6,861 matches
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2044, Anul VI, 05 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Camelia Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
REFUGIU de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379090_a_380419]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > APOCALIPSĂ Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2065 din 26 august 2016 Toate Articolele Autorului Ne-a înghețat privirea spre-nainte Sau ne e frică să privim `napoi. Înconjurați de false jurăminte, Pășim, damnați, pe drumul cu strigoi. Ne plictisim, vremelnic, și de
APOCALIPSĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379153_a_380482]
-
divan! Ne-am exila în pripă orișiunde, Însă de noi nicicând nu vom scăpa! Sub sarcofagul grijilor profunde, O soartă crudă-n veci ne-o devora... (din volumul " În oglinda sufletului meu", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015) Referință Bibliografică: APOCALIPSĂ / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2065, Anul VI, 26 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
APOCALIPSĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379153_a_380482]
-
soartă crudă-n veci ne-o devora... (din volumul " În oglinda sufletului meu", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015) Referință Bibliografică: APOCALIPSĂ / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2065, Anul VI, 26 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Camelia Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
APOCALIPSĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379153_a_380482]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2065, Anul VI, 26 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Camelia Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
APOCALIPSĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379153_a_380482]
-
Acasă > Poezie > Afecțiune > PRIMĂVARĂ DRAGOSTEI Autor: Corina Lucia Costea Publicat în: Ediția nr. 1892 din 06 martie 2016 Toate Articolele Autorului Text scris de Amalia Ardelean: A trecut mult timp de când ne-am întâlnit, Dar, în sfârșit, Am înțeles: Prietenia noastră E că floarea de cireș! Întotdeauna te-am privit, Pentru tine Am zâmbit, Iar sentimentele mele Au înflorit! Sufletul ți l-ai deschis, În sfârșit
PRIMAVARA DRAGOSTEI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379984_a_381313]
-
înțeles: Prietenia noastră E că floarea de cireș! Întotdeauna te-am privit, Pentru tine Am zâmbit, Iar sentimentele mele Au înflorit! Sufletul ți l-ai deschis, În sfârșit... După mult timp, Zâmbetul tău A răsărit! Timișoara,06.03.2016 Amalia Ardelean Referință Bibliografica: Primăvară dragostei / Corina Lucia Costea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1892, Anul VI, 06 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Corina Lucia Costea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
PRIMAVARA DRAGOSTEI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379984_a_381313]
-
pictorii etc. În secolurile XVI-XVII și XVIII, fenomenul era polarizat în jurul cronicarilor, Grigore Ureche, Ion Neculce, Antim Ivireanu etc, dar și în jurul unor domnitori, cum a fost Brâncoveanu, Ieremia Movilă care a încurajat, în special, arhitectura, pictura votivă, apoi Școala Ardeleană și corifeii ei au polarizat în jurul lor cărturari ce au promovat românismul în Transilvania. Apoi Dimitrie Cantemir a fost un deschizător de drum, mai târziu în secolul XIX, Ion Eliade Rădulescu, Maiorescu, Eminescu, Alexandri,Caragiale, iar în secolul XX marii
ARTA-OGLINDĂ CONVEXĂ A REALITĂȚII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380046_a_381375]
-
său, cumpără pământ la Rușavău, azi, în județul Buzău. În vremea de atunci învățatul în limba română nu se făcea sistematic. Astfel, literatura română la început i-a trezit interesul prin cărțile populare, precum “viețile sfinților”, narațiunea în versuri a ardeleanului Ion Barac. A învățat să scrie românește de la secretarul tatălui său Petrache Nănescu, autor de cântece lumești ... Citește mai mult Cine-i...Un fost scriitor, un fost academician, născut la București în 16 august 1816. Era strănepot și nepot de
DUMITRU K NEGOIŢĂ [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
său, cumpără pământ la Rușavău, azi, în județul Buzău. În vremea de atunci învățatul în limba română nu se făcea sistematic. Astfel, literatura română la început i-a trezit interesul prin cărțile populare, precum “viețile sfinților”, narațiunea în versuri a ardeleanului Ion Barac. A învățat să scrie românește de la secretarul tatălui său Petrache Nănescu, autor de cântece lumești ... VI. PE HARTA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI SE AFLĂ ȘI BUZĂUL, de Dumitru K Negoiță , publicat în Ediția nr. 2146 din 15 noiembrie 2016
DUMITRU K NEGOIŢĂ [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
carte cu oameni și despre oameni, carte cu specific românesc, carte utilă pentru clerici, dar și deopotrivă pentru mireni, aceasta este ilustrarea datoriei morale a autorului față de înaintași și totodată un act de legitimare, un atestat de mândrie națională. Căci ardelean hunedorean fiind la origini, Părintele Ionel Popescu, un strălucit orator și povestitor, dă dovadă de o nedisimulată vibrație și sensibilitate când vine vorba de valori morale, de sentimentul național și de noțiunea de patriotism în genere. Respectul față de înaintași (oameni
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
frumos cuvânt și cel mai crezut îl spune despre artistă compozitorul și dirijorul Constantin Arvinte: „Acum mai bine de cinsprezece ani, pe pajiștea înflorită a cântecului popular românesc în plin miez de vară, și-a făcut apariția o mândră floare ardeleană, timidă și discretă, sfioasă dar hotărâtă să-și desfacă petalele vocii și să-și dezvăluie frumusețea și bogăția însușirilor sale artistice. Era Maria Stroia! Era la începuturile sale într-ale cântecului transilvan, dar dragostea pentru doina și jocul de pe plaiurile
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
la începuturile sale într-ale cântecului transilvan, dar dragostea pentru doina și jocul de pe plaiurile natale ale Orăștiei, sensibilitatea, căldura sufletească și mai apoi priceperea în unduirea vocii căpătată în școală și, mai ales, în frecvent stăruitoarele peregrinări prin satele ardelene, i-au dat conștiința valorii sale artistice de exprimare prin cântec. Printr-o expresie, poate desuetă, dar adevarată în cazul ei, Maria Stroia a adunat ca o furnică repertoriul său de doine și balade, de cântece lirice și de ceremoniale
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
ori român...E vorba că și de identitate. Comunitățile se fondează pe bază de etnii, națiune, așa cum sunt comunitatea ucrainenilor, rușilor, evreilor, bulgarilor etc. Noi avem o etnie-română și înseamnă, ca comunitățile noastre trebuie să se numească a românilor (bucovineni, ardeleni, moldoveni, dacă doriți să accentuați regionalismul. Dar, cred, ca cel mai bine s-ar înscrie în programul unirii că asociațiile să poarte un singur nume: românești, în care să se regăsească și ardeleanul cu munteanul și cu moldoveanul. Și că
A SOSIT TIMPUL de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380447_a_381776]
-
trebuie să se numească a românilor (bucovineni, ardeleni, moldoveni, dacă doriți să accentuați regionalismul. Dar, cred, ca cel mai bine s-ar înscrie în programul unirii că asociațiile să poarte un singur nume: românești, în care să se regăsească și ardeleanul cu munteanul și cu moldoveanul. Și că balada Miorița să rămână în legendele istorice... Odată cu căderea comuniștilor, cei aflați la cârma RM după 2009 au dus o politică neînțeleasa nici până azi, dar ne bucura totuși un lucru, că au
A SOSIT TIMPUL de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380447_a_381776]
-
toți Sfinții și Îngerii Săi. Această vedenie o vede tot omul bun care-l iubeste pe Iisus Hristos și pe Măicuța Sa. Cerul se mai deschide de Bobotează și de Paști. (Niculiță-Voronca,I, p. 96) În unele sate bănățene și ardelene, ziua de 1 Ianuarie se mai numește și Crăciunul Mic. (I. Ghinoiu, 1997, p. 52) Sf. Ioan vede adesea cum se deschide cerul și pe Dumnezeu ținând în mână tunetul, așa, ca un bici sau ca o pușcă împodobit/ ă
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
Napoca Nova pe anul 2014; Vasile B. Gădălin („Întoarcerea acasăˮ) - Premiul pentru antologie lirică; Elena Angheluță Buzatu („Cu gust de infinit. Vol. 1 Au înflorit salcâmii”) - Premiul pentru schiță; Nadia Linul Urian („Vitralii”) - Premiul pentru povestire; Natalia Cornelia Micușan („Destine ardelene paralele și intersectate”) - Premiul pentru memorialistică; Milena Munteanu („Departe de țara cu dor”) - Premiul pentru creație patriotică; Alina Todoran („Terapii complementare. Mituri și perspective”) - Premiul pentru carte științifică; Eugen Coța („Parodii... după parodii”) - Premiul pentru literatură umoristică; Vasile Dorin Ghilencea
PREMIILE PE 2014 ALE EDITURII NAPOCA NOVA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379390_a_380719]
-
Știință, Cluj-Napoca DUMITRU DUMITRICĂ, pentru volumul „Pe vadul timpului”, Ed. WexComs, București RAVECA VLAȘIN, pentru volumul pentru copii „Prin grădina de poveste”, Ed. ASTRA Dej 3. PREMIUL PENTRU „CARTEA DE PROZĂ” HORIA BĂDESCU, pentru romanul „Zborul gâștei sălbatice”, Ed. Școala Ardeleană, Cluj-Napoca VOICHIȚA PĂLĂCEAN-VEREȘ, pentru volumul de proză scurtă „De sub vălul de negură”, Ed. Grinta, Cluj-Napoca VERONICA OȘORHEIAN, pentru volumul de proză pentru copii „Bumbușca și alte povestiri”, Ed. Grinta, Cluj-Napoca 4. PREMIUL PENTRU „CARTEA DE SATIRĂ ȘI UMOR” ION CONSTANTINESCU
PREMIILE LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA PENTRU CĂRŢILE APĂRUTE ÎN ANUL 2015 de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379433_a_380762]
-
7. PREMIUL PENTRU „CARTEA DE MEMORIALISTICĂ ȘI SPIRITUALITATE” CONSTANTIN ZAVATI, pentru cele trei volume de memorii și mărturisiri 8. PREMIUL PENTRU „CARTEA MONOGRAFICĂ ȘI DE CULTIVARE A VALORILOR TRADIȚIONALE” IONUȚ ȚENE, pentru volumul „Contra curentului, radiografii istoriografice post-moderne”, Ed. Școala Ardeleană, Cluj-Napoca 9. PREMIUL PENTRU „CARTEA DE ANTOLOGIE ȘI DE PROMOVARE A VALORILOR LITERARE” TEODORA STANCIU, pentru volumul bilingv „Poezia în afara hotarelor”, Ed. Destine Literare, Montreal, Canada 10. PREMIUL PENTRU „CARTEA DE DEBUT” ADRIAN MITROI, pentru volumul „CĂLĂTOR PE DRUMUL VIEȚII
PREMIILE LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA PENTRU CĂRŢILE APĂRUTE ÎN ANUL 2015 de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379433_a_380762]
-
sânge,/ vântul dacă bate, plopul nu mai plânge.// Țară, țăruleană limpede ca Prutul,/ lasă-mă să-ți mângâi rana cu sărutul...” (Andrei Ciurunga-Cântec pentru Basarabia în Lacrimi pentru Basarabia 1940-1995. Ed. Arvin Graphics 2002) Meritele savantului, pedagogului, patriotului și revoluționarului ardelean Onisifor Ghibu pentru înfăptuirea marii Uniri, privind cauza Basarabiei au fost monumentale. Statuia zelului său naționalist este sculptată de mâna și sufletul altui mare Român, mitropolitul Gurie Grosu: Ne-a adunat în jurul său, cum adună pasărea puii săi, sub aripile
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
Vitejiei armatei noastre s-au alăturat răzeșii cărturari nemțeni de la poalele Ceahlăului, declanșând: „ asaltul final pentru Unirea Basarabiei, învățători nemțeni ca Leon Mrejeriu, Simion T. Kirileanu, Petru Gheorgheasa etc., au plecat în Basarabia, unde împreună cu alții s-au alăturat pedagogului ardelean Onisifor Ghibu.” (Traian Cicoare-Marea Unire și județul Neamț, în „Reformatorul”, Piatra Neamț, din 20 Decembrie 1993) Clubul Nobilimii Basarabene l-a întâmpinat pe marele român și distins militar, Ernest Broșteanu distins cu Ordinul Militar „Mihai Viteazu”, cel al „Legiunii de Onoare
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
ZUPA DE OPINCI, de Aurel Lucian Chira , publicat în Ediția nr. 2306 din 24 aprilie 2017. ZUPA DE OPINCI Era obligatoriu ca tata să aibă la prânz o “zupă”. Pentru el toate erau “zupe”: ciorbele, supele, leveșa (cuvânt preluat de ardeleni de la unguri)... Când nu avea carne, îi cerea mamei să facă o zupă chiar și pe-un picior...de scaun. Așa s-a întâmplat într-o zi când mama chiar nu avea nici un fel de carne. Puișorii erau mult prea
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
le-a lăsat la înmuiat vreo 3 ore. Apoi le-a tăiat în fâșii ... Citește mai mult ZUPA DE OPINCIEra obligatoriu ca tata să aibă la prânz o “zupă”. Pentru el toate erau “zupe”: ciorbele, supele, leveșa (cuvânt preluat de ardeleni de la unguri)... Când nu avea carne, îi cerea mamei să facă o zupă chiar și pe-un picior...de scaun.Așa s-a întâmplat într-o zi când mama chiar nu avea nici un fel de carne. Puișorii erau mult prea
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
pentru iarnă. Scorojite, uscate, mucegăite într-un colț. Le-a spălat, le-a lăsat la înmuiat vreo 3 ore. Apoi le-a tăiat în fâșii ... IV. , de Aurel Lucian Chira , publicat în Ediția nr. 2306 din 24 aprilie 2017. UN ARDELEAN CHIRA AUREL LUCIAN (Bunicu´ Boboc) s-a născut la 10 iunie 1940 în satul Lipău, județul Satu Mare. A copilărit în câteva sate din Nordul Ardealului și s-a stabilit la Cluj. Porecla Boboc, n-are nici o legătură cu bobocii de
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > PE PORTATIV Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1932 din 15 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Din cenușă-au înflorit speranțe. Le-am udat cu stropii de argint, Izvorâți din clipe ce nu mint, În iubirea fără de restanțe. M-am retras cu timpul la
PE PORTATIV de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381091_a_382420]