2,333 matches
-
Macedonski, Octavian Goga și G. Bacovia, Tudor Arghezi, Ion Minulescu, Ion Pillat, Lucian Blaga, B. Fundoianu, Ion Caraion, Emil Botta, Coco Dumitrescu, Emil Brumaru, Ștefan Aug. Doinaș, Miron Kiropol, Yvonne Rossignon, Ileana Mălăncioiu), pagini de proză (Mircea Eliade, L. M. Arcade, Paul Goma), poezie populară. Într-un studiu despre Marin Preda, Gestul discernatoarelor rețineri (octombrie, decembrie 1982), Ion Caraion autorul stăruie asupra condiției scriitorului: „Un scriitor este ce afirmă (prin literatura lui, desigur). Dar un scriitor este și ceea ce neagă, și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286757_a_288086]
-
117. • Academica, revista Academiei Române, n° 12 (36), octombrie 1993, studii de Mihai Drăgănescu, Ilie Pârvu, Fănuș Băileșteanu, Nicolae Ionescu-Pallas. • Basarab Nicolescu, Théorèmes poétiques, Monaco, Rocher, 1994, pp. 7, 11, 282; Teoreme poetice, București, Cartea Românească, 1996, trad. de L. M. Arcade; a 2-a ed.: Iași, Junimea, 2007. • Antoine Faivre, Access to Western Esotericism, New York, State University of New York Press, 1994, pp. 44, 47, 288, 291, 292. • Petru Ioan, Orizonturi logice, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1995. • Dominique Temple și Mireille
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
lui Ștefan Lupașcu", Ateneu, nr. 3, iunie 1982. * Basarab Nicolescu, "Lupasco et la genèse de la Réalité", 3e Millénaire, nr. 3, iulie-august 1982, pp. 36-47. * Basarab Nicolescu, "Ștefan Lupașcu și geneza realității fizice", Cuvântul Românesc, iulie 1982. * Alexandra Roșu (L. M. Arcade), "Colocviul Ștefan Lupașcu", Cuvântul Românesc, iulie 1982. * Basarab Nicolescu, "Actualitatea filosofiei lui Ștefan Lupașcu", Cuvântul Românesc, iunie 1983. * Brigitte Ludwig, "S. Lupasco", Nouvelle Acropole, nr. 72, 1983. * Jacqueline Barbin, "Journées d'études sur la logique antagoniste de Lupasco", 3e Millénaire
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
iunie 1983. * Brigitte Ludwig, "S. Lupasco", Nouvelle Acropole, nr. 72, 1983. * Jacqueline Barbin, "Journées d'études sur la logique antagoniste de Lupasco", 3e Millénaire, nr. 19, 1983. * Basarab Nicolescu, "Trialectique et structure absolue", 3e Millénaire, nr. 12, 1984. * L. M. Arcade, "Le refus et l'acceptation de l'histoire chez Lupasco et Cioran", ARA Journal, nr. 6-7, 1985. * Basarab Nicolescu, "Regrettables oublis", 3e Millénaire, nr.18, ianuarie-februarie 1985. * Françoise Garoche, "L'analyse paradoxale: trialectique et système. Méthodologie de formation et d
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
a contradictoriului", Contemporanul, 28 octombrie 1988. * Monique Jutrin, Benjamin Fondane ou le périple d'Ulysse, Paris, Nizet, 1989, p. 59. * Ida Rabinovitch, "Physicien et forgeron de l'outil logique. Hommage à Stéphane Lupasco", Sources, nr. 22, iunie-iulie 1989. * L. M. Arcade, "Ștefan Lupașcu ne-a părăsit", Cuvântul Românesc, ianuarie 1989. * Basarab Nicolescu, "Les sources scien-tifiques de la philosophie de Stéphane Lupasco", Phréatique, nr. 49 și La tête dans les étoiles, vara 1989, pp. 127-133. * Vasile Sporici, "Ștefan Lupașcu și avatarurile unei antologii
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Ștefan Lupașcu și avatarurile unei antologii", Ateneu, nr. 4, aprilie 1990. * Bernard Dugué, "Utilisation de la logique dynamique du contradictoire pour formaliser les systèmes: vers un paradigme ondulatoire en biologie?", Revue internationale de systémique, vol. 5, nr. 4, 1991. * L. M. Arcade, "L'autre ciel chez Eminescu et Lupasco", ARA Journal, nr. 15, 1991. * Vasile Tonoiu, "Știință și filozofie", Academica, nr. 5, 1991. * Basarab Nicolescu, "Le tiers secrètement inclus", Phréatique, nr. 58-59, 1991. * Ilke Angela Maréchal, "Roberto Juarroz ou la vision du
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Cahiers du Sud, no 282, 1947; text reeditat in "Benjamin Fondane", Non Lieu, no 2-3, 1978. 3 Olivier Salazar-Ferrer, Benjamin Fondane, Paris, Oxus, "Les Roumains de Paris", 2004, pp. 224-229. 4 Cioran, Exercices d'admiration. Essais et portraits, Paris, Gallimard, "Arcade", 1986, cap. "Benjamin Fondane", pp. 151-158. 5 Geneviève Fondane, scrisoare către Yvonne și Stéphane Lupasco din 5 iulie 1946, inedită, arhivele Alde Lupasco-Massot. 6 Benjamin Fondane, L'Être et la connaissance. Essai sur Lupasco, Paris, Editions Paris-Méditerranée, Paris, 1998. 7
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
atunci întrebarea: de ce mai mănâncă oamenii fast-food? Evident, motivele americanilor pentru consumul de fast-food sunt diferite de cele ale europenilor sau ale asiaticilor. Și, evident, motivele est-euro-penilor sunt diferite de cele ale occidentalilor. McDonald's-ul, simbolic reprezentat prin două arcade aurii ca două porți uriașe către lume, este probabil iconul american cel mai popular, care a fost învestit cu nenumărate conotații de la apariția sa. Potrivit lui John Caputo, McDonald's oferă "o narațiune care cuprinde întreaga noastră ideologie 196". Dar povestea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
susținută de însăși existența zidului de împrejmuire pe care Tilyou, creatorul parcului, l-a ridicat în 1897. Deși motivul principal a fost reducerea accesului cerșetorilor și prostituatelor în parc, zidul, a cărui poartă principală de intrare era marcată de o arcadă din ipsos, decorată cu clovni, saltimbanci și măști, limita spațiul parcului ca loc de distracție, separându-l de realitatea cotidiană. Coney Island (arcada de la intrare) Scopul parcului Coney Island era de a oferi distracție pentru toată lumea, distracție pe care și-
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
accesului cerșetorilor și prostituatelor în parc, zidul, a cărui poartă principală de intrare era marcată de o arcadă din ipsos, decorată cu clovni, saltimbanci și măști, limita spațiul parcului ca loc de distracție, separându-l de realitatea cotidiană. Coney Island (arcada de la intrare) Scopul parcului Coney Island era de a oferi distracție pentru toată lumea, distracție pe care și-o putea permite oricine, indiferent de mijloacele financiare disponibile. Pe de altă parte, parcul crea "o atmosferă de iluzie și haos" prin juxtapunerea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
marile narațiuni, specifică secolului al XIX-lea, povestea care generează orașul este fragmentară, discontinuă și dislocată, creată din imagini tranzitorii, efemere, care apar și dispar rapid. Exemplul pe care îl dă Benjamin în sprijinul afirmației sale este acela al "Proiectului Arcadelor" din Paris. Exploratorul contemporan, precum flâneur-ul ciudat în căutare de distracție sau precum vagabondul modern, adună "cuvinte, expresii, viziuni și momente, într-un montaj sau mozaic al modernității 245". Dacă aplicăm perspectiva teoretică de mai sus în descrierea unei metropole
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Gloviczki, 2007, Greenberg et al., 2008, Arshard et al., 2009): • venele dorsale ale degetelor care prin multiplele anastomoze dintre ele formează rețeaua dorsală superficială a piciorului; • venele digitale plantare care se unesc între ele la rădăcina degetelor dând astfel naștere arcadei venoase profunde a piciorului. • rețeaua venoasă plantară (Lejars) care comunică prin numeroase ramuri perforante cu venele digitale și venele dorsale ale degetelor. Vena safenă internă (fig. 1) sau safena mare, principalul colector al sângelui venos al membrului inferior, se formează
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
fost schimbat față de cel din terminologia anatomică și lista a fost extinsă prin adăugarea câtorva vene cu semnificație clinică și anatomică (Tabel 2) (Eklof et al., 2004). Vena femurală comună merge de la confluența venei femurale cu vena femurală profundă până la arcada inghinaă unde se continuă cu vena iliacă externă. Vena femurală continuă cu vena poplitee de la marginea superioară a fosei poplitee și urcă prin canalul femural. Termenul de venă femurală superficială nu mai trebuie utilizat deoarece ea este o venă profundă
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
cu taine sibiline, Noi glasul ridicarăm în cântece senine Chemând uitarea sfântă în tragicul palat. Bătând din aripi grele, trecu grozava noapte, Plutind demoniacă în valuri lungi de șoapte, Iar jos, zăcând în umbră, stau roze la picioare. Păunii sub arcade, visând, plângeau în somn, Și rozele păliră ca albele fecioare Ce mor chemând zadarnic al visurilor domn. (Ștefan Petică, Moartea visurilor - XIV) Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte un sinonim
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
visul 5. mărci lexicogramaticale ale subiectivității: pronume la persoana I - noi; adjective pronominale, persoana I - noastre; verbe la persoana I - stam, ridicarăm (glasul) 6. secvențe care conturează dimensiunea spațială: în turnul fermecat; cerul greoi șintu necat; în tragicul palat; sub arcade 7. Comparația plasată la începutul strofei a doua (cerul .../ Părea o carte veche cu taine sibiline) impune o viziune ezoterică asupra universului, sugerând ideea că toate constelațiile reprezintă semne magice, profetice, înscrise pe filele cerului, imposibil de descifrat de către cei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cu privirea dulce și vagă, și tendință la midriază, gene foarte lungi, aripi nazale groase și depărtate, buza superioară umflată, buza inferioară moale și atârnând, dinți mari, mai mult lați decât lungi, de culoare opacă, neregulați ca formă, regulat aliniați, arcadă palatină semicirculară. Puls lent și slab, circulația abundentă și leneșă. Digestie lentă dar completă, stomac aton, miros bucal urât, tendință la flatulență. Urina apoasă și abundentă. Pubertate în general tardivă. Caractere dinamice Gesturi lente, stângace, puțin expresive, mers lent, voce
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
brun, abundent, suplu, cu reflexe aurii, ochi albaștri cu tendință la proeminență și sclerotică foarte albă, privire dreaptă, nări deschise, gura surâzătoare, cu buze rotunde și roșii, dinți mijlocii, bine proporționați (cei mai frumoși dinți), de culoare galben-crem, regulat aliniați, arcadă palatină aproape pătrată, rotunjită spre unghiuri. Puls vioi, regulat, bine bătut și plin, circulație activă și copioasă. Digestie ușoară și rapidă, apetit mare, cu tendință la excese. Urina abundentă, roșiatică și adesea cu sediment. Transpirație, mai ales pe frunte și
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
sau mai puțin închisă, foarte înfundați în orbite și uscați, privire fixă și neliniștită, nas subțire, buze subțiri, dinți mijlocii sau mici, conici sau plați, cu tiberculi tăioși, de culoare cenușie sau albăstruie (foarte caracteristică), neregulat aliniați sau cu anomalii, arcadă palatină neregulată, îngustă, ascuțită în „V”. Puls lent, mic, dur și uscat. Apetit slab și capricios, digestie lentă. Urină abundentă, tulbure, cu sediment. Transpirație rară. Caractere dinamice Gesturi scurte, tremurătoare și de aspect penibil. Mersul pare studiat și dificil, în
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
emanând farmec și eleganță, niciodată rigidă, ci întotdeauna în poziția care-i pune optim în valoare estetica, cu cel mai mic efort. Suplețea este caracteristica lui esențială. Antebrațul și brațul în hiperextensie, sunt întotdeauna rectilinii, gamba și coapsa la fel. Arcadele dentare sunt perfect suprapuse, dar bolta palatină este întotdeauna ogivală. Caractere dinamice Dominanța mișcărilor sale este eleganța, distincția naturală a atitudinii și a gesturilor armonioase. Toate gesturile sale sunt firești, estetice și expresive; este un model foarte apreciat de sculptori
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
pause]. O PAUZĂ prilejuită de o DESCRIERE. ¶Nu toate pauzele sînt pauze descriptive: unele sînt rezultatul COMENTARIULUI. Mai mult, nu orice descriere determină o pauză în narațiune: "Sala... era oarecum golașă cînd o vedeai în lungime și se deschidea în arcade mari într-un fel de hol împrejmuitor în care erau puse mese peste tot" constituie o pauză descriptivă pentru că nu corespunde vreunei treceri temporale în universul reprezentat (de Muntele vrăjit). Pe de altă parte, "După pește a urmat o foarte
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
dintr-o piatră sau dintr-o peșteră, este legată de doctrina transmigrației sufletului și a avut mare trecere în lu-mea romană. Și pe tăblița 44 care consemnează moartea marelui get Boero Bisto, în centrul jos se vede o peșteră cu arcadă iar în interiorul ei, în stînga stă îngerul păzitor cu roata vieții în mînă și în dreapta este un tripod cu un cap de taur deasu- pra. Ne spune altă legendă că Mitra s-a născut într-o peșteră, dintr-o lespede
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
se inseră mușchiul pectineu; - creasta pectineală (pectin ossis pubis), care delimitează suprafața pectineală, fiind în același timp și o continuare a linei nenumite; - în vârful suprafeței pectineale se pune în evidență spina pubisului pe care se fixează extremitatea internă a arcadei crurale; - suprafață ruaoasă pentru inserția mușchilor: drept abdominal și piramidal. Marginea posterioară prezintă: -spina iliacă postero-superioară (spina Wiaca posterior superior,; - șanțul fără nume; - spina iliacă postero-inferioară (spina Wiaca posterior inferior); - marea scobitură ischiatică (incisura inschiadica major) prin care trec următoarele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
învecinate sunt: 1. anterior: tendoanele mușchilor flexori, 2. posterior: tendoanele mușchilor extensori, 3. cu arterele radială și cubitală. Vascularizatia este asigurată de ramurile carpiene anterioare și posterioare din artera ulnară și radială, artera interosoasă anterioară și posterioară, ramurile ascendente din arcada palmară profundă. ARTICULAȚIILE INTERCARPIENE (articulations intercarpeae) Cele 8 oase carpiene așezate pe două rânduri determină formarea următoarelor articulații: 1. articulațiile proximale ale primului rând de oase carpiene, 2. articulațiile distale ale celui de al doilea rând de oase carpiene, 3
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
suprapiriform. - liaamentele: - pubian superior (lia. pubicum superius), unește cele două oase în partea superioară aăsindu-se în continuarea liniei albe a abdomenului; - arcuat (lia. arcuatum superius), situat în partea inferioară a simfizei pubiene de la disc la ramurile inferioare ale pubisului formând arcada pubisului; - pubian anterior, ligament care nu este în unanimitate acceptat. 1. Pubis (secțiune) 2. Liaamentul pubian anterior 3. Liaamentul pubian posterior 4. Cartilajul hialin 5. Discul interpubian Raporturile articulației sunt: 1. anterior: pielea, țesutul adipos subcutanat, venele cavernoase și vena
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
are originea la nivelul circumferinței interioare a toracelui de unde fibrele musculare converg spre centrul tendinos. Fibrele se pot grupa în trei porțiuni: lombară, costală și sternală. Porțiunea lombară pornește de pe vertebrele lombare prin stâlpii musculari și de pe două perechi de arcade aponevrotice- ligamentele arcuate medial și lateral. Stâlpul drept al diafragmei se formează de pe corpurile primelor trei vertebre lombare și de pe discurile intervertebrale corespunzătoare. Stâlpul stâng al diafragmei se formează de pe primele două vertebre lombare și de pe discurile intervertebrale învecinate. Marginele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]