6,399 matches
-
ceva. Harponul ăsta nu e pentru Balena Albă? Ă Pentru demonul alb! Și acum, vîrful harponului! Trebuie să-l faci tu însuți, fierarule. Uite bricele mele - sînt din cel mai strașnic oțel - ia-le și fă-mi un vîrf la fel de ascuțit ca țurțurii Mării de gheață! O clipă, bătrînul fierar se uită la brice ca și cum ar fi preferat să nu le folosească. Ă Ia-le, omule, n-am nevoie de ele, căci de-aci înainte nu mă mai bărbieresc, nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
aliniate în șir indian, aidoma bîtlanilor cînd își iau zborul, veneau acum spre ambarcațiunea lui Ahab; cînd ajunseră la cîțiva pași de ea, începură să se rotească în văzduh, deasupra apei, cîrîind vesele, parcă în așteptare. Văzul lor era mai ascuțit decît al oamenilor - căci Ahab nu vedea încă nimic în apă. Deodată, însă, în vreme ce scruta adîncurile, zări o pată albă și mișcătoare, nu mai mare decît o nevăstuică, dar care, înălțîndu-se cu o repeziciune uimitoare, începu să crească și să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
tuturor se întoarseră către el, căci, în loc să se țină singur pe picioare, continua să se reazeme de umărul lui Starbuck - primul care sărise în ajutorul lui. Piciorul de fildeș i-era rupt, nu mai rămăsese din el decît un hîrb ascuțit. Ă Da, da, Starbuck, oricărui om, fie el cine-o fi, îi place să se reazeme cîteodată de-un altul. Bine-ar fi fost ca bătrînul Ahab să se fi rezemat mai des decît a făcut-o... Ă Catarama n-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
asta, partea superioară a frunții are o asemenea lărgime, iar partea inferioară e atît de subțire și de tăioasă, încît, înălțîndu-și pieziș capul, cașalotul se transformă dintr-un fel de galiot greoi, cu prova plină, într-o pilotină cu etrava ascuțită, de felul celor folosite în portul New York în.a). Pentru a arăta cît de necesară este această operațiune, e cazul să spunem aici că în vechile pescării olandeze se folosea o cîrpă spre a stropi cu apă saula desfășurată; pe
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
curiozitatea lui. Colțar nu e un termen euclidian, ci face parte din terminologia matematicii nautice. Nu știu dacă a fost definit pînă acum. Un colțar este un corp solid ce se deosebește de o pană prin aceea că vîrful său ascuțit e format prin înclinarea abruptă a unei singure laturi, nu a ambelor laturi. Același termen e folosit și de tipografi în.a.). Johann Kaspar Lavater î1741-1801), savant elvețian, cercetător al fizionomiei. Franz Josef Gall î1758-1328), medic german, întemeietor al frenologiei
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
realizării revoluției culturale. Îmi dau seama că o asemenea critică are un caracter profund demobilizator și poate fi interpretată ca dușmănoasă, În pofida bunelor intenții ale colectivului redacțional de la Contemporanul. O asemenea critică dovedește lipsa unui spirit ridicat de clasă, unei ascuțite vigilențe proletare. Noi am atacat sectorul socialist al literaturii noastre În loc de a-l sprijini, de a-l Întări, de a-l ajuta să se dezvolte și să câștige calitatea necesară În procesul său natural de dezvoltare. (Ă). Chiar În raportul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
minunatele realizări ale poporului nostru. Și aveai impresia că disprețuind temele contemporaneității, autorul Îndemna pe cei 5 la sută „aleși” să se inspire fie din noțiuni abstracte, fără patrie, fie să evadeze din trecutul «neprielnic» al unei necesități «monotone». Critica ascuțită făcută de partid, atât articolului menționat, cât și activității multora dintre cei care muncim În câmpul literar, ne-a Înarmat În vederea muncii de mai departe, a netezit terenul pentru dezvoltarea unei atitudini cu adevărat principiale, pătrunse de spirit de partid
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ă). Ce anume a vrut să spună Petru Dumitriu cu acest personaj? Este greu de răspuns, pentru că Marinică, așa cum este construit, fără un conținut de clasă precis, poate suscita multe Întrebări, fără să ofere un răspuns niciuneia. (Ă). Prin critica ascuțită a boierimii, Petru Dumitriu a depășit, fără Îndoială, tot ce s-a scris În literatura noastră cu privire la răscoale. Atât Răscoala lui Liviu Rebreanu cât și 1907 a lui Cezar Petrescu, folosesc mănuși atunci când este vorba de capacitatea oligarhiei boierești, pentru că
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
căutat să-i determine existența, să-l explice ca om și ca poet. Personal nu cred În rolul determinant al lui Schopenhauer, sau al lui Fichte, Schelling și Hegel asupra tematicii eminesciene (Ă). Cred de aceea că numai analiza foarte ascuțită a Împrejurărilor sociale În care a trăit Eminescu, analiza raportului dintre forțele sociale ale epocii, punerea În lumina reală a aspectelor luptei de clasă a timpului său, ne vor orienta către o justă interpretare a liricii sale (Ă)”. Despre chestiune
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ă). A așeza pe soclul care li se cuvine pe marii noștri poeți, oameni de știință sau artiști, Înseamnă a Întoarce Împotriva exploatatorilor arma manevrată de secole de ei, Înseamnă a Întări patriotismul socialist al masselor (Ă). Cu atât mai ascuțită e astăzi această armă când pe frontul ideologic cosmopolitismul reprezintă una din cele mai preferate otrăvuri ale imperialismului”. Sărbătorește apare și Flacăra 4, difuzând aceleași idei prin articolele lui Geo Șerban, Al. Popovici, Mihail Raicu ș.a. sau România liberă 5
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Scriitorilor din RPR nu va putea face față sarcinilor care-i revin. (Ă). Astfel, Lupta de clasă, subliniind faptul că « În ceea ce privește calitatea celor mai multe lucrări literare, Viața românească a făcut primii pași pe drumul arătat de partid», face totodată o analiză ascuțită a poemului Întâlnirea apelor, trăgând concluzia, inevitabilă, că Viața românească «nu a adoptat Încă o poziție hotărâtă Împotriva manifestărilor formaliste În literatură. Însăși critica formalismului rămâne uneori la suprafață, fără să fie aplicată concret la poezia și proza noastră». Analiza
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
au nevoie de foc puternic și mâini pricepute a le Învârti Înăuntru, până să capete Înfățișarea utilă dorită». După R. Petrescu, deci, poeții noștri de abia acum «descoperă» poezia. După R.Petrescu poezia e o «armă delicată», nu o spadă ascuțită care pătrunde adânc În inima dușmanului, nu un steag care cheamă oamenii la muncă și luptă. După R. Petrescu «armele acestea delicate se pregătesc cu Încetul». Să nu ne mirăm - cu alte cuvinte - că A. Toma, Maria Banuș, Dan Deșliu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
uita, nu, Petre niciodată!» Spun pumnii strânși și adâncii ochi senini - ai pionierilor cu cravate roșii, care privesc la Doftana, șapca veche străpunsă de glonț, mânjită de sânge și pământ a comunistului Petre Gheorghe, pe care călăii «clănțănind, În beznă ascunși» l-au Împușcat din spate, În timp ce din pieptu-i izbucnea răscolitor, strigătul: «Partidul să trăiască!» Poezia care a evocat chipul celor mai buni fii ai poporului, al eroilor clasei muncitoare capătă un răsunet deosebit mai ales atunci când poetul știe, scoțând În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
conversațiile ușuratice din casa boieroaicelor Vorvoreanu, prin atmosfera dominată de regretul „paradisului” pierdut pentru totdeauna. (Ă). Scriitorul a Înțeles că În jurul canalului lupta Între clasele antagoniste ajunge la o Înverșunată Încleștare. De aici, din Înfățișarea vie, concretă a unor momente ascuțite ale luptei de clasă, provine acel „stil epic” care-l caracteriza pe Petru Dumitriu Încă În nuvele sale. De aici dramatismul intens, vigoarea realistă a romanului Drum fără pulbere (Ă). În Drum fără pulbere ni se arată că acțiunea dușmanilor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
atmosfera de cafenea, tendința de persiflare și bagatelizare a problemelor, care se observă la unii scriitori. Aceasta oferă un teren prielnic acțiunii otrăvite a dușmanului de clasă. (Ă). Metoda cea mai bună pentru lichidarea lipsurilor este folosirea armei criticii tovărășești, ascuțite și deschise. Dezbaterile, fie În presă, fie la ședințele din secții de creație ale Uniunii Scriitorilor, constituie prilejul cel mai nimerit pentru a Încetățeni acest spirit În munca scriitorilor. Raportul și discuțiile au arătat că trebuie combătută părerea unor scriitori
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
De aceea, dintre imaginile următoare ale strângerii mâinii, cea din stânga va fi mai destinsă și va fi citită inconștient ca fiind mai cordială decât cea din dreapta. În cea de-a doua poziție, Syner se apără în spatele aparenței de deschidere. Unghiul ascuțit al cotului lui creează o barieră între el și celălalt. (în casetă) Tăcerile lui Hitler Cel mai carismatic om al secolului trecut, Adolf Hitler, era și cel mai detestabil. De, ce să-i faci... Carisma lui Hitler era uriașă pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
evocați, cordial sau afectuos-ironic, în instantanee vii, cu o tentă de pitoresc. În comentariile de artă, A. are opinii de om care gândește de multe ori în răspăr cu opiniile îndeobște admise. Privirea lui e clară (și dornică de claritate), ascuțită și, în afara oricărei ostentații, nonconformistă. Când nu pricepe ceva, nu se sfiește s-o spună neted. E, în felul lui, un comentator incomod. SCRIERI: Jurnalul unui pseudo-filosof, București, 1992; Privilegiați și năpăstuiți, pref. Mircea Zaciu, Iași, 1992; Cum am devenit
ACTERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285158_a_286487]
-
asocia cu speranța că voi putea face lucruri mai bune. Am înțeles, chiar dacă destul de târziu, că drumul cunoașterii și înțelegerii lui Kant este unul lung. Mi-am dat seama cu câtă îndreptățire îi scria Moses Mendelsohn, una dintre cele mai ascuțite minți ale timpului, autorului Criticii rațiunii pure, la aproape doi ani de la apariția acesteia: „De câte ori mă măgulesc cum că aș fi câștigat în putere, cutez să mă apuc de această operă care stoarce sucul nervilor și nu sunt chiar fără
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
schimbare imediată a modului de percepție, descriind senzația aproape ca pe o renaștere, În așa fel Încît ele trăiesc toate lucrurile din jurul lor cu o intensitate sporită: culorile sînt mai vii, simțul olfactiv este mai acut, iar sunetele sînt mai ascuțite. Alții Își dau seama că au, pentru o vreme, o sensibilitate sporită În zona chakrei creștetului sau o impresie de plutire ori de zăpăceală. Toate aceste reacții sînt absolut normale. Totuși, este destul de firesc și să simțiți foarte puține lucruri
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
își scosese papucii, așa că m-am uitat lung la picioarele în ciorapi de mătase foarte fini. Picioarele păreau așezate pentru a fi privite. Erau vizibile până la genunchi, iar unul până mult mai sus. Genunchii aveau gropițe, nu erau osoși sau ascuțiți. Pulpele erau frumoase, gleznele lungi și subțiri și cu o linie destul de armonioasă pentru a inspira un poem muzical. Doamna Regan era înaltă, ciolănoasă și voinică. Își sprijinise capul pe o pernă de mătase sidefie. Avea părul negru, sârmos, pieptănat
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
stăteau încleștate pe pernă ca și cum ar fi fost așezate de o mână abilă și artificială. Ochii ei de culoarea gresiei mă priveau furiș, lăsându-mi, ca de obicei, sentimentul că mă spionează din spatele unui revolver. Zâmbi. Dinții ei mici și ascuțiți străluciră scurt. Să fie bine înțeles: Carmen Sternwood nu era nici pe departe o ființă neatrăgătoare. Portretul ei, adus la cunoștința cititorului încă din primele paragrafe ale romanului, ne înfățișează o tânără absolut fermecătoare: Avea douăzeci de ani, un trup
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
decât cerea moda zilei, a buclelor de paj ondulate spre interior. Când m-a privit, i-am remarcat ochii cenușii ca gresia și aproape inexpresivi. S-a apropiat, mi-a zâmbit cu buzele întredeschise și i-am văzut dinții mici, ascuțiți, ca ai veverițelor, albi cum e pielița proaspătă de portocală și strălucitori ca porțelanul. Și atunci, de ce o refuză - și încă brutal! - Marlowe? Nici acum, nici în alte romane, el nu are comportamentul unui eunuc. Avea, desigur, scrupule, și chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
îndreptat un deget spre piept și l-am privit întrebător. A încuviințat din cap, așa că m-am îndreptat spre el. Era bătrân, într-adevăr, dar nici pe departe șubred. Părul îi era despărțit atent de o cărare, avea nasul lung, ascuțit și plin de vinișoare, ochii albastru-pal erau încă ageri, dar cu pleoapele căzute obosit peste ei. Într-una din urechi avea un buton de plastic de la aparatul auditiv, roz-cenușiu ca și urechile. Mănușile de piele aveau manșetele răsucite. Deasupra pantofilor
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
fost însă întreținută atât de persoane interesate, cât și - din păcate - chiar de victime, care nu au reușit să depășească traumele prin care au trecut și să îi ierte pe cei care au acționat asupra lor la comanda unor păpușari ascunși. Acuzele nejustificate de „torționar” și „călău” sunt încă de actualitate, deși credem că nu îi putem pune pe picior de egalitate pe deținuții care au fost obligați să lovească, după ce luni de zile au îndurat torturi de tot felul, cu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
atingă dușumeaua cu partea superioară a corpului ori cu capul, care trebuiau ținute la două laturi de palmă deasupra nivelului solului. În cazul în care s-ar fi lăsat în jos, un agresor pândea în spatele victimei cu un obiect foarte ascuțit poziționat sub ceafă. Buracu spune că, la un moment dat, a încercat să se sinucidă lăsându-și cu repeziciune capul în jos spre obiectul ascuțit, dar agresorul său i-a intuit mișcarea și a retras la timp instrumentul de tortură
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]