4,476 matches
-
se impune; ea o �nt�lne?te de altfel pe cea a pictorilor ?i a sculptori-lor, care cer s? fie consideră?i �n spa?iul artelor liberale. Spa?iul lui Brunelleschi Ca ?i �n cazul catedralei, dar �n condi?îi arhitecturale cu totul diferite, Brunelleschi re�nnoie?te figurile spa?iu-lui arhitectural ?i urban prin porticul spitalului Inocen?i-lor, la Floren?a (1419-1427). Nou? arcade larg deschise se sprijin? pe elegante coloane corintice �ncoronate de un antablament foarte linear, care
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
a pictorilor ?i a sculptori-lor, care cer s? fie consideră?i �n spa?iul artelor liberale. Spa?iul lui Brunelleschi Ca ?i �n cazul catedralei, dar �n condi?îi arhitecturale cu totul diferite, Brunelleschi re�nnoie?te figurile spa?iu-lui arhitectural ?i urban prin porticul spitalului Inocen?i-lor, la Floren?a (1419-1427). Nou? arcade larg deschise se sprijin? pe elegante coloane corintice �ncoronate de un antablament foarte linear, care sus?ine un etaj de-abia str?puns. Elementele de construc
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de legile perspectivei. Perspectiva, c?reia Brunelleschi �i stabile?te �n mod experimental regulile �nc? din 1410-1415, permite o reprezentare riguroas? a edificiului ?i controlul proiectului de la conceperea să ?i p�n? la execu?ie. Aceast? ra?ionalizare a demersului arhitectural ?i urbanistic � că ?i crea?ia pictural? � �i angajeaz? pe arhitec?i �ntr-o modernitate care prive?te �n acela?i timp formele ?i practică profesional?. Teoria arhitectural? a lui Alberti Prin angajarea să profesional? ?i prin opera să, L.�B.
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
conceperea să ?i p�n? la execu?ie. Aceast? ra?ionalizare a demersului arhitectural ?i urbanistic � că ?i crea?ia pictural? � �i angajeaz? pe arhitec?i �ntr-o modernitate care prive?te �n acela?i timp formele ?i practică profesional?. Teoria arhitectural? a lui Alberti Prin angajarea să profesional? ?i prin opera să, L.�B.�Alberti (1404-1472) este pe de-a-ntregul umanist. El valorific? rolul de intelectual al arhitectului angaj�n-du-se numai la conceperea proiectului, �n detrimentul dirij?rîi construc?iei ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
De re aedifica-toria (1447-1452). De Architec-tura Libri Decem a lui Vitruvius, arhitect român din secolul I �. Ch.; acest tratat, singurul din Antichitate cunoscut, devine, �ncep�nd de la Alberti ?i pentru o perioad? de cel pu?în trei secole, arhetipul teoriei arhitecturale �n Europa. Tratatul lui Alberti expune un sistem de arhitectur? ?i de urbanism care implic?: 1. cunoa?terea materialelor ?i a utiliz?rîi lor; 2. satisfacerea programelor care corespund cererii sociale; 3. frumuse?ea provenind din armonie, ca finalitate superioar
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n afar? de aceasta, o cunoa?tere �ndeaproape a vestigiilor arhitecturii antice legitimeaz? con?inutul acestor trei niveluri ale elabor?rîi proiectului. �n sf�r?it, st?p�nirea perspectivei ?i propor?iilor, legat? de matematic?, �i confer? acestui demers arhitectural statutul s?u ?tiin?ific. P�n? �n 1442, Alberti dob�nde?te cuno?țin?e enciclopedice, public�nd De Pictură (1435), un tratat de pictur? � dedicat lui Brunelleschi � consacrat, �n parte, perspectivei. De?i se dedic? arhitecturii �n ultimii
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
iul interior amintesc de bazilica lui Maxentius (Romă, secolul al IV-lea), fă?ada utilizeaz? solu?ia de la arcul lui Traian, la Anconă (secolul al II-lea). Oră?ul: teorie ?i realitate �n cadrul celei de-a doua genera?îi arhitecturale florentine, �l putem distinge, dup? Alberti, pe A. Averino, zis Filarete (aprox. 1400-1469). Acesta lucreaz? concomitent la Spitalul Principal din Milano (1456-1464) � care �mbin? ra?ionalismul albertin cu forme �nc? gotice � ?i la lucrarea să Trattato di Architettura (1460-1465), dedicat
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
refuz? ordonarea sistematic? a mediului urban al c?rui centru de gravitate este. Palatul urban florentin Deci, ora?ul din secolul al XV-lea cap?ț?, lent ?i punctual, un aspect mai degrab? modern prin prezen?a unor noi tipuri arhitecturale. Palatul florentin este piesă cea mai important? a acestei evolu?îi. Prototipul este construit de Michelozzo (1396-1472) pentru familia di Medici (1444-1459). Este un bloc cubic cu dou? componente fundamentale. Mai �nt�i, curtea interioar? p?trat? (cortile), m?rginit
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i factur? (vezi pliantul, foto 6). �n acest templu doric circular (tholos), av�nd �n partea de sus un dom pe tambur, alegerea propor?iilor ?i plasticitatea accentuat? de umbre viguroase compenseaz? modestia dimensiunilor. �n aceste dou? opere, folosirea formelor arhitecturale antice, la orice scar? ar fi, �ntemeiaz? un stil nobil ?i riguros, de o �nalt? valoare arhitectonic? ?i plastic?; un stil care fixeaz? arhetipurile limbajului clasic pentru urm?toarele trei secole. Curtea vilei Belvedere, �nceput? �n 1505 pentru Iuliu al
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
referin?elor tipologice ?i simbolice ale Romei antice cu un program prestigios ?i un sit dificil la scar? urban?, anun?? anumite scenografii urbane, precum Pia?a Spaniei, la Romă (secolele XVII-XVIII). Istoricismul este de acum o metod? de crea?ie arhitectural? perfect opera-?ional?. Problema bazilicii Sf�ntul Petru, construit? �n secolul al IV-lea de Constantin ?i par?ial renovat? �n 1452 de Rosselino, se g?se?te, dup? cum este logic, �n centrul programului de �nfrumuse?are conceput de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
-lucită arhitectur? a lui Sansovino r?m�ne apropiat? de om, de cet??ean. �n arhitectură lui Michelangelo (1475-1564), ordinul colosal ?i rupturile de scar? accentuate de umbre brutale, la palatele Capitoliului (Romă, 1538), unde savante combină?îi de decoruri arhitecturale � coloane, pila?tri, frontoane, balustre, console cu volute dispuse �ndr?zne? � �n vestibulul bibliotecii laurentine (Floren?a, 1558-1559) determin? un c�mp de tensiuni �n fiecare con-struc?ie. Arhitectură ia atunci o dimensiune cosmic?, cu o �ntors?tur? tragic?. Amenajarea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i cu dou? logii la etaj, pentru a stabili cu pia?a public? o rela?ie spa?ial? amintind de aceea a forumurilor antice. Teatrul era unul dintre dot?rile fundamentale ale vie?îi urbane antice, ca expresie cultural? ?i arhitectural?. �n timpul Rena?terii, �n cadrul mi?c?rîi umaniste, spectacolele se elibereaz? de influen?a religioas? pentru a celebra valorile profane ale fericirii, dragostei, naturii, prin balete, pastorale, carnavaluri, �n cur?ile princiare, dar ?i �n strad?; decoruri ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
nimfe ?i gr?dina �nchis? s�nt secven?e spectaculoase ale unei scenografii care conjug? natură cu mitologia ?i cu arhitectura. �n opozi?ie cu aceast? complexitate erudit? ?i teatral? sau grandoarea tragic? a unui Michelangelo, este chinte-sen?a umanismului arhitectural pe care-l manifest?, prin luminozitatea, senin?tatea ?i ?inuta să semea??, vila Rotonda (1567-1569) a lui Palladio. Din �naltul unei coline din apropiere de Vicenze, planul s?u �n form? de cruce greceasc? permite o vedere panoramic?, compen-s�nd
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n regiunea Vene?iei, măi degrab? dec�ț �n comer?ul internă?ional. �ncep�nd de atunci, cl?dirile agricole cu portice (barchesse, �n dialect vene? ian) se unesc cu locuin?a st?p�nului, centru al unei compozi?îi arhitecturale frontale ?i teatrale, c?reia �i r?spunde o decoră?ie interioar? iluzionist? de factur? manierist?. Vilele Badoer (�ncep�nd din 1556), la Frata Polesine ?i Barbaro (1567-1569), la Maser, demonstreaz?, �ntre altele, capacitatea arhitectului de a traduce modelul s
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cu plan bazilical, cu ordin colosal la fă?ad? se dis-ting �n interior printr-o rar? m?iestrie �n m�nuirea ordine-lor antice ?i �n distribuirea luminii pe pere?i de culoare deschis?. La Milano ?i la Genova, produc?ie arhitectural? este marcat? de operele lui G. Alessi (1512-1572), inspirat de cele ale lui Michelangelo: biserică Santa Maria di Carrignano (1549), sau Sfin?îi Paul ?i Barnabeu (1561). 2. Rena?terea �n Europa Pretutindeni �n Europa, arhitectura umanist? a Italiei se
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
gotice flamboaiante s�nt sistematic �mbr?cate cu decoruri italiene. Transferarea Cur?îi de c?tre Francisc I �n �le de France, la sf�r?ițul anilor 1520, coincide cu o abordare mai �ndr?z-nea?? a limbajului modern. Acest limbaj arhitectural este de-aici �nainte singurul capabil s? genereze un stil pe m?sura puterii monarhice absolute pe care o instaureaz? Francisc I. De unde, ambi-?iosul proiect al castelului de la Fontainebleau, �nceput �n 1528 sub conducerea maistrului zidar G. Le Breton
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de la Ecouen, unde aplic? ordinul colosal la unul din portice � s�nt arhitec?i fini cunosc?tori ai arhitecturii italiene ?i antice, pe care au studiat-o la fă?a locului. Ei �?i teoretizeaz? practică pentru a elabora un limbaj arhitectural modern, adaptat culturii ?i comenzii franceze: Bullant public? Reigle g�n�-rale d�Architecture (1563), iar Delorme, Architecture (1567). Ei st?p�nesc integralitatea proiectului ?i a ?antie-rului; fiind �n acela?i timp tehnicieni, arti?ți, administratori ?i intelectuali, ei
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1590-1597) este chintesen?a re?edin?elor de acest stil, care s�nt concepute �n general de proprietarii lor ?i s�nt construite de zidari ?i dulgheri. Aristocra?ia este deci cea care, �n acea epoc?, are ini?iativa �nnoirii arhitecturale, măi degrab? dec�ț Biserică sau Coroană. Germania ?i Europa central? Situa?ia, mai ales �n nord ?i �n est, este comparabil? cu cea din Anglia: persisten?a tradi?iilor locale ?i influen?a Reformei nu las? s? p?trund
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ianul B.�Morando deseneaz?, �n spiritul ra?ionalismului urbanistic italian, ora?ul Zamosc (1578-1599), cl?dirile sale de prestigiu ?i fortifica?iile sale. Pe l�ng? Rusia sau Ungaria, unde italienismul este receptat mai ț�rziu, �nt�lnirea dintre formele arhitecturale locale ?i limbajul clasic produce uneori asambl?ri stilistice de o stranie savoare, precum capelă castelului de la Indrichuv Hradec (Boemia, secolul al XVI-lea), construit de D. Cometă. La sf�r?ițul secolului al XVI-lea, toate ??rile Europei se
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cartierul Marais; place Dauphine (1607), la cap?tul insulei de la Cît�; place de France (1610, nerealizat?), l�ng? zidurile dinspre nord-est. De form? respectiv p?-trat?, triunghiular? ?i semicircular? radiant?, aceste pie?e conjug? regularitatea modern? italian? cu o tipologie arhitectural? unificat? prin fă?ade din c?r?mid? ?i piatr?, repetitive sau pu?în ornate. Realizarea acestor amenaj?ri urbane regale este tributar? �n mare m?sur? puterii pe care o au promotorii ?i antreprenorii, care prosper? datorit? cererii masive
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
arte a Cur?îi. I.�Jones (1573-1652), superintendent al cl?dirilor regale �n 1613, este, datorit? cunoa?terii directe a operelor lui Palladio, intermediarul perfect �ntre proiectul cultural prestigios al monarhiei ?i cultură clasic? adoptat? de Europa. Limbajul s?u arhitectural umanist se substituie figurilor tradi?iei pentru a ordona volumele, planurile ?i fă?adele dup? o logic? nou?. Pentru Casa Reginei (Greenwich, 1616-1635), el �mpru-mut? de la vila de la Poggio a Caiano aspectul cubic, planul cu dou? aripi ?i cu distribu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
lui Jones. Totu?i, aceast? cale palladian?, care va fi reluat? un secol mai ț�rziu de amatorii aristocra?i de cultur? neoclasic?, este apreciat? mai ales la Curte. �n a doua jum?țațe a secolului al XVII-lea, cultura arhitectural? englez?, definitiv sedus? de formele venite din Italia ?i din Fran?a, extrage din acestea interpret?ri care constituie un stil na?ional �n cadrul mi? c?rîi artei europene contemporane. Principalul actor al acestei evolu?îi este Ch. Wren
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
bog??ie ?i elegan??. Al?i arhitec?i, măi pu?în influen?i desigur, st?p�nesc formele clasice �n edificii de mare alur?, de exemplu W. Talman (1650-1719) cu castelul de la Chatsworth (Derbyshyre, 1687-1696). BAROCUL: UN NOU SPA?IU ARHITECTURAL ?I URBAN 1.�Barocul �n Italia Operele instauratoare ale lui Bernini ?i ale lui Borromini Contrareforma, aceast? puternic? mi?care de renovare a catolicit??îi, angajat? �n domeniul teologic, misionar, artistic ?i chiar politic, �i permite Romei, �nc? de la sf
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
marmur? roz care imit? jaspul ?i lumin? zenital? misterioas? �ntr-o scenografie aerian? �ntru gloria martirului. ?i aceast? atrac?ie celest? este accentuat? de ritmul ascendent al ordo-n?rîi pila?trilor, prelungit �n nervurile cupolei sc?ldate �ntr-o lumin? aurie. Vocabularul arhitectural al lui Bernini r?m�ne fidel surselor tradi?iei clasice. Dar el �i re�nvie variet??i rare: coloana torsadat?, antablamentul curb, frontonul arcuit ?i �ntrerupt. El creaz? rupturi de scar? nefolosite de la vre-mea Rena?terii. Se poate
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
asociative ale limbajului clasic, f?c�nd mai ales s? intervin? sculptură, deci o anumit? parte de senzualitate, �n deplin? libertate. Aceast? repunere �n discu?ie, deliberat? ?i totu?i total ?inut? sub control de c?tre poncifi, a limbajului arhitectural modern ?i a primatului stabilit??îi ca expresie arhitectural? caracterizeaz? operele baroce. De aceea, partizanii ortodoxiei se fac c?-l ignor? pe Bernini, asemenea lui G.-P. Bellori, autor al Vie?îi pictorilor, sculptorilor ?i arhitec?ilor moderni (Romă, 1672
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]