2,110 matches
-
cărții (faptul că „socialismul real-existent” era o escrocherie barbară, o dictatură totalitară Întemeiată pe muncă de sclavi și omucidere În masă) nu era deloc o noutate. Pe această temă mai scrisese chiar Soljenițîn, plus nenumărate victime, supraviețuitori, martori și savanți. Arhipelagul Gulag adăuga la mărturiile existente sute de pagini de informații și detalii, dar nu depășea ca fervoare morală și impact emoțional alte scrieri cu greutatea experienței: Călătoria În vâltoare a Evgheniei Ginzburg, publicată În 1967; memoriile Margaretei Buber-Neumann din lagărele
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
postmarxiști”, Îi scria acuzator lui Leszek Ko³akowski (care publicase după 1968 un rechizitoriu al comunismului sovietic): deziluzia voastră amenință credința noastră socialistă. Însă prin 1973 acea credință era deja zdruncinată serios, nu numai de critici, ci și de evenimente. Când Arhipelagul Gulag a apărut În franceză, cotidianul comunist L’Humanité l-a expediat sumar, amintind cititorilor că, de vreme ce „toată lumea” știe deja despre Stalin, să reiei toată povestea era un semn clar de „antisovietism”. Dar acuzația de „antisovietism” Își pierduse din vigoare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
2. Existau și europeni - și nu puțini - care blamau Statele Unite pentru dezastrele din Vietnam și Cambodgia, iar antiamericanismul lor a primit apă la moară când chilianul Salvador Allende a fost asasinat din ordinul americanilor cu doar trei luni Înainte de apariția Arhipelagului. Dar chiar și aceștia Încetaseră să mai creadă, ca pe vremuri, În superioritatea morală a socialismului. Imperialismul american era Într-adevăr rău - dar cealaltă tabără era și mai rea, poate cu mult mai rea. În acest moment, teza „progresiștilor” că
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
până la dreptul la „corecta informare În publicitate”. Retorica legală a drepturilor individuale a fost propulsată În sfera politicii reale mulțumită coincidenței dintre decăderea marxismului și Conferința pentru Securitate și Cooperare În Europa, inaugurată la Helsinki În același an În care Arhipelagul Gulag vedea lumina tiparului la Paris. Până atunci, intelectualii europeni de stânga evitau subiectul „drepturilor” În lumina criticii făcute de Marx „așa-ziselor drepturi ale omului”, egoiste și „burgheze”. În cercurile progresiste, termeni precum „libertăți”, „drepturi” și alte abstracțiuni asociate
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
717-719 anticomuniști 205-212 antisemitism 175-180, 706, 732-733; est-european 399-400; german 738; polonez 400 Antonescu, Ion 54 Antonioni, Michelangelo 355, 359 apariția diviziunii culturale 188-189 apartheid 276 „Apel Krefeld” 542 Aragon, Louis 211, 328 Arbour, Louise 621 Arendt, Hannah 297, 737 Arhipelagul Gulag (Soljenițîn) 427, 513-515, 518 arhitectura (anilor ’50 și ’60) 357-359 Arjak, Nikolai 391 Armata de Eliberare din Kosovo (UÇK) 620 Armata Republicană Irlandeză (IRA) 429-431; efectul general 431; Marșul Ucenicilor 430; revendicările 430; tentativa de asasinare a Margaretei Thatcher
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a romanului, RL, 1970, 47; Al. Dobrescu, „Scarabeul sacru”, CRC, 1970, 50; Dimisianu, Prozatori, 116-122; Stănescu, Cronici, 129-138; Protopopescu, Volumul, 206-211; Nicolae Manolescu, Două cărți de critică, RL, 1973, 9; Constantin, Prozatori-critici, 115-119; Petrescu, Scriitori, 109-112; Iorgulescu, Rondul, 160-163; Ungheanu, Arhipelag, 157-161; Laurențiu Ulici, Tensiunea lucidității, CNT, 1977, 42; Roxana Sorescu, Dincolo de veleitate, talentul, VR, 1978, 11; Iorgulescu, Scriitori, 219-220; Marcel Petrișor, Vitralii, București, 1978, 214-219; Ciobanu, Însemne, II, 110-114; Iorgulescu, Firescul, 205-209; Cristea, Faptul, 260-265; Ștefănescu, Jurnal, 44; Băileșteanu, Refracții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
Din 1966 lucrează ca redactor la Radiodifuziunea Română. Debutează în 1960, în „Scânteia tineretului”, cu poezii. Debutul în volum are loc în 1969, cu Iliada, din nou. Colaborează la „Viața studențească”, „Amfiteatru”, „România literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Terra” (rubrică permanentă: „Arhipelagul București”), „Ecart”. A fost distinsă cu Premiul pentru reportaj al revistei „Viața studențească” (1961) și al „Scânteii tineretului” (1963). Primele ei versuri aduceau în peisajul liric al momentului o personalitate formată, fără șovăielile și stridențele începutului de drum, care își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
în care lumea este zugrăvită în alb și negru, în îngeri și demoni, disidenți și torționari) și a logicii binare aferente acesteia. Paradigma carcerală a societății românești sub comunism, cu a sa imagine a unei distopii sociale înfăptuită într-un arhipelag al gulagului autohton, este profund reducționistă și chiar distorsionantă dacă este totalizată ca model societal al comunismului românesc. Ceea ce scapă schemei carcerale a comunismului românesc este tocmai realitatea traiului cotidian al milioanelor de vieți care și-au trăit clipele lor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ceea ce scapă schemei carcerale a comunismului românesc este tocmai realitatea traiului cotidian al milioanelor de vieți care și-au trăit clipele lor de bucurii și necazuri în comunism. Comunismul românesc nu a fost nicio gigantică închisoare societală, nici doar un arhipelag celular. Ci un sistem social real, care, în ciuda tuturor carențelor sale structurale, a funcționat (și nu doar în regim de avarie) pentru aproape o jumătate de secol. Din acest motiv, modelul carceral al comunismului românesc instituit ca "dogma centrală" a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al regimului național-socialist. Corolarul logic al acestei teze duale este incomparabilitatea principială a Holocaustului cu alte evenimente tragice care au oripilat secolul al XX-lea, cum ar fi crimele stalinismului (unde intră epurările din timpul Marii Terori, precum și uciderile din Arhipelagul Gulag), genocidul armenilor de către Imperiul Otoman, teroarea dezlănțuită de către khmerii roșii ai lui Pol-Pot în Cambodgia, dezastrele umane însumând zeci de milioane de victime din China maoistă, și alte atâtea calamități care au zguduit umanitatea în ultima sută de ani
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]