentru a atinge randamentul maxim). Această perioadă, foarte specială, în care ne aflăm este în mod esențial un interval de tranziție între două ordini de producție
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cotidiană. În acest conflict se joacă viitorul imediat al nordului statului Congo, iar prima etapă a unei politici de dezvoltare constă evident în a-i cunoaște în întregime amploarea astfel încât să i se poată controla efectele. 1954 este data introducerii arborelui de cafea (au existat încercări încă în 1937-38, însă ele au eșuat din cauza războiului). Până în 1954, marea majoritate a satelor erau integrate în sistemul de exploatare a culturii de palmieri naturali: pe acest tablou de fundal comun se desfășoară procesul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
naturali: pe acest tablou de fundal comun se desfășoară procesul istoric pe care îl analizăm; o cunoaștere aprofundată a satului aflat sub semnul palmierului natural este deci necesară. Dar în ce moment trebuie analizat satul-palmier? În 1954, chiar înainte de introducerea arborelui de cafea? În această perioadă, situația era complet schimbată; la nivelul satului, producția era în scădere sensibilă, această cădere fiind marcată în cifre globale, după cum le-am prezentat în prima parte, prin extinderea din ce în ce mai accentuată a razei de acțiune a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]