4,412 matches
-
o apere și s-o ocrotească În toate Împrejurările. Era udă și Înghețată, stropită de noroi, cu pelerina sfâșiată și ochii Înlăcrimați. Dar rămăsese tot frumoasă și mândră ca o regină. — Salvați-mi pruncul, monseniore, l-a implorat ea pe arhiepiscop. Eu sunt blestemată și-mi voi răbda soarta fără să mă plâng. Dar această ființă nevinovată pe care o port În pântece și care are sânge regal În vine n-a făcut nimănui nici un rău. De ce să cadă osânda și
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Așa a trecut parte din noapte. Spre ziuă s-a născut pruncul, un băiețel dolofan și puternic, care a țipat cu putere de cum a văzut lumina lumii. La do rința mamei lui, care a rostit numele Bodo Înainte de a leșina, arhiepiscopul l-a botezat În aceeași dimineață cu acest nume. știam că Bodo fusese fratele iubit al doamnei Bertranda, care a murit de tânăr Într-un turnir, un cavaler frumos, plâns de doamne și cântat de trubaduri. Apoi monseniorul m-a
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
și este Îngropat În cimitirul mânăstirii Sfântul Petru. Soția lui, Agnes de Rheinfelder, moare puțin după aceea. Fiul lor, Bertold III, preia conducerea ducatului. 1114 Bertold III, care lupta de partea Împăratului Heinrich V Împotriva rebelilor din Köln și a arhiepiscopului lor, cade pri zonier. După câteva luni este eliberat de contele Dietrich de Ahr. 1120 Conrad, fratele lui Bertold III, dă localității Freiburg dreptul de târg. Actul de Înființare a putut fi reconstituit datorită Însemnărilor găsite la mânăstirea Tennenbach. Conrad
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
și de literatură în proză; sărbătorirea savantului N. Iorga, cu ocazia împlinirii vârstei de 6o de ani ; Mișu Fotino, director la Teatrul Național din Cernăuți; Mitropolitul Vladimir de Repta, dar și cercetător al universităților din Viena, Bonn, München și Zürich, arhiepiscop și mitropolit al Bucovinei și Dalmației din 1902; Dionise Bejan, preot, mentorul Societății Mazililor și Răzeșilor, deschizător a acțiunii de trezire a Bucovinei rutenizate la sentimentele românești, ultimul președinte al Societății pentru Cultură din Bucovina; Tudor Flondor care, alături de Ciprian
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dar numerotată de la numărul unu în fiecare an calendaristic, cu sediul redacțional și administrația în strada 89 Ezenberg nr.3, fiind tipărită de două ori pe săptămână la tipografia concesionată de Arch. Silvestru Moraru - Andrievici din Cernăuți, nimeni altul decât Arhiepiscopul Cernăuților și Mitropolit al Bucovinei și Dalmației, președintele Sinodului mitropolitan, membru al Dietei din Bucovina și al Senatului imperial în Casa Magnaților. Apărea sub conducerea politică a boierului Modest cavaler de Grigorcea. Într-adevăr, Gazeta Bucovinei, periodic politic și literar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Susținerea societății civile românești, mai ales a celor din orașele Țării - Suceava, Timișoara, Deva, Alba-Iulia etc. „devine mai încurajatoare și mai afecțioasă.” „Numărul precedent al Plaiului Românesc a văzut lumina tiparului la Tipografia Arhiepiscopiei Alba-Iulia, prin strădania Înalt Prea Sfântului Arhiepiscop Andrei și a ajuns la cititorii noștri datorită ostenelii domnului Ioan Străjan, președintele Fundației „AlbaIulia”, în fața cărora ne închinăm cu recunoștință” - spune Plaiul Românesc de la Cernăuți. * Poporul, organ al Partidului Naționalist Democrat de sub conducerea dlui profesor Nicolae Iorga, apare la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
următor (13 ianuarie 1913) aducea Salut noului șef al țării - contele dr. Rudolf de Meran care urma să sosească la Cernăuți spre a ocupa cea mai înaltă funcție în administrația politică a țării iar în Foița se spuneau cuvinte potrivite „Arhiepiscopului nostru la împlinirea șaptegenariului.” Săptămânalul se voia a fi „scris pe înțelesul poporului și menit în prima linie pentru el” (nr.4/1912). De la nr.117/1914 Viața nouă pe plan politic era ziarul Partidului Național aflat în luptă politică
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
submediocre. (Din Junimea literară nr.2/1935) * Calendarul Poporului pe anul 1937 Calendarul Poporului pe anul 1937, editat de Asociația învățătorilor din Bucovina cuprindea: date calendaristice pe anul 1937, dar și materiale despre „Regele nostru” de N. Simionovici; „Înalt prea Sfinția Sa Arhiepiscopul și Mitropolitul nostru Visarion” de Eusebie Braha; „Școala poporului „ de Ghedeon Buzneanu; „ Românii bucovineni în războiul pentru întregirea neamului”; „Mândria de neam” de Vasile Olinici; „Învățături împotriva comunismului”; „Arcașii” de F. Doboș; „Societatea pentru cultura și literatura română din Bucovina
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cărți și reviste din „Revista Bucovinei” nr.2/1943) * Candela, Jurnalŭ bisericescŭ-literariŭ apare o dată pe lună nr. 1 în Cernăuți, la 1 iulie 1882, cu o precuvântare a redactorului - primar dr. V. Mitrofani, care „aduce mulțumiri preoțimii bucovinene, I.P.S.S. părintelui Arhiepiscop și Mitropolit al Bucovinei și Dalmației - Silvestru care „a dus la împlinire o dorință de mult simțită și adesea discutată de cler și credincioși” Adresându-se „către toți amatorii literaturii bisericești, îi cheamă să binevoiască a sprijini această întreprindere”, rugându
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
profesor universitar la Facultatea teologică, redactor II pentru textul slavo-rus - Isidoriu Voroschievici, profesor de cântare corală; administrator și edituri Arcadiu Ciupercovici. Tipografia - W. Kerek Jarto, Cernăuți, strada Capitală. Fondatorul ei însă este Morariu Andrievici Silvestru, arhimandrit diecezan și vicar general, arhiepiscop al Cernăuților, mitropolit al Bucovinei și al Dalmației, membru al Dietei din Bucovina și deputat în Parlamentul de la Viena. Se publica Regulamentul pentru jurnalul bisericesc literar din Cernăuți care prevedea și modul de remunerare a personalului redacțional și colaboratorilor. În
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în revistă „Introducere și comentar la Geneza,” iar dr. E Voiutschi - articolul „Istoria și literatura moralei creștine.” În Candela nr.6 - iunie 1907 Nicolai Cotos, student în teologie, semna documentarul „Regulile pe larg ale celui întru sfânt Părintelui nostru Vasile, arhiepiscopul Cesariei Capadociei, după întrebări și răspunsuri.” * Candela reapare în ianuarie-februarie 1923 (nr.1-2) ca revistă teologică și bisericească, publicată de profesorii de la Facultatea de teologie din Cernăuți: dr. Vasile Tarnavschi, dr. Vasile Gheorghiu, Dionis Jeremiyiw, dr. Nicolae Cotcarciuc, dr. Valerian
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
chemat să lucreze în Consistoriu, în anul 1865 a fost înaintat la treapta de consilier consistorial, în 1874 se călugărește cu numele de Silvestru și a fost numit arhimandrit. După ce urcă treptele ierarhiei ecleziastice - arhimandrit diecezan și vicar general, devine arhiepiscopul Cernăuților, mitropolit al Bucovinei și al Dalmației în anul 1880, în care calitate este membru al Dietei din Bucovina și deputat în parlamentul din Viena. A fost totodată o personalitate culturală a Bucovinei, preocupat de viața culturală a românilor. A
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
titlul academic de doctor în drept, titlu pe care, datorită războiului, îl obține în aprilie 1925. Întors în țară, după alte activități, devine sfetnicul cel mai apropiat și devotat al Patriarhului Miron Cristea, întâi secretar patriarhal, apoi director al Sf. Arhiepiscopii a Bucureștilor. Devine profesor agregat al facultății de teologie a Universității Mihăilene din Iași, cu sediul la Chișinău, iar la 1 ianuarie 1931 profesor titular. După desființarea facultății de teologie din Cernăuți, în 1942 este încadrat la Facultatea de teologie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Rădăuților, reapare în 1990, redactor responsabil prof. dr. Nicolae Cojocaru; redactori: prof. Constantin Hrehor și Ioan Nistoroaia. Revista are și un supliment: Trepte spre lumină - periodic cultural religios, anul I, numărul 1, 1995 cu o „Predoslovie” semnată de I.P.S. Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. Responsabil de număr: preot Ioan Danalache; secretar de redacție prof. Maria Ciobotaru. Candela, anul III, nr.1, ianuarie 1997, cuprinde un „Calendar teologic”, semnat de N. Moscaliuc, un articol despre Tudor Arghezi, semnat de Alfred Reiner
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Ioan Danalache; secretar de redacție prof. Maria Ciobotaru. Candela, anul III, nr.1, ianuarie 1997, cuprinde un „Calendar teologic”, semnat de N. Moscaliuc, un articol despre Tudor Arghezi, semnat de Alfred Reiner, articole de profil semnate de I.P.S Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, Gherasim Putneanu, episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, preot Mihai Valică, ierodiacon Cobâcă Teofilat, pr. prof. Adrian Iftimiu. „Libertate și toleranță în educația religioasă” de pr. prof. Gh. Hoștiuc și „Despre traducerea și tipărirea Sfintei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Chișcan, dar și cu rubrici noi: Știri din țară și străinătate. Foaia de zidire sufletească a Arhiepiscopiei Suceava, Credința, tipărită tot la Suceava, a creat și în 1949 alte 130 de pagini, cu adaosul din frontispiciu: Apare cu binecuvântarea I.P.S. Arhiepiscop Sebastian, sub îngrijirea uni comitet de redacție. Nu mai era nominalizat expres. Dr. pr. C. Antonescu continua să scrie și să semneze „Întru apărarea păcii” în nr. 89 din august septembrie 1949, de exemplu. „Cu mult succes lucrează pentru evanghelizarea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
într-atât de consolidat încât să poată organiza un congres de istorie a religiilor la Uppsala, în 18892, sau la Lund, în 19293, acesta din urmă prezidat de Nathan Söderblom, fondatorul catedrei de istorie a religiilor de la Uppsala. Despre acest arhiepiscop, laureat al Premiului Nobel pentru pace, luteran specializat în zoroastrism, scria Eliade în Cuvântul, la puțină vreme după întoarcerea din India, în legătură cu mizele teoretice ale comparatismului religios și rolul jucat de prelatul suedez în dialogul interreligios 1. Această poziție îi
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
pe care o va transforma curând în catedră de istorie a religiilor. În 1912 primește și catedra de istoria religiilor de la Leipzig, unde va profesa în paralel cu cea de la Uppsala. În 1914, regele Suediei îl numește pe Nathan Söderblom arhiepiscop al Suediei, în locul lui J.A. Ekman. Congresul Internațional de Istoria Religiilor organizat în 1929 la Lund a fost prezidat de Nathan Söderblom. În 1930 primește Premiul Nobel pentru pace datorită activității sale în timpul primului război mondial și a demersurilor
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
erau „autocefale”, au fost nu numai centre de rezistență națională și umană față de abuzurile politicienilor Înfeudați Moscovei și propriilor lor ambiții și certuri, dar au constituit și nuclee de luptă care au dus la răsturnarea sistemului comunist, În frunte cu arhiepiscopul Cracoviei, Karol Wojtila, ajuns Papă și pol suprem, ideatic și moral, al lumii libere! Iată, deci, că nu am puține reproșuri de făcut politicianului care a condus În două rânduri, dintr-un post-suprem, națiunea - am enumerat doar câteva, principiale! - și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
abandonate. Vizitatorii, veniți cu autocarele, se grăbesc să se întoarcă la Ierusalim nu e recomandabil să rămâi peste noapte aici și deci întârzie din ce în ce mai puțin la fața locului. Cei circa o sută de laici și clerici francezi ajunși aici odată cu arhiepiscopul Parisului, invitat de guvernul israelian, și care n-au poposit decât o oră (și asta în mod excepțional, printr-o improvizație de ultimă oră: nu era în program), n-au lăsat numai amintiri frumoase: n-au făcut nici cea mai
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ci în jurul unei aceleiași mese de lucru, evrei, creștini și musulmani. El este în legătură atât cu un Tarik Ramadan, cât și cu cutare rabin ortodox. Mă asigură că astfel de întâlniri sunt destul de curente în Statele Unite și în Anglia. Arhiepiscopul de Canterbury ar fi fost cel care a deschis calea convorbirilor cu șeicul de la Al-Azar și cu grupul său din Alexandria. Așadar, cap spre Cape Cod și spre Tamisa! Să vină la noi Atlanticul și mările Nordului! Nu mă pricep
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
vină la noi Atlanticul și mările Nordului! Nu mă pricep câtuși de puțin la chestiunile ecumenice (fiecare cu competențele lui), dar este adevărat că anglo-saxonii ca și scandinavii și canadianii nu sunt cel mai prost plasați pentru a închide triunghiul. Arhiepiscopii lor n-au admis niciodată steaua galbenă și raziile, și nici n-au binecuvântat cu mare pompă, așa cum a făcut-o cardinalul-episcop al Parisului, trupul neînsuflețit al lui Philippe Henriot, Goebbelsul francez executat de către rezistenți; deci cu evreii, anglicanii n-
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
figurile mai moderne ale Frondei, ale cardinalului și ale celor trei mușchetari, din vremea când mai-marii Bisericii erau încă prinți de capă și spadă iar purpura era de culoarea sângelui. În epoca, nu chiar atât de îndepărtată, când "viciile unui arhiepiscop puteau fi virtuțile unui șef de partid", după cum ne asigură în Memoriile sale cardinalul de Retz, care a jucat prea mult la două capete pentru a câștiga la vreunul din ele. O vreme în care, crezând că nu trădează pe
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de către Zeus și dusă în Creta, și unde soldații din forța FINUL veniți din Europa rătăcesc din bar în bar (alcoolul e tolerat, chiar și în cartierul șiit) în căutare de fete, lucru care nu pare din cale-afară de anevoios. Arhiepiscopul maronit e sărac, iar locatarul său amabil. Ai zice, un student întârziat, rămas printre cărțile lui ceea ce și este. A studiat filosofia în Franța, în tinerețe. Este în relații cam încordate cu ierarhii săi, e prea apropiat de linia de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cu așa ceva, mi-am zis; uneori, păstrarea simțului umorului e cea mai bună soluție, atât pentru tine, cât și pentru celălalt: când îl vei vedea pe sergentul din fruntea unei forțe de apărare islamice venite pentru recuperarea patrimoniului, interzicându-i arhiepiscopului de Sevilla accesul la Giralda, ai să-ți amintești de cele văzute aici. Întors a doua zi la fața locului, am putut admira minbarul, covoarele și cenotaful lui Abraham dincolo de grilajul blindat, acoperit, ca și cel al Sarei, de o
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]