13,008 matches
-
datorită prelungirii conjuncturii favorabile, marcată de lipsa pătrunderilor alogene semnificative și a factorilor de ordin climato-biologici, cum ar fi schimbarea climei (încălzirea ei). De această dată, situația înregistrată în Bazinul Bârladului nu mai face excepție, din arealul Moldovei, cercetarea siturilor arheologice indicând mici creșteri demografice (fig. 11). Această fluctuație etno-demografică se reflectă în numărul așezărilor și al necropolelor, în modul de dispunere al acestora și nu în ultimul rând în inventarul arheologic. În bazin, pentru ambele perioade analizate (secolele VI-VII
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nu mai face excepție, din arealul Moldovei, cercetarea siturilor arheologice indicând mici creșteri demografice (fig. 11). Această fluctuație etno-demografică se reflectă în numărul așezărilor și al necropolelor, în modul de dispunere al acestora și nu în ultimul rând în inventarul arheologic. În bazin, pentru ambele perioade analizate (secolele VI-VII și VIII-IX) există un echilibru în privința numărului așezărilor (98 și 92), a descoperirilor funerare izolate (două și două), a inventarului (exceptând obiectele metalice, care sunt mai multe în intervalul veacurilor VIII-IX
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
roată. De asemenea, numărul și diversitatea obiectelor crește în etapa premergătoare culturii Dridu, îndeosebi uneltele, armele și piesele de port (podoabă și vestimentație). Însă, apogeul culturii amintite este atins în „faza clasică”, din secolele X-XI. B. PERIOADA SECOLELOR X-XI Activitatea arheologică din a doua jumătate a secolului XX a contribuit la identificarea etapelor definitorii procesului de formare a poporului și limbii române (secolele VIII-IX). În strânsă legătură cu acest eveniment a fost pusă și cultura materială autohtonă, a cărei faze preliminare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
AȘEZĂRI În Bazinul Bârladului, pentru etapa anterioară s-au identificat 99 de vestigii, majoritatea așezări, iar dintre acestea doar șase au fost cercetate sistematic. În secolele VIII-IX s-au descoperit doar două morminte izolate/necropole, puține față de numărul stațiunilor. Descoperirile arheologice, din secolele X-XI, depășesc perioadele anterioare, datorită menținerii creșterii demografice, chiar și la scară redusă comparativ cu restul teritoriului Moldovei. Acest fenomen a fost determinat de perioadelor de acalmie politică și de relațiile pașnice dintre comunitățile învecinate sau cu alogenii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de a le include în analiza siturilor din perioada secolelor X-XI, mai ales că se întind cronologic până spre finalul veacului XI. În consecință, luând ca punct de reper aceeași statistică de la jumătatea anilor '90, se pare că numărul descoperirilor arheologice din Moldova, din intervalul cuprins între a doua parte a secolului al IX-lea și până la sfârșitul secolului al XI-lea, se ridică la 385, semnalate în 307 localități. Majoritatea acestor situri sunt amplasate în zona podișurilor (247), a câmpiilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de unelte și arme (7). O bună parte din vestigiile amintite s-au descoperit în aria bazinului (158), pe teritoriul a 121 de localități. Dintre acestea 135 sunt așezări, găsite în urma cercetărilor de suprafață, din care 12 au fost investigate arheologic (sondaje sau săpături sistematice). Restul de 23 de vestigii reprezintă morminte izolate/necropole (11) și alte diverse (12) obiecte izolate (Anexa 2, harta III). Spre deosebire de perioadele anterioare, pentru secolele X-XI, numărul mormintelor izolate/cimitire descoperite în Moldova (20) este mai
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
celor specificate, cele mai multe vestigii medievale timpurii, din această perioadă, s-au descoperit în zona de podiș, unde s-a remarcat, la unele așezări, o continuitate de locuire în vechea vatră încă din Preistorie sau Antichitate (Dodești, Drăgești, Negrești). Însă, cercetarea arheologică a constatat, pentru intervalul veacurilor VI-XI, mutarea vetrelor de sat datorită nevoilor comunităților respective; în acest context, la cartarea siturilor s-a remarcat prezența unor grupuri apropiate de stațiuni (uneori la mai puțin de 1 km), care pot reprezenta
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
asemenea acțiuni, din cauza contactelor mai slabe sau pașnice (ca rezultat al plătirii unui tribut) cu noile grupuri alogene, care nu au periclitat siguranța membrilor comunităților locale. Din cele 135 de așezări, identificate prin periegheze, în 12 s-au întreprins cercetări arheologice (sondaje sau săpături sistematice): Drăgănești (punctul Bursucărie), Gârbovăț-Ghidigeni (punctul Arcaci), județul Galați și în 10 localități de pe teritoriul actual al județului Vaslui, la Bârlad (punctul Prodana), Dănești (punctul La Islaz), Dodești (punctul Șipot), Drăgești (punctul Siliște), Gara-Banca (punctul Șapte case
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și secara. Un caz aparte a fost surprins la Bârlad-Prodana, unde o groapă de provizii, de formă circulară, era amenajată special, fiind căptușită cu o gardină din nuiele, cu scopul rezistenței la umezeală și a păstra intact conținutul. Aceste dovezi arheologice confirmă menținerea agriculturii și a creșterii animalelor ca ocupații principale pentru membrii așezărilor amintite, fapt semnalat încă din cele mai vechi timpuri pe teritoriul de la răsărit de Carpați. 1.5. Dispunerea locuințelor. Raport statistic case-membri În general, pentru cele 12
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dimensiuni mai mari ori mai mici, asemenea etapelor anterioare. În cadrul acestor stațiuni s-a observat, într-un singur caz, situarea lor inegală, pe suprafața cercetată, fiind grupate „în cuiburi”, probabil datorită unor criterii de ordin familial sau social-economic (Dodești). Investigațiile arheologice întreprinse în aria bazinului au permis observarea, pentru intervalul secolelor VI-XI, unei creșteri a membrilor comunităților băștinașe și implicit a caselor, de la un nivel minim, de trei-patru locuințe (Valea Mare-Dumești, Tanacu, Simila-Zorleni, Rateșul Cuzei), la un nivel mediu, de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu 28 locuințe (secolele IX-X), întinse pe 448m2, indică un procent de 0,0035 sau Coconi cu 45 de locuințe (sfârșitul secolului XIV - jumătatea veacului XV), pe o suprafață de 675m2, atinge un procent de 0,0048. 1.6. Inventar arheologic 1.6.1. Categorii ceramice. Tipologia vaselor. Ornamente Inventarul arheologic al așezărilor Dridu cuprinde o gamă completă de obiecte, în comparație cu al stațiunilor din intervalul precedent, fapt ușor de explicat dacă ne gândim la multitudinea factorilor de ordin social-economic, climatic, politic
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
procent de 0,0035 sau Coconi cu 45 de locuințe (sfârșitul secolului XIV - jumătatea veacului XV), pe o suprafață de 675m2, atinge un procent de 0,0048. 1.6. Inventar arheologic 1.6.1. Categorii ceramice. Tipologia vaselor. Ornamente Inventarul arheologic al așezărilor Dridu cuprinde o gamă completă de obiecte, în comparație cu al stațiunilor din intervalul precedent, fapt ușor de explicat dacă ne gândim la multitudinea factorilor de ordin social-economic, climatic, politic, ce au favorizat dezvoltarea societății vechi românești în secolele X-XI
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
secolele X-XI este mai frecventă și are un decor realizat prin incizii ori lustruire. Din aceeași categorie fină fac parte și unele fusaiole, de culoare gălbuie și ornate cu pieptenele. Întrucât ceramica rămâne elementul distinctiv, în vederea stabilirii cronologiei unei stațiuni arheologice, trebuie trasate câteva din caracteristicile generale ale acesteia, prin punctarea unor criterii de bază, fără de care nu poate fi definită cultura materială, de tip Dridu: 1) Potrivit pastei și a modului de fabricare s-au distins următoarele categorii ceramice: a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
perfecționării pastei, a modului de execuție a vaselor, a ornamentelor, toate fiind sincronizate într-o evoluție a culturii materiale autohtone. Pe parcursul acelor secole s-au clarificat și definitivat elementele constitutive culturii Dridu, iar unul dintre ele a fost ceramica. Cercetările arheologice au surprins, similar culturii anterioare, Costișa-Botoșana-Hansca, mai multe faze evolutive ale culturii Dridu, care prin intermediul ceramicii au determinat datarea treptată a siturilor, preluând denumirea lor eponimă: a) prima fază poartă denumirea convențională de Suceava-Hlincea, întrucât în stațiunile eponime s-au
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la Dodești, pentru toate cele trei faze de locuire (VI-VII, VIII-IX și X-XI), s-au găsit locuințe-atelier de redus minereul de fier (inclusiv tipare pentru producerea anumitor bijuterii). Pentru același interval de timp, trebuie semnalat că în unele situri arheologice s-a identificat o stratigrafie cu niveluri de locuire suprapuse, precum la Dodești, Gura Idrici, Negrești, Bârlad, Gara-Banca, Drăgești, Rateșul Cuzei (județul Vaslui), Dagâța (Iași), dovezi în susținerea unei continuități teritoriale, dublată de una etno-culturală și lingvistică. Aceste microzone intens
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
relevat prezența alături de ceramică și a unor variate obiecte de uz casnic, meșteșugărești, de port și podoabă. Circulația acestor obiecte permite să stabilim, pentru unele situri, pe lângă o cronologie largă și una restrânsă, mai exactă. Din cele 12 așezări investigate arheologic, unele au elemente (ceramica lucrată la mână și la roată, uneltele casnice și podoabele bizantine) specifice mai multor secole, fapt ce i-a determinat pe autorii săpăturilor să le încadreze grosso modo în intervalul secolelor IX-XI, precum stațiunile de la Drăgănești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
spațiului amenajat rugului a provocat unele controverse în privința contemporaneității acestora cu restul necropolei, astfel că părerile specialiștilor basarabeni și români sunt împărțite, ultimii catalogându-le mai timpurii decât celelalte. Alte cimitire contemporane celui de la Brănești, care au permis largi investigații arheologice asupra vieții spirituale, s-au identificat tot pe teritoriul basarabean, la Hansca-Kutuzov, în punctele Căprăria, Limbari și Cordon. Primul cimitir, surprins în punctul Căprăria, includea 75 de morminte, dintre care 60 cu schelete orientate de regulă V-E, întinse pe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fundul vaselor. Nomadismul ecvestru este prezent prin intermediul mormintelor orientate N-S și susținut prin obiecte specifice războinicilor: cuțite, un amnar cu cremene, scări de șa, catarame și verigi (toate din fier). Analiza comparativă a vestigiilor funerare din cele două puncte arheologice, de pe teritoriul Hanscăi, a indicat autorilor o datare prelungită a cimitirului, pentru secolele XI-XIII sau și mai târzie, în veacurile XII-XIV. Ultimul din cele trei puncte de la Hansca, la Cordon, s-au dezvelit doar patru morminte de înhumație, situate în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
care au anumite particularități (poziționarea scheletului, inventar, lipsa ofrandelor), de cele aparținând populațiilor migratoare, păgâne, care se deosebesc prin alte caracteristici (inventar dominat de arme și piese de harnașament, prezența ofrandelor de animale, în special de la cai). Analiza și interpretarea arheologică a întâmpinat dificultăți în cazul descoperirilor întâmplătoare de morminte izolate, când factorii naturali și cei umani au condus la distrugerea, uneori parțială, a vestigiilor în cauză. Din totalul descoperirilor funerare de pe teritoriul Moldovei, peste jumătate s-au găsit în Bazinul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
podoabă și de vestimentație (pandantive, aplice, catarame, verigi, nasturi globulari), se află în preajma celui îngropat. Tabelul următor permite diferențierea pieselor, întrebuințate de autohtoni sau de turanici și indică apartenența religioasă a celui înmormântat: Statistica de mai sus indică un inventar arheologic modest, dar specific autohtonilor și alogenilor. Populației creștine îi revine un singur obiect (cosorul de vie) în timp ce pentru călăreții nomazi sunt caracteristice piesele de harnașament (șase zăbale, trei potcoave și o șa), armele (șapte vârfuri de săgeți, trei cuțite și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și Grivița să fi aparținut tot pecenegilor. În pofida acestor dovezi, prezența și superioritatea militară a migratorilor turanici în viața socio-politică a zonei geografice stabilite nu s-a materializat și în privința nivelului de civilizație, fapt dovedit de izvoarele istorice și cercetările arheologice care au demonstrat inferioritatea culturii materiale nomade față de cea locală, veche românească. Chiar dacă inițial au impus un raport de vasalitate populației băștinașe ulterior, după retragerea lor și sedentarizarea celor puțini rămași, alogenii au fost asimilați de fondul autohton dominant. 3
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
habitat, ferit de pericole multiple. Hidronimele din Bazinul Bârladului reflectă comuniunea om-natură: văile Coroiești, Tutova, Simila, Crasna, Rebricea, Bogdana, Vaslui, Similișoara ș.a. Inventarul așezărilor și necropolelor, descoperite în acest areal, este destul de bogat, variat și semnificativ din punct de vedere arheologic și istoric. Datele furnizate de obiectele descoperite, asociate cu alte informații, privind modul de construcție a locuințelor, practicile funerare, au condus la conturarea unor aspecte definitorii despre modul de trai și viața spirituală a comunităților creștine autohtone. Pe întreaga perioadă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
să încadreze cronologic elementele noii culturi, au existat contestatari, care le-au atribuit eronat, din punct de vedere etno-cultural, populației slavo-bulgare, mizând pe lipsa lor în Oltenia, Banat sau Transilvania, motiv pentru care era numită balcano-dunăreană ori carpato-balcanică. Ulterior, dovezile arheologice acumulate în timp, din inventarele siturile cercetate în Moldova, Muntenia, Oltenia, Banat ori din alte zone ale Crișanei și Transilvaniei, au demontat aceste ipoteze neconcludente, iar un aport decisiv în acest sens l-au avut studiile lui I. Nestor, care
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
care au considerat mai potrivit numele de cultură balcano-dunăreană. Ulterior, o parte din acești contestatari și-au revizuit teoriile și au convenit că ar fi mai potrivită denumirea de cultură carpato-balcano-dunăreană, dacă ținem cont de teritoriile în care este atestată arheologic, în care s-a format și în care s-a dezvoltat material. Cercetările arheologice au demonstrat că nu doar primele vestigii, asupra cărora și-au îndreptat atenția inițial (Dridu, Bucov), ci și altele, dinainte și după aceste descoperiri, din restul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
contestatari și-au revizuit teoriile și au convenit că ar fi mai potrivită denumirea de cultură carpato-balcano-dunăreană, dacă ținem cont de teritoriile în care este atestată arheologic, în care s-a format și în care s-a dezvoltat material. Cercetările arheologice au demonstrat că nu doar primele vestigii, asupra cărora și-au îndreptat atenția inițial (Dridu, Bucov), ci și altele, dinainte și după aceste descoperiri, din restul teritoriului românesc (Serdaru/Șendreni - Galați, cercetările de suprafață din Câmpia Dunării, dintre 1923-1926 sau
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]