25,430 matches
-
s-au răspândit în întreaga lume ĂUcraina, Polonia, Țările Baltice, Austria, Turcia, Țările Române, Bulgaria, Finlanda, ajungând cu timpul până în Brazilia, Argentina, SUA, Canada și Australia). Multe centre spirituale au fost distruse, iar cărțile și obiectele de cult au fost arse sau confiscate. Legătura tainică și indestructibilă dintre om și credință este foarte bine surprinsă de Fenoghen S. (1998) care arată că “De multe ori acțiunile religioase de amploare, cu un bogat conținut ideatic au avut la bază motive care la
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
fertilitatea și potențialul său productiv, și în prezent cea mai mare parte a populației activând în agricultură (legumicultură și culturi de câmp). În jurul anului 1900 au construit o biserică din lemn cu hramul “Sf. Nicolae”. În ianuarie 1994 aceasta a ars complet, împreună cu icoane și cărți vechi de sute de ani. A fost reconstruită între anii 1998-2002, sfințită în 2003 cu hramul “Sf. Ilie” și este folosită numai iarna. A doua biserică, sfințită în 1984 cu hramul “Sf. Nicolae”, este folosită
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
scrisul pe monumentele înaintașilor? Musai să-i trezească la realitate! Nu mai poate pierde o clipă, viața presează prea tare asupra talentului. „Câte subiecte stau ascunse sub pojghița concretului, câte acte de eroism cotidian rămân necunoscute! Nepermis de multă viață arde și se pierde fără a se bucura de trecerea în pagina tipărită!” (l-am citat aproape „textual” - nota autorului). Este nevoie de un cronicar al timpurilor noi, de un nou Neculce, cum subliniase și „secretarul unu” la o ședință recentă
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
Va fi, fără îndoială, un „om cu care se poate lucra”. Fiindcă a fost, „în prealabil”, bine „prelucrată” ! Când angajezi un nou salariat, este nevoie de timp, de răbdare! Nimic bun nu se poate face cât ai bate din palme! Ars longa ... (și mai cum spuneau latinii?) este o intuiție „justă”, orice s-ar spune!... „ - Tovarășu' Perju este un om foarte popular, care cunoaște oamenii...”, îl aude vorbind pe contabilul șef. (- Într-adevăr, până și femeia de serviciu și a dat
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
în cămară... Se înșirară ca la priveghi și-și turnară în păhărele mici cu dungă aurie pe margine. Hai să trăim! — Să trăim, Florico, de ce să nu trăim? chițăi Ca terina mai de la marginea canapelei. — Fă, da’ ce mă mai arde la stomac! se schimonosi Flo rica, scurgând caisata din fundul paharului. Ce-o fi pus Veta-n ea? — Ia vezi, n-are niște slană ceva prin frigider? Un mezel? Florica se ridică cu greu și făcu câțiva pași icnind. — Alelei, da
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
viespe, nu alta! Și mă strecuram afară, în spatele casei, să ne pupăm. Că pe vremea mea asta făceau tinerii. Acum... Și ne mai vedeam duminica la biserică. Mergeam, ăștia tinerii din sat, să cântăm în cor. Da’ de cântat ne ardea nouă? Mai cântam, ne mai pupam... Lasă, mamă, că ce-i frumos și lu’ Dumnezeu îi place. Io așa zic. Zic bine? Nu se mai lăsă păcălit să-i răspundă. — Și asta, cum îi zice, Mariana aia, îi trimitea lu
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
mai ușură starea fizică, îi mobilă destul de confortabil psihicul pentru câteva minute. Peste noapte se trezi de patru ori sub diverse pretexte și spre disperarea nevestei. Se răsuci și se suci, își făcu un ceai de iasomie și îl bău arzându-și limba și cerul gu rii. Dimineața îl găsi orb de somn și surescitat la maximum. Se bărbieri cu mai multă atenție decât de obicei și cu o spaimă întrucâtva mistică privind lama briciului. Își trase pantalonii și cămașa pe
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
cu toți golanii din cartier. La ușa Melaniei nu se înființa nimeni să ceară conspirativ obișnuita cană cu zahăr ori vreo ceșcuță cu ulei, cum se întâmplă după un obicei milenar între membrii unei asociații de bloc. Oricum frigiderul ei ardea freonul de pomană, căci nu găzduia niciodată altceva în afară de câteva feliuțe de pâine înghețate bocnă ori doze homeopatice de brânză; sau, semn că e într-o formă de zile mari, cașcaval. Ceea ce o îndreptăți pe Melania să opineze într-o
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
și-a scris pe ușă „Melania Măcelaru, ființă măcinată de întrebări existențiale“ nu înseamnă că trebuie să fie deranjată cu prostii de genul „Domnișoară, fir-ar mama ei a dracu’ de treabă, iar m-ați inundat, de mi s-au ars și firele-n pereți și s-a dus în aia mă-sii munculița mea de trei luni, c-am terminat cu zugrăvitu’ luna trecută, de făcusem casa boboc! Și să fiu al dracu’ dacă data viitoare nu vă pun să
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
de a apuca țigara de filtru și de a o presa foarte puțin în fundul scrumierelor, încât aproape că particulele roșii nici nu se împrăștiau, darămite să se stingă. Dacă era suficient de rapid, salva chiștocul dintre celelalte, gata scofâlcite sau arse până la filtru, imediat ce respectiva duduie îl abandona. Când ajungea în casa scării, chiștocul era înnobilat deîn dată cu numele de țigară. O întindea grijuliu, îi netezea hârtia boțită de regulă pe la mijloc și o vâra în buzunarul drept al pantalonilor
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
înaintării lui. Îl dezgoli. Buze fierbinți se opriră pentru o clipă pe umărul gol, în timp ce o mână fermă, dar blândă, o trase aproape, lipind-o de pieptul lui. Atingerea aceea o făcu să tremure ușor, în timp ce pielea obrajilor se încinse, arzând-o. Femeia din oglindă nu era ea. Ne se recunoștea în femeia aceea care o privea cu ochi tulburi, fremătând de dorință, doar imaginându-și prezența și atingerea tandră a străinului. Se îndepărtă de oglindă și alergă rușinată afară, alungând
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
ce să se îmbrace. Era nevoită să ducă la bun sfârșit o treabă începută. Coborând scările verifică iarăși dacă primise răspuns la întrebarea ei. Nimic. Dezamăgită, ieși din scara blocului. Afară, aerul fierbinte de vară timpurie o învălui plăcut. Soarele ardea tot ce atingea pe pământ cu razele sale fierbinți. Ochi negri, insistenți și iscoditori, o urmăreau din umbră. De fiecare dată când ieșea din casă avea aceeași senzație stranie că e urmărită și deși nu-i scăpa nimic din analiza
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
iar Karina se dezechilibră și căzu pe trotuarul încins de razele fierbinți ale soarelui. Copilul se opri în loc speriat. Nu știa cum să reacționeze. Karina rămase întinsă pe jos incapabilă să se ridice. Lacrimile se opriseră înainte de a inunda ochii, arzându-i. Pleoapele iritau retina urcând și coborând pe ochii uscați. De ce atât de aproape și totuși de neatins? Iar ea își dorea atât de puțin. Să știe cine e și să-i simtă îmbrățișarea. Această apariție era un fel de
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
timp să-și dea seama ce se întâmplă. Mașina porni și își continuă drumul ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, ca și cum Karina nici nu ar fi trecut pe acolo. Karina tuși de câteva ori, iritată de iuțeala care îi ardea căile respiratorii. Avea nevoie de apa. Era întuneric, nu vedea nimic. Își dădu seama că avea ochii legați cu ceva. Un material fin. Mai tuși de câteva ori nereușind să elimine senzația de arsură din gât și din piept. Vru
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
avem o inimă: pentru a hotărî pe cine să iubim și pe cine să urâm. Cu cât iubim mai mult viața, cu atât simțim că trăim mai intens. Să fim totuși atenți să nu trăim degeaba!.... Dincoace de frontieră unii ard de dorul libertății, pe când de cealaltă parte, altora le-a ieșit libertatea pe nas! Criza (nu aia de ficat, sau și aia...) e un moment istoric, un fel de răspântie când trebuie să chibzuim bine pe ce drum apucăm ca să
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
albinelor decât omului... Nectarul e pentru toate gusturile! Știința vieții nu trebuie considerată o creație a omului, câtă vreme oameni de seamă ne sfătuiesc neîncetat ca să ne întoarcem înapoi la natură! Pe fete le usucă dorurile și pe băieți îi ard călcâiele! Este bine ca din când în când să mai aruncăm câte o privire în urmă spre a vedea dacă drumul ales n-a apucat pe căi greșite..... N-azvârli la gunoi ce-ai agonisit cu trudă, să nu regreți
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
nu o iubești pe ea! Vânător ar fi o persoană care vânează animale (lupi, urși,iepuri, vulpi,lei, tigri ș.a.m.d.)! Când însă un ins cu patima vânătoriei, vânează oameni, cum s-ar putea numi?! Când pe pământ te arde flacăra acestei lumi, te refugiezi în stele, de parcă acolo focul ar fi mai puțin intens! Începutul lecturii unei cărți seamănă mult cu momentul când mergi într-o vizită undeva... Atenție, „în vizită” nu se merge oricum, vezi cum te pregătești
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
femeile care își cheamă soții pe nume. La auzul soț și soție, Marina se îmbujorează și, îmbujorat Avito de îmbujorarea ei, se apropie mai mult și îi pune o mână pe șold, în felul în care Materia dogorește și Forma arde. Idei? Ideea mea ești tu, Marina! Vai, Doamne, Avito, Doamne! și se eschivează. Doamne? Doamne... bine... da... totul e problema de a înțelege... Vei ajunge să mă faci să cred în el și lansând un "taci!" vocii interioare care îi
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
A gândi viața înseamnă a trăi gândul". "Scopul omului este știința". Aforismele sunt, în sfârșit, unul dintre punctele sale tari și Cartea aforismelor sau pilde de înțelepciune, cartea sa ezoterică, pe care o are de dat demonstrativ muritorilor. Pentru că cealaltă, Ars magna combinatoria, marea sa operă ezoterică, ce va fi scrisă în latină sau în limba volapük11, o rezervă pentru mai fericite vârste. Lucrează la ea în permanență, dar decis să o îngroape, necunoscută, într-un ermetic sertăraș de iridiu sau
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
ceilalți să ne creadă pentru ca să ne încredem în noi înșine -, și în lipsa acestei credințe, a credinței în popularitate, unica a scriitorului nostru, se disprețuiesc mutual cum cred că se disprețuiește mai bine". Făcute aceste considerații, se întoarce să lucreze la Ars magna combinatoria, muncă ce va fi într-o zi uimirea secolelor. Nu este, prin urmare, filosofia, după don Fulgencio, mai mult decât o combinație dusă la ultimele extreme. Muncă herculeană, genială, bazată pe a da, cum el a dat, cu
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
don Fulgencio, merge direct la fotoliu în care se așează și înainte de a scrie în carnețelul său această cugetare: "Bărbatul e un aforism", începe: Dragă Apolodoro: ai venit deja inițiat, pregătit pentru noua și marea lucrare care ți se oferă.... ars longa, vita brevis cum zice Hipocrates în greacă și în latină o repetăm... Vreau să-ți vorbesc, totuși fiul meu, în limbaj ezoteric, simplu și curgător, fără a apela la Ars magna combinatoria a mea. Ești foarte tânăr încă pentru
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
pentru noua și marea lucrare care ți se oferă.... ars longa, vita brevis cum zice Hipocrates în greacă și în latină o repetăm... Vreau să-ți vorbesc, totuși fiul meu, în limbaj ezoteric, simplu și curgător, fără a apela la Ars magna combinatoria a mea. Ești foarte tânăr încă pentru a te introduce în ea, pentru a te bucura de minunile închise ochilor comuni ai muritorilor. Comun-ul muritorilor, fiul meu, comun-ul muritorilor! Simțul comun este caracteristica lor. Ferește-te
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
să știe de asemenea, pentru că, nu dă alt ton placidelor sale sentințe? Ce sentințe! Ce talent de om! A știut să facă această fată! Un talent inconștient, adică genial! Cum poate să i se compare don Fulgencio? Pentru aforisme și Ars magna și filosofia ritmică, superumana Clarita, Clarita! "Acestea sunt teorii!" cum spune cu resemnare tatăl, don Epifanio. În sfârșit! Ce-i bate inima! Nu-l lasă să audă, nu-i lasă respirația, îl sufocă. Și Clarita, la fel, uluită, doritoare
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
a pierdut virginala imaturitate; acest bărbat a făcut-o să rodească... Vezi dumneata această talie? Asta e o crimă, o crimă care ar trebui pedepsită.... Dar dacă e soțul ei... Asta e o crimă, spun. Trebuie restabilite vestalele și cine arde mereu tămâie în altarul Critereei... barbar! Dar dacă este un individ excelent... Cel care pune stăpânire și se face stăpân pe o femeie frumoasă e o brută. O frumuesețe să fie noli me tangere, "privește-mă și nu mă atinge
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
de care suferi, de care am vrut să te contagiem. Și ce e asta? Vezi că te interesează? Știi cine a fost Erostrat 20? A fost unul care a incendiat templul din Efes pentru a face nemuritor numele său; așa ardem beatitudinea noastră pentru ca să ne ajungă numele, un sunet zadarnic, la posteritate. La posteritate! Da, Apolodoro apucându-l de mână nu credem în nemurirea sufletului și totuși moartea ne atrage, ne atrage pe toți, tuturor ne repugnă și ne amărăște inima
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]