7,924 matches
-
se dorește explicarea unui anume fapt social, trebuie să se facă apel, după cum afirma Durkheim, la "fapte sociale anterioare", nu la filosofie sau la moștenirea genetică"138. Această credință este azi depășită, iar acest cadru de raportare este inadecvat. Fukuyama argumentează: "Științele vii ne oferă însă tot mai multe dovezi că oamenii se nasc cu structuri cognitive și capacități de învățare preexistente, care îi conduc firesc spre societate"139140. Insistăm asupra sintagmei "caracterul natural al conștiinței de sine". Conceptul este unul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
fi schimbate (oferite), asigurau legătura cu natura, cu ceilalți oameni și cu zeii. Apariția, din punct de vedere cronologic, istoric, a funcției de mijloc de schimb înaintea celei de măsură a valorii mărfii este susținută și de către H.H. Hoppe, care argumentează că această funcție "a izvorât din existența incertitudinii"308. În continuare autorul citat argumentează: "Moneda trebuie să apară ca monedă marfă, deoarece un obiect poate fi cerut ca mijloc de efectuare a schimburilor numai dacă beneficiază de cerere de barther
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
din punct de vedere cronologic, istoric, a funcției de mijloc de schimb înaintea celei de măsură a valorii mărfii este susținută și de către H.H. Hoppe, care argumentează că această funcție "a izvorât din existența incertitudinii"308. În continuare autorul citat argumentează: "Moneda trebuie să apară ca monedă marfă, deoarece un obiect poate fi cerut ca mijloc de efectuare a schimburilor numai dacă beneficiază de cerere de barther preexistentă"309. Nu există o funcție principală sau una secundară a monedei. Ambele sunt
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
economisirea, este o calitate a monedei de a păstra valoarea pe termen mai îndelungat. Presupune amânarea cheltuielilor și depozitarea monedei la bănci sau păstrarea prin alte forme. În ceea ce privește numărul de funcții pe care le are moneda, ne exprimăm, și am argumentat anterior, preferința pentru cele două dezbătute. Pentru a le deosebi ca importanță, Costin Kirițescu le împarte în "funcții principale" și enumeră 326 evaluarea bunurilor și serviciilor 327 și mijlocirea schimburilor 328; și în funcții secundare 329, unde enumeră: mijlocirea creditului
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
mai puțin situația decât alegerea hotărâtă a unei anume definiții și a unei anume rate de creștere"810. Friedman militează pentru o cifră între 3 și 5% de creștere a numerarului, ca medie anuală. Să fie această cifră 4%? Putem argumenta favorabil dacă vom considera, și este corect să considerăm, ca o cifră sănătoasă, durabilă de creștere anuală a PIB-ului ca fiind de 0-2%. În continuare, Friedman își întărește argumentația în jurul expansiunii monetare prin păstrarea stabilității monedei. "Aș dori să
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
a pleca de la această realitate și de a căuta soluțiile de "punere la treabă" a răului. Sedlacek arată: "În cartea sa The Spirit of Democratic Capitalism, economistul Michael Novak se ocupă de problema transformării răului într-o forță creatoare. El argumentează că numai capitalismul democratic, spre deosebire de toate celelalte sisteme alternative frecvent utopice a înțeles cât de adânc înrădăcinat este răul în sufletul omului și și-a dat seama că depășește puterea oricărui sistem de a smulge cu totul acest "păcat" profund
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
unii prieteni mai întreabă dacă nu știu pe undeva "un whisky original", pentru că trebuie să meargă la "cineva". 7. Natura umană în contradicție cu socialismul Am spus în nenumărate rânduri că socialismul este o utopie 1211. De fiecare dată am argumentat contextul respectiv, dar nu am spus ceea ce trebuie ținut mereu minte. Socialismul a fost o utopie pentru că s-a situat împotriva sau în afara naturii umane 1212. Socialismul crede, în mod eronat, că atunci când sunt parte a unei acțiuni economice, oamenilor
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
care crede că sistemele sociale umane sunt cele mai complexe dintre toate sistemele". Immanuel Wallerstein, Statutul sociologiei ca știință socială, în Dumitru Otovescu-co, Tratat de sociologie generală, Editura Beladi, Craiova, 2010, p. 106. Pe baza acestei idei este gândită și argumentată această lucrare. Putem înțelege banul dacă vom înțelege omul și putem înțelege omul dacă înțelegem lumea fizică și biologică. Wallerstein completeză: ,,După părerea mea studiile de complexitate și studiile culturale au mutat științele naturale și științele umaniste pe domeniul științelor
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cercetărilor de marketing și a managementului resurselor umane o reprezintă motivația, respectiv ansamblul de mobiluri (nevoi, interese, intenții, tendințe, idealuri), care susțin realizarea anumitor obiective, acțiuni, fapte, aptitudini de personalul angajat. De altfel, specialiștii În marketing și management susțin și argumentează că performanțele unui individ (salariat) În postul pe care Îl ocupă Într-o organizație sunt rezultatul produsului dintre abilitățile pe care le deține, motivație sau rolul pe care individul Îl ocupă la nivelul organizației, respectiv. În care: SP - performanțele profesionale
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
diferențiere. 7. Presupunând că o firmă cunoscută își restrânge capacitatea de producție, indicați care sunt categoriile de costuri care înregistrează creșteri. Considerați că balanța generală a costurilor strategice se va înrăutăți având drept consecință o creștere a costului total mediu? Argumentați răspunsul cu ajutorul unor raționamente bazate pe prezumțiile actuale comune, asociate categoriilor discutate. 8. Strategiile de diferențiere sunt afectate de costurile strategice explicate? Argumentați folosind exemple de firme cunoscute prin produsele lor. Bibliografietc "Bibliografie" Aiken, M., Hage, J. (1968), „Organizational Interdependence
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
balanța generală a costurilor strategice se va înrăutăți având drept consecință o creștere a costului total mediu? Argumentați răspunsul cu ajutorul unor raționamente bazate pe prezumțiile actuale comune, asociate categoriilor discutate. 8. Strategiile de diferențiere sunt afectate de costurile strategice explicate? Argumentați folosind exemple de firme cunoscute prin produsele lor. Bibliografietc "Bibliografie" Aiken, M., Hage, J. (1968), „Organizational Interdependence and Intra-organizational Structure”, American Sociological Review, vol. 33, decembrie, pp. 912-930. Allaire, Y., Fîrșirotu, M. (1990), „Strategic Plans as Contracts”, Long Range
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
privatizărilor prin metoda MEBO din România ultimului deceniu ar fi de natură a da dreptate lui Reder și Clark. Mai târziu, apariția teoriei raționalității limitate a lui Simon (1957) fragilizează și mai mult ideea unui „superscop” concretizat în maximizarea profitului, argumentând că este mulțumitor și un profit oarecare. Înlocuirea „superscopului” cu un set de alte scopuri, cu o exprimare ce arată o claritate în scădere, de la problema proprietății la cea a satisfacției asociate întreprinderii, sugerează și că există o diversitate de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
asiatice, în principal cele japoneze și sud-coreene, au altă viziune asupra performanței decât cele occidentale. Bazându-se pe exemplele din economia americană, pe o serie de studii (Dent, 1959; England, 1967), dar ghidat și de intuiția sa, Peter Drucker (1974) argumentează faptul că afacerile bine conduse au obiectivele fixate într-un număr de opt „arii-cheie pentru performanță”. Conceptul de „arie-cheie pentru performanță” a fost lansat în lucrarea sa din 1954 și a dobândit substanță în următoarele două decenii prin „inventarierea” performanțelor
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
apariția sa, în anii ’70. Astăzi benchmarkingul este asociat noului val de tehnici de analiză care pun accentul pe comparație ca mijloc de îmbunătățire continuă a performanței. Unii autori consideră că reprezintă un „element de rezistență” al managementului calității totale, argumentând astfel introducerea în noile standarde privind calitatea a unor prescripții metodologice specifice. Dată fiind popularitatea instrumentală a acestei tehnici, este explicabilă proliferarea unei varietăți de forme de utilizare, ca și apariția unui număr mare de arii de aplicare. Utilizarea sa
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
o sursă credibilă de altă natură dacă deducția realizată a fost satisfăcătoare. 3. Utilizați ca subiect de benchmarking o universitate cunoscută. Schițați planul de analiză pentru toate cele patru categorii tipologice descrise. Care ar fi indicatorii relevanți pentru comparațiile realizate? Argumentați o listă scurtă de trei indicatori pentru fiecare tip de benchmarking. 4. Realizați aceeași abordare pentru o altă organizație publică despre care aveți cunoștință că funcționează; spre exemplu: - spital; - primărie; - școală. 5. Presupunând că aveți de realizat un benchmarking funcțional
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
4.1. Responsabilitatea socială a corporației - concept, istoric, componentetc "4.1. Responsabilitatea socială a corporației - concept, istoric, componente" Conceptul se dezvoltă în actuala sa formă începând cu 1970, referindu-se la colecția de experiențe, politici organizaționale și elemente teoretice către argumentează adoptarea de către firmă a unui comportament cu implicații sociale pozitive. Implicațiile sociale înseamnă tratarea pozitivă a prevederilor legale privind operarea afacerii, dar și un tratament caracterizat prin respect față de oameni, comunități și mediul natural. Organizației i se cere să adopte
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
are sens dacă se remarcă faptul că discuția subiectului este focalizată, în acest domeniu particular de aplicație, asupra a trei provocări majore: - scepticismul generat de actualele practici din afaceri, care sugerează că afacerile sunt lipsite de etică; - obiecția „realistului”, care argumentează că nu este practic să fie introduse preocupări de natură etică în afaceri și că, în fond, o afacere este amorală; - subiectivismul etic și relativitatea eticii. Fiecare dintre cele trei provocări are propria sa istorie, și nume importante le sunt
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
demonstrează că sistemul de concepte de înlocuire este slab articulat și discutabil din punctul de vedere al conținutului. Articolul „The Core Competence of the Corporation” al lui Prahalad și Hamel a avut un succes extraordinar, greu de justificat, după cum au argumentat adepții USA, prin conținut, dar rezonabil ca instrument de reflecție într-un moment al dezvoltării concurențiale globale. Practica a oferit o viziune mai clară asupra problemei: USA a rămas o entitate operațională de bază la nivelul corporațiilor, iar conceptul s-
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de „industrie” este contestată cu argumente temeinice, de către adepții conceptului de „piață”, între care, mai cunoscuți în România, sunt Allaire și Fîrșirotu (1998). Aceștia susțin că este mai logic să se discute de segmentarea pieței, decât de cea a industriei, argumentând că piața are și o componentă „ofertă”, nu numai „cerere”. Efortul lor este zădărnicit chiar de Philip Kotler, care, în opera sa privind marketingul, utilizează conceptul de „piață” doar focalizat asupra cererii. În acest context, interesul față de managementul strategic actual
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
se face pe două direcții diferite de cercetare, în funcție de prezumțiile asociate tipului de strategie generică „tip Porter” urmată de organizație. O primă dilemă este legată de modul în care s-ar putea opera în dualitatea strategică cost redus-diferențiere. Porter a argumentat că nu este posibilă combinarea celor două căi de obținere a unui avantaj strategic, ceea ce obligă la o opțiune clară. Combinarea ar avea drept efect „căderea la mijloc”, adică obținerea unui produs comun la un preț mare. Compararea modului în
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
și modernă de a gândi teatrul, și nu în suprapunerea care se poate face uneori cu anumite texte din Ionescu sau Beckett. Studiul pune în valoare în primul rând imaginea lui Caragiale ca adept al „teatrului total”, criticul afirmând și argumentând ideea că I. L. Caragiale „a fost, cu adevărat, un mare vizionar: dramaturgul a pătruns adânc sensurile lumii sale și a «presimțit» unele dintre dezvoltările ei ulterioare”. În acest mod, dramaturgul devine un predecesor al lui Gordon Craig, Georg Fuchs și
CONSTANTINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286371_a_287700]
-
local, guvernul suedez Și-a exprimat îngrijorarea în ceea ce privește efectele poluării create de alte state europene asupra lacurilor din Suedia. Guvernele țărilor subdezvoltate - India fiind reprezentată de prim-ministrul Indira Ghandi - considerau problemele legate de mediu un lux pentru cei bogați, argumentând că, în țările lor, grija pentru mediul înconjurător era umbrită de sărăcie (Dresner, 2007: 28). Cu toate acestea, relația dintre dezvoltare Și mediul înconjurător a fost acceptată Și a fost inclusă în Declarația de la Stockholm. Cele 26 de principii ale
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
Și necesită un anumit grad de dezvoltare a infrastructurii care, în unele cazuri, pot cauza reducerea, degradarea sau distrugerea resurselor turistice. Garrod Și Fyall (citați de Southgate, Sharpley, 2002: 241) propun o asemănare între industria turistică Și industria grea. Ei argumentează că industria turistică exploatează resursele naturale ale unei regiuni Și le transformă pentru a fi vândute turiștilor, oarecum similar cu industria extractivă sau petrochimică. Sursa: Mason, 2003: 53. Figura 3.1. Elementele componente ale mediului înconjurător Relația dintre turism Și
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
și mai ales Renaștere pentru definirea unor fenomenalități de creație românești. Cultura noastră s-a integrat în cea europeană într-un proces de evoluție firească pe propriile coordonate. Validitatea acestui punct de vedere, inspirat, probabil, de eseistica revistei „Gândirea”, dar argumentat prin roadele unei laborioase cercetări personale, e, firește, de discutat. Aflate cumva între afirmare și tăgăduire - Nicolae Manolescu include în Istoria critică a literaturii române (1990) un capitol intitulat, semnificativ, A existat un baroc românesc? -, secvențele baroce din literatura noastră
BAROC. Termenul. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
-
Gazeta ilustrată”, „Meșterul Manole”, „Tribuna”, „Națiunea”, „Sfarmă-Piatră”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Preocupări literare”, „Poporul”, „Vremea”, „Gândirea” ș.a. Era considerat unul dintre cei mai avizați critici de artă din epocă, studiile sale, dintre care unele au apărut în volume, operând incursiuni minuțios argumentate în domeniul relațiilor care se stabilesc între opera de artă plastică și subiectul receptor sau oferind comentarii inedite pe marginea câtorva capodopere ale picturii naționale și universale. Preocupări similare manifestă și pentru muzică și literatură, de o importanță specială fiind
BENES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285697_a_287026]