2,386 matches
-
universul conceptual profesional (sociologie, istorie, economie, etnologie, filosofie), observațiile de teren și plăcerile intime provocate de lectura unor romane, poeme, piese de teatru, de pictură și de cinema. Redactarea acestui eseu este ultima etapă în efortul de decantare și de articulare a componentelor unui spectacol al umanului pe care l-am văzut, încetul cu încetul, conturîndu-se sub ochii mei. După o mișcare browniană dureroasă episod frecvent într-o muncă de cercetare am ajuns pe cale de a construi o teorie a umanului
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Im. Kant este aceea a activității creatoare, constructive, a subiectului în toate sferele activității spirituale, dar subiectul este în acest caz în primul rînd un subiect rațional (deci nu volițional sau afectiv) și, de aceea, concepția sa este orientată spre articularea lumii fenomenale (cunoscute) din perspectiva rațiunii pure, unice și universale. Înscrisă în general în problematica epocii luminilor, opera acestui mare filozof reflectă aspirațiile de libertate și progres social, fundamentate pe încrederea în valorile științei. Ernst C a s s i
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
celelalte ființări, fiindcă el dezvoltă un raport cu sine însuși. După acest filozof, există trei momente care marchează "deschiderea" Dasein-ului către realitate: situarea afectivă, înțelegerea și vorbirea, ultima dintre ele, vorbirea, nefiind expresia unui conținut care o precedă, ci chiar articularea inteligibilității. Se poate vedea aici o reformulare a relației gîndire-limbă, relație avută deseori în vedere în epoca postsaussureană și dominată de ideea imposibilității separării celor două realități. Pe o altă cale și cu alte mijloace, Benedetto C r o c
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Ivănescu). Philippide admite opinia lui Saussure, potrivit căreia nu există un raport necesar între comunitatea de rasă și comunitatea de limbă, dar susține că aceasta nu exclude posibilitatea ca trăsăturile specifice ale unui popor să se manifeste în modul de articulare a sunetelor și ca organe articulatorii cu trăsături deosebite să predispună la realizarea de sunete diferite 175. Dezvoltînd teoria despre baza de articulație, G. I v ă n e s c u precizează că acțiunea ei nu este uniformă în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
epoci-salt, de transformare a unei entități în alta, deci de realizare a unei schimbări a limbii. Dar, baza de articulație se modifică în timp, prin succesiunea generațiilor, prin amestecul de populație sau prin alte fenomene, iar aceasta are reflexe în articularea sunetelor, producînd schimbări în vorbire sau chiar schimbări în limbă în domeniul fonetic 178. Despre epoci de intensă schimbare lingvistică vorbește și E. Coșeriu, după care, existența unei evoluții într-un ritm accelerat a limbilor depinde de două condiții: 1
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
aceea, în cazul unui grup etnic care adoptă limba altui grup, limba învățată prezintă un sistem fonologic deosebit de cel originar, din cauza trăsăturilor bazei de articulație a celor care au învățat-o. Coșeriu consideră însă ca reală existența unor deprinderi de articulare în forma unei inerții a organelor fonatoare, dar crede că mai nimerit ar fi să se vorbească în acest caz de o conștiință fonologică, de o deprindere mentală, datorită căreia vorbitorul unei limbi nu sesizează întotdeauna distincțiile fonologice care nu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
exterioară, indiferent cît de apropiate sînt concepute cultura și știința lingvistică ce fundamentează competența lingvistică. Treapta esențială a schimbării lingvistice, reprezentată de adoptarea inovației prin generalizare intensivă și extensivă, nu mai poate avea însă, după Coșeriu, motivații precum deprinderile de articulare sau conștiința fonologică. Inovația cu asemenea motivații este, potrivit opiniei sale, un simplu accident, în vreme ce schimbarea lingvistică propriu-zisă ține de esența limbii și nu începe cu această manifestare individuală (de la nivelul vorbirii), care poate rămîne fără nici un efect la nivelul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
practic asupra realității se urmărește ajungerea la o decizie. Procesul gîndirii a fost conceput de cele mai multe ori ca fiind o activitate lăuntrică și conștientă a ființei umane, activitate ce antrenează imagini verbale (imagini ale cuvinte-lor) și structurează discursul interior. În articularea unei filozofii de factură lingvistică pentru a identifica sursele construcțiilor defectuoase din limbă, deoarece conceptele mentale pot fi analizate deopotrivă ca acte și ca rostiri manifeste, filozoful behaviorist englez Gilbert R y l e285 arată însă că atributele de contemplativ
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și gîndirea cu elementele ei de conținut (adică, baza spirituală)298. Dacă temperamentul vizează reacțiile motorii, iar concretizarea limbii în vorbire se realizează cu ajutorul organelor articulatorii, prin mișcări motorii deci, atunci acesta (întrunind intensitatea și viteza reacțiilor) se reflectă în articularea sunetelor și, ca atare, în mod indirect în limbă, modul de articulare în vorbire determinînd aspectul imaginilor acustice, a valorilor fonologice la nivelul limbii. Dar, arată G. Ivănescu, temperamentul se manifestă și în mod direct în limbă în cazul unor
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
temperamentul vizează reacțiile motorii, iar concretizarea limbii în vorbire se realizează cu ajutorul organelor articulatorii, prin mișcări motorii deci, atunci acesta (întrunind intensitatea și viteza reacțiilor) se reflectă în articularea sunetelor și, ca atare, în mod indirect în limbă, modul de articulare în vorbire determinînd aspectul imaginilor acustice, a valorilor fonologice la nivelul limbii. Dar, arată G. Ivănescu, temperamentul se manifestă și în mod direct în limbă în cazul unor fenomene de natură spirituală, precum este analogia 299. Implicat în structurarea și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Testele de laborator nu evidențiază prezența anticorpilor specifici în sînge. Boala H.I.V. acută și boala seroconversiei Ce apare dupa 5-12 saptamini de la infectare. Instalarea acestei etape coincide cu aparitia anticorpilor. Din sintomele ce apar mai enumeram febra, dureri musculare, si articulare stare de oboseala cu somnolenta dureri în gît. Demn de remarcat este aparitia hepatitei acuta cu icter și cresterea transamnazelor (TGP) la o parte dintre pacienți. Totodată se remarca la o parte dintre pacienți manifestări de suferința ale structurilor nervoase
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
structura relațiilor sociale Între actori. Aceeași idee este Împărtășită și de R. Scott (1992:163) atunci când afirmă că: rețelele de relații Între organizații pot exista nu doar, sau chiar deloc, ca legături comportamentale propriu-zise, ci ca modele de asociere și articulare definite cultural. Teoria câmpurilor urmărește apariția unor noi spații sociale, precum și modalitățile În care acestea se ordonează, se stabilizează (devin câmpuri) și se transformă. Sociologia economică a lui Fligstein (abordarea cultural-politică, cum o numește acesta) Înlocuiește perspectiva maximizatoare asupra firmei
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
timp. „Elementele culturale constau În sisteme de credințe normative și cognitive relevante sistemului de organizații” și, În continuare, „rețelele de relații Între organizații pot exista nu doar, sau chiar deloc, ca legături comportamentale propriu-zise, ci ca modele de asociere și articulare definite cultural” (Scott, 1992:163). În continuare vom prezenta un model de emergență a unor Înțelegeri comune ale câmpului organizațional, de dezvoltare a unor reprezentări și concepții Împărtășite de către actori, odată cu stabilizarea relațiilor din interiorul câmpului. 1. Instituirea mediilor organizaționale
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Împărtășite la nivelul câmpului susținând relaționările existente. Câmpurile stabile se caracterizează prin consecvența modelelor culturale și a tipurilor de relații existente. Astfel, rețelele de relații Între organizații există atât ca legături comportamentale propriu-zise, cât și ca modele de asociere și articulare definite cultural. Echilibrul rezultă din structurarea relațiilor ce presupune și stabilirea unor raporturi de putere și din difuzarea unor concepții Împărtășite de actorii sociali. Schimbarea poate surveni ca urmare a acțiunii actorilor ce aspiră la schimbarea propriei poziții În cadrul câmpului
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
scurte divid ideile dintr-o frază, iar cele lungi marchează sfârșitul frazelor. Putem de asemenea folosi pauzele lungi între două puncte principale importante sau între cuprins și încheiere. Oricum, nu întrerupem foarte des cu pauze și nu divizăm evident discursul. Articularea / pronunția Trebuie să dăm atenție în expunere modului de articulare și de pronunție. Ambele indică comanda orală pe care o dăm limbii. Articularea este arta de a vorbi inteligibil și a emite sunete potrivite folosind buzele, maxilarul, dinții și limba
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
sfârșitul frazelor. Putem de asemenea folosi pauzele lungi între două puncte principale importante sau între cuprins și încheiere. Oricum, nu întrerupem foarte des cu pauze și nu divizăm evident discursul. Articularea / pronunția Trebuie să dăm atenție în expunere modului de articulare și de pronunție. Ambele indică comanda orală pe care o dăm limbii. Articularea este arta de a vorbi inteligibil și a emite sunete potrivite folosind buzele, maxilarul, dinții și limba. Ne ascultăm vorbind și facem cuvintele distincte și inteligibile. Desigur
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
sau între cuprins și încheiere. Oricum, nu întrerupem foarte des cu pauze și nu divizăm evident discursul. Articularea / pronunția Trebuie să dăm atenție în expunere modului de articulare și de pronunție. Ambele indică comanda orală pe care o dăm limbii. Articularea este arta de a vorbi inteligibil și a emite sunete potrivite folosind buzele, maxilarul, dinții și limba. Ne ascultăm vorbind și facem cuvintele distincte și inteligibile. Desigur, putem articula cum trebuie un cuvânt dar să nu scăpăm din vedere pronunția
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Skills, http://www.mindtools.com INDEX DE NOȚIUNI A Abilitate a comunicării, 11, 12, 13, 16, 34, 35, 36, 38, 41, 51, 52, 59, 67, 145 perceptivă, 41 socială, 33 ajutoare vizuale, 147 analogie greșită, 128 arta comunicării eficiente, 12 articulare / pronunție, 149 Ascultare activă, participativă, 160 atentă, 160 marginală, 160 ascultător eficient, 159, 165 audiență, 19, 26, 27, 39, 82, 86, 172, 173 autoprețuire, 37 B Bariere (filtre) mecanice, 42 psihologice, 42 semantice, 42 C căile convingerii și credibilității, 126
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
autentic. Mediul academic se (prea) poate să-l fi motivat să scrie această carte cum apreciază însuși autorul în "Argumentul" său -, dar titlul științific de profesor universitar nu exprimă decât parțial multitudinea lumilor spirituale în care trăiește. Aceste lumi cer articularea unei judecăți adevărate: este gândul de constantă considerație științifică și intelectuală, care mă stăpânește în această clipă a publicării celei de-a doua ediții. Citind cartea și parafrazându-l pe Xun Zi -, înțelegi că istoria nu este (doar) "o minusculă
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
și cu o mare doză de amatorism (în decembrie nu era nicio strategie, nicio identitate grafică, niciun calendar, niciun buget pentru un program ce trebuia să înceapă în ianuarie). Astfel încât este vital pentru o astfel de instituție să plece de la articularea unei politici publice în domeniu, validată politic, care să definească direcțiile prioritare de acțiune (deci prioritățile în finanțare) și obiectivele urmărite pe termen scurt și mediu. Apoi e vorba de consiliere și expertiză, de transparență și moralitate în alocarea finanțărilor
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
a celor prezentați. În ce mă privește, consider acest tip de obiecție nefuncțională, pentru că un astfel de demers lexicografic nu-și poate propune mai mult decât rolul de instrument de cercetare literară, iar ierarhiile sunt, fatalmente, subiective și conjuncturale în articulările lor temporale. Cred, de aceea, că rostul unui astfel de dicționar este să prezinte, cu detalii și acuratețe, atât cât omenește e posibil pentru un singur coordonator care pune la un loc fișe oferite de autorii înșiși, câmpul de cercetare
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
rămân un focar de tensiune fiind menținute într-o stare de conservare până când, fie se vor stinge de la sine, prin mecanisme interne, fie va fi găsită soluția optimă, generată de noile raporturi de forțe. Statele care ocupă puncte strategice de articulare intercontinentala (de exemplu: Egipt, Yemen, Oman, Maroc) se vor menține ca elemente autonome de manevră în raporturile cu blocurile confederale și se vor bucura în aceste condiții de o atenție sporită din partea marilor puteri; aceste state vor construi, împreună cu Israelul
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
istoria ieșirii din obiectivitate și a coborârii În interstițiile subiectivității. Frapează În toate reconstituirile de autoportrete pretenția autorului de a elimina din descriere ficțiunea, imaginarul, interpretarea. Dar, alungate pe ușă, acestea se reîntorc pe geam. Tensiunea extraordinară provocată de dubla articulare a autoportretului - la o extremă, de imaginarul cu pretenții de obiectivitate al scriitorului, la cealaltă, de expresivitatea involuntară a decupajului zilnic - conferă jurnalului, ca Întreg, rolul de conștientizare a sinelui. Adică prerogativele fantasmării În marginea a ceea ce pare cunoscut, acceptat
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
copilul cu handicap mintal, verbal și intelectual, aspecte importante în comunicare și învățare. Pentru remedierea laturii comunicative prin limbaj, a înțelegerii mesajelor, terapeutul logoped aplică o gamă de procedee în scopul motricității organelor fono-articulatorii, prin exerciții de gimnastică și de articulare, de înțelegere empatică și logică. Fiind o funcție atât de complexă, limbajul presupune o conlucrare permanentă cu celelalte funcții intelectuale și motorii. Semnalele acustice, memoria semantică (înțelesul) percepțiile motorii, alcătuiesc conduita atentă și voluntară a comunicării prin limbaj, iar vorbirea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
apoi cele 26 de consoane. O atenție aparte se acordă depășirii dificultăților care apar în intenția de a emite coarticularea diftongilor, triftongilor, hiatului, consoanelor duble, a structurilor consonantice, având în vedere că unul și același sunet are puncte diferențiate de articulare în funcție de structura fono articulatorie a cuvintelor. Este ceea ce Al. Rosetti preciza, că fonemul în sunet este invariantul în variație. Vocabularul limbii române are în vedere latura exterioară, concretizată în foneme și grafeme, cuprinse în silabe și cuvinte, și latura interioară
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]