2,868 matches
-
nu de acceptarea ei (35% la omor; 34% la furt; 43% la viol). O altă valoare evident respinsă de criminali este curajul (rang 19). La violatori se constată o apreciere mai mare a două valori care sînt aparent în opoziție: ascultător, supus (rang 6), respectiv curaj, cutezanță în susținerea punctului de vedere (rang 3). La hoți nu există diferențe deosebite în aprecierea valorilor față de cea pe total de deținuți, dat fiind faptul că această categorie constituie mai mult de jumătate din
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și a controlului, nu atît asupra deținuților, cît asupra societății în ansamblul ei. "Închisoarea nu urmărește să suprime infracțiunile, ci mai curînd să le deosebească unele de altele, să le repartizeze, să le întrebuințeze. Urmărește nu atît să-i facă ascultători pe cei ce sînt gata să încalce legile, ci tinde să încadreze încălcarea legilor într-o tactică de aservire. Penalitatea este o modalitate de a gestiona ilegalismele, de a trasa limite de toleranță, de a oferi cîmp liber unora și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pus răspunzători și pentru sufletele lor, și cum îi vom trata așa și noi răsplată vom avea în ceruri." "Căutați dară cu dragoste și cumsăcade să vă purtați cu ei și nu-i mai căzniți și voi cu netrebnice chinuri." "Ascultători poruncilor lui Hristos, să vă milostiviți și cu dumnezeiască rîvnă să cercați sufletul lor a-l îndrepta, căci ce puteți voi cu înțelepciune repara, armașii și slugile lor nicicînd nu vor putea face, căci aceștia par plămădiți dintr-o sămînță
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
înțeles, având în vedere nivelul de opresiune și faptul că oferta audiovizualului românesc era mai săracă și mai propagandistică decât în celelalte țări din regiune. Postul Vocea Americii era ascultat de 31% din populație, iar BBC de 25%; cei mai mulți dintre ascultătorii acestor stații urmăreau și Europa Liberă. Rezultă că doi români din trei ascultau posturile străine de radio în limba română. Potrivit studiului, românii apreciau pos turile respective mai mult decât oricare alt popor învecinat.112 Aceste date dovedesc că posturile
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
apreciau pos turile respective mai mult decât oricare alt popor învecinat.112 Aceste date dovedesc că posturile de radio străine cu transmisiuni în limba română au avut un rol important în informarea oamenilor cu privire la ceea ce se petrecea. Totuși, din cinci ascultători de Europa Liberă, doar unul urmărea zilnic transmisiunile postului, potrivit unui studiu din 1982-1983. Tinerii sub 25 de ani ascultau mai rar emisiunile postului, cei peste 50 de ani ascultau într-un procent mai mic, iar sătenii urmăreau Europa Liberă
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
își dau cu părerea, iau atitudine, dau mai departe, își fac cunoscută preferința (prin butonul like sau sistemele de notare cu stele, buline sau degetul mare orientat în sus ori în jos). De aceea îi și numim „utilizatori“, nu privitori, ascultători, telespectatori sau cititori. Mai mult, ei produc conținut, la rândul lor. Unele dintre cele mai răspândite clipuri pro-Obama în timpul campaniei din 2008 înfățișau o tânără care își exprima, prin muzică și versuri, admirația pentru candidatul democrat și care a ajuns
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
filosofie: lăsând complet la o parte programa de învățământ, el ne ținea un curs de introducere în teoria valorilor, pe care la universitate nu făcea decât să-l repete. Dacă uneori merită ca profesorii să-și rostească prelegerea unui singur ascultător, nu altfel se petreceau lucrurile acum, căci, în afara mea, nimeni din clasă nu manifesta vreun interes față de teoria valorilor, atât de clar și atrăgător de sistematic expusă, ajutându-mă să pășesc ferm, cu un ceas mai devreme, în lumea ideilor
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cărei dimensiuni nu mai puteau fi măsurate/estimate prin tiraj. Directorii posturilor comerciale de radio erau presați să găsească o soluție prin care să le demonstreze celor din publicitate că mesajul lor ajunge la un număr cât mai mare de ascultători și că, în consecință, publicitatea prin intermediul radioului reprezintă o investiție valoroasă. Toate cele patru domenii/arii de preocupări (studiul propagandei, studiul opiniei publice, psihologia socială, cercetarea de piață) aveau două trăsături comune: - erau prin excelență aplicate, aveau o orientare empirică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
radio, televiziune sau internet. Dacă ultimele dintre acestea sunt considerate ca fiind decisive într-o strategie de comunicare dată este pentru că ele dețin resurse puternice de multiplicare: o informație transmisă de un singur jurnalist poate ajunge la zeci de cititori, ascultători sau telespectatori. În contextul actual, de concurență acerbă între mărci (și/sau întreprinderi), evaluarea relațiilor cu presa, chiar dacă nu se practică sistematic, este din ce în ce mai obișnuită. Pentru a realiza aceasta, comunicatorii apelează fie la o metodă proprie, fie la un prestator
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
fusese aceasta intenția ei. Am menționat această împrejurare pentru a avea ocazia de a remarca o bizară anomalie a acestui spirit atât de sociabil: lipsa totală de tact. Niciodată Doamna de Staël nu ținea seamă în ceea ce spune de specificul ascultătorilor ei, fără cea mai mică intenție de a jena, și cu atât mai puțin de a jigni, ea alegea adesea subiectele de conversație și expresiile cele mai ostile persoanelor cărora li le adresa. Îmi aduc aminte că odată, în fața multor
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
treburile de politică internă, cere răzbunare pentru ceea ce el numea masacrele de la Rouen, amintește cu amenințări mizeria în care este lăsat poporul și se plânge, față de popor, de primele nedreptăți ale Adunării Constituante. După ce și-a însuflețit în felul acesta ascultătorii, revine la Polonia și cere imperios, ca și Raspail, un vot imediat. Adunarea continuă să rămână neclintită, poporul să se agite și să scoată zeci de strigăte contradictorii, președintele să-și agite clopoțelul. Ledru-Rollin încearcă să obțină de la mulțime să
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
ere a democrației, cât și cei care au văzut în media un instrument malefic, au avut în comun aceeași reprezentare limitată asupra comunicării de masă. Viziunea lor era în primul rând cea a unei mase compacte de milioane de cititori, ascultători sau privitori gata să primească mesajele transmise; în al doilea rând, aceste mesaje erau considerate un stimul puternic și direct pentru acțiune, gata să producă un răspuns imediat. Pe scurt, mass-media este considerată o forță unificatoare un fel de sistem
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
situațiilor concrete de comunicare. Oricine ascultă discursul unui om politic constată că acesta apelează la formulări și expresii specifice, abordează cu predilecție anumite teme, recurge la o retorică particulară, utilizează o intonație adecvată, toate menite să-i înlesnească atingerea obiectivelor. Ascultătorul recunoaște imediat un astfel de limbaj, ceea ce înseamnă că atât la nivelul conținutului, cât și la cel al expresiei, limbajul politic are o identitate distinctă de alte tipuri de limbaj (științific, filosofic, religios, juridic, artistic, didactic ș.a.), chiar dacă, de multe
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cu preponderență pentru a-și atinge scopurile explicite sau implicite"79. Limbajul politic se distinge de celelalte tipuri de limbaj prin tematica abordată, prin modalitățile de organizare și prin inventivitatea procedeelor utilizate în declanșarea și amplificarea stărilor de spirit ale ascultătorilor. Printre trăsăturile care conferă specificitate discursului politic, Constantin Sălăvăstru 80 notează: ambiguitatea intenționată, în scopul influențării unei categorii cât mai largi de receptori; caracterul disimulat al mesajului, dat fiind că între intențiile locutorului și ceea ce spune și face acesta nu
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
asigură eficiența). În vreme ce semantica studiază corelațiile forme/ semnificații, ca parte a sistemului limbii, pragmatica este focalizată asupra proceselor de generare a semnificațiilor în context. Plecând de la premisa că limbajul politic nu se limitează la comunicarea de informații, ci "creează pentru ascultător un mediu cognitiv controlat, în care orice interpretare este manipulată"129, pragmatica vizează descrierea mecanismelor discursive, sub raportul relației cu participanții la actul de comunicare. Mai mult decât să descrie realitatea politică, emitentul politic urmărește să acționeze asupra receptorului, pentru
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
jos a societății și informația urcă spre partea ei superioară. Ministerul de Interne, acest fost Secretariat de stat la Curtea regelui, este piesa numărul unu. În teritoriu, în fiecare departament, prefectul, căruia i se cere să fie pe cît de ascultător pe atît de eficace, aplică ordinele guvernului și îi transmite anchete, statistici, recensăminte, informații polițienești (document 1, p. 274). Niciodată pînă atunci statul nu ținuse în mîini țara în asemenea măsură. Dar toate acestea cer bani și Bonaparte dorește pentru
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
meu pieri. În acel moment, nu mai rămăseseră decât o bucurie și o exaltare inefabile. Este imposibil să descrii pe deplin această experiență. Era ca efectul unei mari orchestre, când toate notele disparate se amestecă într-o armonie grandioasă, iar ascultătorul nu-și dă seama decât că sufletul i se înalță și că emoția aproape izbucnește din El Liniștea desăvârșită a nopții era înfiorată de o tăcere mai solemnă. Întunericul cuprindea o prezență pe care o simțeai cu atât mai mult
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
consumator etc. Se întîmplă ca statutul să fie materializat cu ajutorul unei uniforme (cf. controlorul din tren). Fiecărui statut îi revin drepturi și îndatoriri, dar și cunoștințe: cititorul unei reviste științifice de cardiologie nu deține același bagaj de cunoștințe medicale ca ascultătorul unei emisiuni despre bolile cardiovasculare destinate marelui public. Locul și momentul legitim Orice gen discursiv implică un anumit loc și un anumit moment. Nu este vorba în acest caz de constrîngeri "exterioare", ci de ceva constitutiv. Să presupunem că un
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
amicală, adresîndu-se fiecăruia în parte. Mijlocul radiofonic face vorbirea să ajungă la oricine, și aceasta în intimitatea sa familială. Locutorul nu mai poate presupune o conivență între el și auditoriu pentru că va fi ascultat de toți, prieteni, dușmani, indiferenți, iar ascultătorii nu s-au deplasat pentru a-l asculta. Publicul nu mai este o comunitate de ascultători voluntari care constituie un grup în fața unui orator, ci niște ascultători dispersați și anonimi față de care locutorul nu se poate erija în "orator". Discursul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
el și auditoriu pentru că va fi ascultat de toți, prieteni, dușmani, indiferenți, iar ascultătorii nu s-au deplasat pentru a-l asculta. Publicul nu mai este o comunitate de ascultători voluntari care constituie un grup în fața unui orator, ci niște ascultători dispersați și anonimi față de care locutorul nu se poate erija în "orator". Discursul are tendința de a deveni o adresare de la individ la individ. Prin urmare, apariția la televizor va provoca o nouă transformare a adresării politice: va reduce importanța
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
a întrerupe enunțiatorul opune discuția telefonică comunicării scrise sau radiofonice; - existența unui terț invizibil caracterizează anumite genuri discursive: în emisiunile de televiziune (ca la teatru, dar într-un mod diferit) interlocutorii din studio vorbesc în prezența unui terț invizibil (telespectatorul, ascultătorul) și își elaborează vorbirea în funcție de el. Se întîmplă, de asemenea, ca în studio să fie invitați spectatori sau ca emisiunea să fie prezentată într-un teatru astfel ca destinatarii invizibili să dispună de niște reprezentanți la fața locului. Fiecare tip
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
sublimul, când izbucnește la timpul potrivit, sfarmă totul ca un trăsnet și arată dintr-o dată toată puterea oratorului”. Natura lui e dincolo de sfera inteligenței logice și puterea lui te ridică în extaz. Cu propriile-i cuvinte: „Sublimul nu convinge pe ascultători, ci i duce în extaz, căci miraculosul, cu uimirea ce o trezește, e mai presus întotdeauna de ceea ce e convingător și plăcut; convingerea depinde de obicei de noi, în timp ce sublimul, adăugând cuvintelor o vigoare și o putere nebiruită, copleșește sufletul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
i duce în extaz, căci miraculosul, cu uimirea ce o trezește, e mai presus întotdeauna de ceea ce e convingător și plăcut; convingerea depinde de obicei de noi, în timp ce sublimul, adăugând cuvintelor o vigoare și o putere nebiruită, copleșește sufletul oricărui ascultător”. Extazul e limita supremă la care te ridică vraja estetică și dat fiind acest caracter al sublimului, se înțelege de ce el a chemat atenția cercetătorilor încă din antichitate și de ce ne interesează îndeosebi în raport cu extazul religios. Arthur Schopenhauer, pentru care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
grupuri sociale - limba, căci „nu există un limbaj în sine ci limbi pe care le cunoaștem într-un anumit moment și în mod fragmentar” (20 p.142). Aceasta presupune cunoașterea unui sistem de expresie a cărei cheie deschide vorbitorului și ascultătorului aceleași semnificații. „Vorbirea este deci actul de folosire individuală și concretă a limbii în cadrul procesului complex al limbajului”(175; p.46). „Comunicarea - este de altfel termenul mai exact pentru fenomenul înțeles în generalitatea sa cea mai simplă, fapt argumentat de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
copilului la stările interne sau evenimentele exterioare și acestea „într-o manieră universală” (47; p.28). Ele se acompaniază de gesturi și de posturi și constituie un tot unitar cu acestea din urmă. Fără îndoială, comunicarea directă între vorbitor și ascultător trebuie să figureze printre „preliminariile limbajului” operațiile fonologice și gramaticale de mai târziu, mijlocite prin opozițiile fonatorii care servesc comunicării încă din primul an (170; p.7). Gânguritul și lalalizarea premerg conduitele verbale propriu-zise ce se dezvoltă odată cu schimbările fiziologice
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]