3,682 matches
-
prezenței sale sensibile amenințate imediat de pierdere: o alură, o aromă, o nuanță, un joc provizoriu de aparențe determinat de o conjunctură pasageră, care poate fi momentul zilei, felul în care cade lumina soarelui, anotimpul etc. Odobescu își imaginează că arheologia are acces la viață în sensul cel mai condiționat de actualitatea trăirii dar și cel mai precar, afectat imediat de trecerea timpului în micro-manifestările sale78. Acest criteriu de apreciere a descoperirilor arheologice e binecunoscut specialiștilor în sociologia patrimonială. În general
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
aceste bunuri sunt înainte de toate purtătoare de emoție. În mod precis, e vorba de acea emoție particulară (nu prea analizată, mi se pare) pe care o procură prezența alături de lucruri insubstituibile - alături de "obiecte-persoane"82. În măsura în care e orientat de "aură", universul arheologiei se diferențiază net de cel al istoriei, atât prin reprezentarea trecutului, cât și prin obiectele sale. Pentru că privește ceea ce rămâne intact dintr-o prezență, ea vizează realitățile care subzistă ca fapt al vieții actuale: forme precare amenințate de pierdere și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
prin obiectele sale. Pentru că privește ceea ce rămâne intact dintr-o prezență, ea vizează realitățile care subzistă ca fapt al vieții actuale: forme precare amenințate de pierdere și care continuă să trăiască - aproape împotriva șanselor - într-un prezent. Această interpretare a arheologiei se bazează pe posibilitatea contactului cu vestigiile și pe existența lor tangibilă în lumea noastră. Prezența lor marchează viețuirea lor, ca și cum, prin simpla persistență sensibilă ar închide în ele o resursă vitală gata să fie reanimată în orice moment. Găsim
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lume, avea să stimuleze reflecția lui Baudelaire în marginea fotografiei sau mai târziu, pe aceea a lui Walter Benjamin asupra "pasajelor" urbane. Măcar sub forma unei ipoteze de lucru, să acceptăm că sentimentul precarității vieții, care a fost transferat spre arheologie de către scriitori la sfârșitul anilor 1860, se hrănea dintr-o formă de cunoaștere a modernității și că vehicula reprezentări ale temporalității menite să participe la descifrarea realității contemporane. * * * Cam în aceeași epocă în care era atent la urmele pe care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fapt, o substanță vitală fără formă, alta decât cea a ruinei sale. Aceste percepții ale caducității, ale inconsistentului, ale clipei și ale fragilității trăirii au putut să orienteze raportul cu obiectele de artă și să încadreze experiențele estetice. În fond, arheologia și folclorul au fost modalitățile "tehnice" prin care timpul care trece, clipa și sentimentul diafan al prezenței ființei au fost captate și transformate în forțe productive, în surse de frumos și de sensibilitate. Ceea ce fiecare avea, un prezent și o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în forțe productive, în surse de frumos și de sensibilitate. Ceea ce fiecare avea, un prezent și o prezență amenințate de dispariție, se putea transfigura ca să devină o capacitate de creație. Prin această intuiție subterană a timpului care face operă, vocabularul arheologiei și orizontul ei imaginar au infiltrat percepțiile estetice, inspirând o viziune a forțelor creatoare. Și în acest sens, temele arheologiei au funcționat ca o resursă de reflecție și de reprezentare, oferindu-se pentru utilizări și extrapolări în afara câmpului strict disciplinar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dispariție, se putea transfigura ca să devină o capacitate de creație. Prin această intuiție subterană a timpului care face operă, vocabularul arheologiei și orizontul ei imaginar au infiltrat percepțiile estetice, inspirând o viziune a forțelor creatoare. Și în acest sens, temele arheologiei au funcționat ca o resursă de reflecție și de reprezentare, oferindu-se pentru utilizări și extrapolări în afara câmpului strict disciplinar. 3.7. Metaforele formei: mozaicul și mărgăritărelele Ceea ce sare imediat în ochi în textele critice din jurul anilor 1860-1870 e frecvența
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
metalele, prețioase sau nu, uzate sau cioplite, transparente sau opace, precum și felul în care fragmentele de materie dură se pot combina ca să alcătuiască un ansamblu constituie rezervorul de figuri care în epocă permit redarea proprietăților operelor și definirea experienței estetice. Arheologia hrănește acest univers de reprezentări însă nu e singura sursă. Orfevreria, lucrurile prețioase, micro-formațiunile naturale sau meșteșugărești sunt mobilizate constant în imaginarea obiectelor literare. Poezia ca "mărgăritar", cuvintele ca "geme nestemate" sau ca "grăunțe de aur"103, culegerile de texte
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
societatea românească, vor determina percepția publică asupra operelor și vor asigura suportul dezvoltării culturii literare în România în următorii o sută de ani. De ce toate aceste idei nu s-au revendicat de la universul monumentalizării? De ce diversele lui domenii de aplicație, arheologie, folclor, filologie, nu au infiltrat și influențat discursul estetic? Spus simplu, ne putem întreba de ce gratuitatea fragmentelor nu a servit la legitimarea câmpului autonom al literaturii. Să ne gândim doar, într-o reverie de istorie alternativă, că Odobescu sau Bolliac
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
locală a unei teme internaționale a chemării literare, ci resursele proprii unui spațiu periferic și unei culturi inventate în secolul al XIX-lea sau, altfel spus, regimul specific în care o literatură nouă gestionează factorul sufletesc 12. 4.2. O arheologie a pasiunilor colective (I): râvna Putem identifica aproape fără efort sursele investiției afective în literatură la începuturile culturii moderne românești. Primele forme de angajament pasional în producția și consumul de opere s-au obținut prin reciclarea unor elemente de reprezentare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
are încă un conținut propriu: e o simplă pasiune ignorantă, trăită orbește de scriitori și de cititori, prin transfer - pentru că "altcineva" iubește în cunoștință de cauză literatura. Peste foarte puțin timp situația avea să se schimbe fundamental. 4.3. O arheologie a pasiunilor colective (II): zelul național În sfera pasiunilor suscitate de literatură, noutatea avea să o aducă anul 1848. În atmosfera revoluționară a fost descoperită o reprezentare a chemării legată de prosperitatea propriei națiuni. Terminologic, ea era reprezentată tot printr-
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Émergence. En réponse aux travaux de Jean-Marie Grassin, collection "Littératures de langue française", vol. 13, Peter Lang, Bern - Frankfurt - Paris - New York, 2011. Fotache, Oana, Moșteniri intermitente. O altă istorie a teoriei literare, Editura Universității din București, București, 2013. Foucault, Michel, Arheologia cunoașterii (1966), traducere de Bogdan Ghiu, RAO, București, 2010. Foucault, Michel, Ce este un autor? Studii și conferințe, traducere de Bogdan Ghiu, Idea, Cluj-Napoca, 2004. Fraisse, Luc, "Le pittoresque développement des biographies d'écrivains au XIXe siècle", COnTEXTES [En ligne
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Ann Jefferson (cu care Jean-Alexandre Perras a colaborat în mai multe lucrări colective) și analizează utilizările genialității dintr-o perspectivă de poetică istorică, insistând asupra practicilor creatoare și productive făcute posibile prin asimilarea unui asemenea complex ideologic. 81 Michel Foucault, Arheologia cunoașterii (1966), traducere de Bogdan Ghiu, RAO, București, 2010, p. 60. 82 Jean-Marie Schaeffer, Adieu à l'esthétique, Paris, PUF, 2000; L'Expérience esthétique, Gallimard, Paris, 2015. Ediție Kindle. 83 Schaeffer, L'Expérience esthétique, capitolul "De l'attention "standard" à
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Michelet, Légendes démocratiques du Nord, p. 337. 59 Rosetti, "Doine și lăcrimioare de Domnul V. Alecsandri", p. 505. 60 Ibidem, p. 509. 61 Ibidem, p. 509. 62 Trimit la două lecturi mai vechi care au comentat relația dintre estetică și arheologie în creația lui Alexandru Odobescu: Nicolae Manolescu, Introducere în opera lui Alexandru Odobescu, Minerva, București, 1976 și Doina Curticăpeanu, Odobescu sau lectura formelor simbolice, Minerva, București, 1982. 63 Cezar Bolliac, "Excursiune arheologică din anul 1869", în Scrieri, II, p. 308
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Smith, Myths and Memories of the Nation, Oxford, Oxford University Press, 1999, pp. 176sq: "Ce susțin nu e faptul că arheologul ar fi naționalistul arhetipal - ci că ar trebui să vedem naționalistul ca un fel de arheolog. Asta nu pentru că arheologia ar fi fost centrală în formarea națiunilor moderne, deși adesea a fost, ci pentru că naționalismul e o formă de arheologie și naționalistul este un fel de arheolog politic și social". În același sens interpretează Mircea Scarlat activitatea lui Cezar Bolliac
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
arheologul ar fi naționalistul arhetipal - ci că ar trebui să vedem naționalistul ca un fel de arheolog. Asta nu pentru că arheologia ar fi fost centrală în formarea națiunilor moderne, deși adesea a fost, ci pentru că naționalismul e o formă de arheologie și naționalistul este un fel de arheolog politic și social". În același sens interpretează Mircea Scarlat activitatea lui Cezar Bolliac în studiul publicat ca prefață la ediția de Opere ("Prefață", în Opere, I, pp. XLVI-LV). 67 E. Perrin-Saminadayar, "Les résistances
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Prevestirea" în care se poate observa marea taină pe care un moșneag din sat o strecoară la urechea unui alt moșneag, slab de auz, prevestindu- i mișcările țărănimii... (din „Pictorul Octav Băncilă de C. Săteanu, extras din revista „Artă și arheologia", fascicolul 4, 1930) Prevestirea Lupta pentru pământ a țărănimii își așteaptă trubadurii și în zilele de după 1989. m) „Claca (boierescul), dijma, podvezile, zilele de mermet, carele de lemne și alte asemenea însărcinări silite, răspunse de clăcași proprietarilor de moșii, în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
luni, este cel al lui Calimah Vodă din 1763; mai e „Condica de lefuri" din 1776 studiată așa de bine și de complet de P. Rășcanu, profesor universitar. Sunt Sămile studiate de A.D. Xenopol în Revista de Istorie, Filologie și Arheologie. Apreciind însemnătatea lor, se susține că „aceste sămi", din care „reiese adevărul istoric al unor stări sociale și politice" n-au „altă valoare decât că limpezesc adevărul așa cum se desprinde el din legătura cifrelor bugetare". 10 ani după reforma lui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
le era masa așezată, cuptorul și laița, cu ce se ocupaseră înainte de a se fi așezat la masă ori pe pat, din câți oameni le era constituită familia, comportamentul lor, pentru că de ce să n-o spunem, de la an la an, arheologia dă rezoluții din ce în ce tot mai clare, mai apropiate cu realitatea, înlocuind presupunerile. Citim asemenea descifrări și vedem în ceea ce ne înconjoară astăzi, aceleași bogății de altă dată, în care s-a manifestat satul preistoric, realizat de om
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mică, din care nu lipsea cuptorul, uneltele și sculele trebuitoare, aranjate cu mânere din os, răzuitoarea, vasele de stocare a alimentelor, coșurile, butoaiele, căci oamenii știau încă din vechime să le facă și să le întrebuințeze. Uneori casele lor, spun arheologii, aveau și etaj în care se făcea activitate de artizanat, meșteșuguri, la mansardă. Majoritatea caselor aveau un antreu, unde se păstra mătura pentru curățenia din curte și casă, funiile pe care se uscau obiectele de îmbrăcăminte, etajere pentru păstrarea ori
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
iar cea externă, Hildebrand Frollo. Cenzurile și bibliografia o vor face, după diferitele ramuri de știință aceia care tratează temele respective"343. Observăm din tematica acestei publicații că a fost una preponderant culturală, cu subiecte de istorie, filosofie, teologie, literatură, arheologie, dar și cu rubrici politice, știri din arhidieceză, știri externe și alte informații. Referindu-se la "modul de a scrie" în această publicație, arhiepiscopul Netzhammer a precizat că orice polemică era interzisă în paginile revistei, deoarece întreaga responsabilitate îi revenea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mod riguros (ridicându-se deasupra polemicelor politice cotidiene) aportul catolicilor la dezvoltarea și cultura României. Ea se bucura de o deosebită considerație datorită excelentelor contribuții, multe având caracter științific. Raymund Netzhammer publică și el în mod regulat articole de teologie, arheologie, numismatică și istorie. În redacție și printre autori există și români greco-catolici. Prin acest proiect comun de la Revista Catolică, Raymund Netzhammer a reușit să întemeieze o publicație cu care atât latinii, cât și uniții puteau să se identifice și să
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
intelectual și asociabilă celor mai întunecate excese sociale. Conser vatorii sunt „bestia neagră“ pe care această lectură o distribuie în postura de personaj negativ prin excelență. Și totuși, acest tablou mendeleevian dominant în vulgata modernă poate fi amendat, în măsura în care o arheologie conceptuală nuanțată excavează un sol intelectual infinit mai complex decât aparențele ar putea indica. Odată cu această ieșire din paradigma antinomiilor tradiționale, liberalismul românesc încetează să mai pară un bloc unitar, iar relația dintre liberalism și conservatorism devine mai complicată și
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Principatul Moscovei și în Principatele Române în lumina studiilor lui I.A. Iacovlev”; A. Oțetea, „Dezvoltarea gândirii sociale în Rusia în secolul al XIX-lea” (conferință identică la Facultatea de Litere și Filosofie, București, martie 1947); E. Condurachi, „Cercetările de arheologie clasică în URSS”; V. Costăchel, „Nomenclatura țăranilor ruși în Evul Mediu” (după B.D. Grecov, Țăranii în Rusia din timpurile cele mai vechi până în secolul XVII, 1946, 959 p.); R. Ciocan, „Orientări în istoriografia sovietică”; Mihai Ciucă, “începuturile colaborării științifice româno-sovietice
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
emigrația ungară din 1860-1861”. Și în 1949 revistele Studii, Analele Româno-Sovietice și Buletin științific au aceleași orientări. Barbu Lăzăreanu publica un interminabil serial despre: „Mihail Ralea despre Vasile Conta, filosof materialist”; A.G. Vaida, „Despre începuturile pătrunderii marxismului în România”; în privința arheologiei și istoriei vechi se remarcau C. Moisil, C. Balmuș, E. Condurachi, D. Berciu, I. Nestor, C. Daicoviciu, B. Mitrea și Gh. Ștefan (cu excepția primului, toți erau implicați politic alături de comuniști). în domeniul literar-lingvistic îi amintesc pe M. Sadoveanu, I. Vitner
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]