3,106 matches
-
fasole și urzici, cu apă din fântână, să stau la mormântul lui tata... — Mai știa cineva de la București de vizitele astea? Poate co legii de la Operă? — Colegii de la Operă, nu veau să mă plâng, dar când am avut recitalul de la Ateneu din 1975, au fost cei care au spus că eram "aia care se îmbuiba cu caviar în străinătate"! Ei credeau - unii mai cred - că aici umblă câinii cu colaci în coadă! Oricum, nu a venit nici unul. — Poate nu au avut
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Comunicare.ro, București. Mihăilescu, Dan C., (2009), Despre omul din scrisori. Mihai Eminescu, Editura Humanitas, București. Mihăilescu, Florin, (2000), "Eminescu, gânditorul politic", în Viața Românească, nr. 1-2, pp. 64-69. Mitocaru, Victor, (1999), "Problema limbii naționale în publicistica lui Eminescu", în Ateneu, nr. 1, 1999, p. 1. Mitrea Șerban, Henrieta, (2006), Limbajul politic în democrație, Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, București. Morris, Charles, (2003), Fundamentele teoriei semnelor, traducere de Delia Marga, Editura Fundației pentru Studii Europene, Cluj-Napoca. Munteanu, Cornel
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
să-i descopere frumusețea în urma unei educații literare superioare? Și când Moș Nichifor Coțcariul, eroul lui Creangă, exclamă noaptea în pădure: „Bată-vă pustia, privighetori, că frumos mai cântați!” el o face fiindcă și-a reamintit de concertele simfonice de la Ateneu? Iată Marea Neagră, cu vasta ei frumusețe, ce schimbă mii de nuanțe de culori în fiecare clipă. Nici un pictor n-a izbutit până azi să sugereze ceva măcar din această măreție. Și cu toate acestea, mii și mii de ochi stau
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
peste trei ani, și cum citim într-o notă la dialogul purtat de Lucia Olaru Nenati cu autoarea (Lucia Olaru Nenati este și realizatoarea traducerii în limba română a cărții, la care facem referire, Existența poetică a lui Bacovia, Editura Ateneul scriitorilor, BACĂU, 2012, totodată a studiului introductiv, a interviului final și a medalionului bibliografic, cu anexe și este și îngrijitoarea ediției) lucrarea are următoarele coordonate bibliografice: "Dr. Svetlana Matta, Existence poètique de Bacovia, "Dédié à mon cher Maître, Monsieur le
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Și celelalte localități urbane, fie centre mari, cu peste 100.000 de locuitori, fie orașe de provincie mai mici (5000-30.000 locuitori), concentrau structurile instituționale administrative, economice sau educaționale, reprezentând și spațiul de manifestare a vieții culturale în cadrul teatrelor, cinematografelor, ateneelor, bibliotecilor sau al grădinilor publice. O astfel de configurare caracteriza și orașele din nordul Moldovei marcat de o viață cultural-intelectuală activă ce încerca să compenseze diminuarea altor funcții urbane în deceniile interbelice. Ne propunem în cele ce urmează o investigare
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
În 1921, orașul este onorat de prezența violonistului dorohoian George Enescu care concertează în sala teatrului tocmai pentru strângerea de fonduri în vederea unei mai bune dotări 26. Principalul loc de reuniune a figurilor intelectuale locale sau invitate a fost însă Ateneul român, creat în 1899 și prezidat timp de două decenii de politicianul Gheorghe Burghele. Au conferențiat în acest cadru nume de referință ale culturii românești, precum Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Barbu Lăzăreanu, dar și personalități locale, între care profesorul Tiberiu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
majore în însuflețirea vieții culturale sucevene. Reuniunea corală a organizat însă și conferințe prezidate, în general, de Ștefan Pavelescu, precum cea din 1928, la care a fost sărbătorit scriitorul I. Al. Brătescu-Voinești44. Pulsul cultural al orașului era întreținut și de Ateneul sucevean și Liga culturală cu seriile de conferințe pe diverse teme. Exemplificăm prin programul acestora pe lunile ianuarie-martie, 1935. La Ateneul român au conferențiat: Arcadie Rey - Factorul individual în crima politică, Șt. Pavelescu - I. Teodoreanu, Crăciunul de la Silivestri, Mihai Cărăușu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
din 1928, la care a fost sărbătorit scriitorul I. Al. Brătescu-Voinești44. Pulsul cultural al orașului era întreținut și de Ateneul sucevean și Liga culturală cu seriile de conferințe pe diverse teme. Exemplificăm prin programul acestora pe lunile ianuarie-martie, 1935. La Ateneul român au conferențiat: Arcadie Rey - Factorul individual în crima politică, Șt. Pavelescu - I. Teodoreanu, Crăciunul de la Silivestri, Mihai Cărăușu - Atmosfera globului pământesc, Florian Doroftei - Generația precoce, Dan Protopopescu - Martirii și profeții cugetului românesc. La Liga Culturală: Victor Morariu - Subiecte românești
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
lectură din Crăișorul, Filimon Taniac - M. Eminescu, Bogdan Dragoș și Necrolog pentru Cincinat Pavelescu, Fatalism sau caracter. Venitul obținut în urma acestor conferințe a fost donat ridicării unui bust pentru folcloristul bucovinean Simion Florea Marian 45. În 1925, Liga Culturală și Ateneul român organizează, sub patronajul lui Nicolae Iorga, o seară costumată cu tematică istorică, intitulată "La curtea domnească din Suceava"46. Remarcăm apoi implicarea publicului feminin într-o conferință organizată în 1926 sub egida Ligii Culturale de către Eliza Grigoriu pe tema
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
586, majoritatea profesioniști intelectuali, plătesc prețul întreg. Dintre aceștia, 204 cititori sunt din Cernăuți 49. Fără îndoială, Cernăuțiul a deținut rolul de capitală culturală în Bucovina, dar, "cu triumfurile muzicale ale reuniunii Ciprian Porumbescu și cu seriile de conferințe ale Ateneului și ale Ligii, Suceava și-a revendicat definitiv cinstea de a fi a doua metropolă a culturii românești" din zonă50. Rădăuți. Oraș reședință a județului cu același nume, Rădăuți reprezintă o zonă renumită a ctitoriilor domnești, atestat ca așezare rurală
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Desigur, nu contestăm rolul celorlalte școli - primare, normale sau de profil tehnic - în antrenarea culturală a zonei. Totuși, factorii culturali de primă mână sunt liceele care se impun pe scena manifestărilor locale. Remarcăm desele organizări de prelegeri și conferințe în cadrul ateneelor și al altor instituții la care participă atât personalități din capitală, cât și intelectuali locali, temele abordate fiind destinate atât maselor, cât și unui public mai specializat. Activitățile încercau astfel să demonstreze că transmiterea ideilor și a științei poate transgresa
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pentru suplimentarea fondului necesar construirii liceului 127. Din 1924, instituția devine liceu de stat, continuând eforturile pentru strângerea de fonduri destinate construirii propriului local, iar în 1925 dobândește un local propriu prin eforturile depuse de deputatul Ion Pillat și președintele Ateneului, Gheorghe Burghele. 3.3.7 Liceul "Nicu Gane", Fălticeni Orașul Fălticeni, județul Baia, aparținea Vechiului Regat în organizarea teritorial administrativă interbelică. Reperul educațional al localității era reprezentat de Liceul "Nicu Gane". Pentru studierea acestui lăcaș de cultură ne-au stat
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
deceniu al secolului XX în condiții normale de funcționare, participând la evenimente și manifestări culturale, la congrese și concursuri școlare. În 1920, elevilor le este permisă participarea în cadrul Reuniunii muzical-dramatice "Ciprian Porumbescu" la turnee în orașele din zonă. Apoi, secțiile Ateneului Român și ale Ligii Culturale vor găzdui conferințe ale unor personalități ale vremii. În 1929, anuarele consemnează și organizarea de evenimente sportive, precum demonstrațiile aviatice 138. Criza anilor '30 va afecta însă profesorii și elevii, greutățile materiale resimțindu-se de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
lui Octavian Goga ce apare, nu întâmplător, în anuarul din 1937-1938, an în care Goga se află la guvernare pentru 44 de zile, alături de A. C. Cuza. Profesorii s-au remarcat și în activitățile culturale extrașcolare, desfășurate în cadrul societăților "Ciprian Porumbescu", "Ateneul Român", "Liga Culturală", Federația corpului didactic din orașul și județul Suceava, Societatea Franco-Română. În cadrul acestora au avut loc conferințe pe diverse teme literare, istorice, stilistice, sociale sau economice. Aceste societăți au funcționat și în anii '30, în ciuda dificultăților economice. În
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Suceava, Societatea Franco-Română. În cadrul acestora au avut loc conferințe pe diverse teme literare, istorice, stilistice, sociale sau economice. Aceste societăți au funcționat și în anii '30, în ciuda dificultăților economice. În 1932, cu ocazia serbării a 10 ani de existență a Ateneului Român au avut loc reprezentații de teatru, recitări de poezie, conferințe ale profesorilor. Federația corpului didactic organizează șapte conferințe susținute de profesorul Ștefan Pavelescu pe teme literare din autori precum: Mihail Sorbul, D. Bolintineanu, Liviu Rebreanu, Calistrat Hogaș, Cezar Petrescu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Litere din Iași, profesor la Liceul Ghica din Dorohoi, dar și la Liceul Laurian și Școala normală din Botoșani, este una dintre cele mai ilustre figuri intelectuale din Botoșaniul interbelic. Secretar al secției din Dorohoi a Ligii Culturale, conferențiar în cadrul Ateneului Român, are o activitate publicistică bogată în revistele Făt-Frumos, Ramuri, Junimea Moldovei de Nord, Neamul Românesc, Revista Școlii, Viața literară. Este autor al lucrărilor: Ce-au fost și ce pot fi școlile pregătitoare, Botoșani în 1932. Schiță monografică, De pe la noi
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Revista Moldovei, cărți și broșuri, între care prețiosul album foto Botoșanii cari se duc..., realizat în colaborare cu gravorul Marcel Olinescu. 17. Ariton Iacobeanu (1871-1961), licențiat în drept și litere la Iași, profesor la Liceul Laurian, desfășoară activități culturale la Ateneu și la Universitatea Populară Nicolae Iorga. Este autor de manuale și traduceri. 18. Constantin Iordăchescu (1880-?), cadru didactic, scriitor și publicist, se numără printre primii redactori ai revistelor botoșănene Junimea Moldovei de Nord, Revista Școlii, Revista Moldovei, Adevărul literar și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pentru școlari, Cât și cum se muncește în America, Monografia Liceului de Fete Carmen Sylva. 21. I. V. Luca (1879-1963), profesor și director al Liceului Laurian în deceniile interbelice, a depus o bogată activitate culturală în cadrul Ligii Culturale și al Ateneului. Este autor de manuale și de articole de pedagogie publicate în Revista Moldovei, Revista generală a învățământului ș.a. 22. Petru Manoliu (1903-1976), scriitor dorohoian licențiat în Litere la București, editează în 1928 la Botoșani revista Pământul și colaborează în presa
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
D.J.A.N. Suceava, Fond Prefectura județului Baia, dosar 96/1929. 41 Emil Emandi, Vasile Cucu, Mihai Ceaușu, Suceava. Ghid de oraș, Editura Sport-Turism, București, 1989, pp. 20-33. 42 I. Simionescu, Orașe din România..., p. 242. 43 Chiar dacă Liga culturală, Ateneul român și Societatea Ciprian Porumbescu țineau tot timpul capul de afiș, în Suceava existau, în anii '30, peste 20 de societăți culturale, precum: Societatea Muzeul, Asociația corpului didactic pimar, Junimea evreiască, Școala română, Theodor Herzl, Societatea evreo-academică Tikwah, Societatea creștin-germană
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Fonk. "Exupéry a venit la Aeroclub își amintește Mariana și a stat cu noi puțin de vorbă, a dat mâna cu noi... Era un bărbat foarte înalt și... foarte timid! I-am urmărit conferința pe care a ținut-o la Ateneu. A stat tot timpul cu capul în jos era la o masă, așezat pe un fotoliu. Tot timpul cât a vorbit n-a ridicat ochii, să vadă lumea din jur... Era foarte timid!". Cu câțiva ani înainte de război o cunoaște
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Școala de Belle Arte din București ne cunoștea, am constatat aceasta când, după închiderea expoziției, am făcut la București o vizită, tot cu tata, lui Gh. Mirea. Prin iunie, am plecat în capitală să văd lucrările lui N. Grigorescu de la Ateneu, muzeul Simu, muzeul Aman și expoziția Tinerimea Artistică deschisă atunci în Panorama Grivița, un circ pe locul viran de lângă Universitate și Spitalul Colțea. Tronau acolo mari maeștri cu zaharicale și șerbeturi. Am rămas foarte impresionat de două tablouri ale lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
iarna aceea, am lucrat cu oarecare spor și, printre alte multe lucrușoare mărunte, am pictat și un spate de nud în mărime naturală (jumătate figură) ce l-am trimis la Salonul oficial. În anii aceia, expozițiile Salonului erau făcute la Ateneul Român în sălile din față și câteva săli mici din fund, unde era greu de nimerit. Acolo au fost așezate și lucrările mele. Lumina de la nord era constantă, dar pe timp gri cam puțină. Am predat lucrările și le-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Mă abțin a face descrieri, dar cuvântul și violența în moravuri încep să-și arate colții. Liberali. țărăniști etc., toți se întreceau în a face rău țării. Acesta este preludiul intrării țării noastre în război. * În anul 1946, expoziție la Ateneu cu lucrări puține și cumpărători mai puțini. În anul 1944, dau la Dalles o expoziție cu lucruri bune și cu succes material foarte bun. Presa cu aprecieri mai bune ca oricând. A fost rezultatul unei activități deosebit de susținute și rodnice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
și pusul bețelor în roate. Succesul de public a fost foarte mare, presa a tăcut, nu a avut "ochi" să scrie. * În februarie 1940, îmi pregăteam expoziția, ramele aduse acasă și tablourile erau așezate grămadă. Înainte de a transporta lucrările la Ateneu, unde trebuia să fie expoziția, au venit la mine neanunțați doi oameni de statură mijlocie. Eram singur în casă, au intrat fără să bată la ușă și, fără o introducere explicativă, au cerut "să dau și eu un tablou pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
ulei pe pânză Vă invităm să vizitați site-ul Editurii Junimea, la adresa www.editurajunimea.ro, unde puteți comanda oricare din titlurile noastre, beneficiind de reduceri. Redactor: Simona Modreanu Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Ion Creangă nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com www.editurajunimea.ro PRINTED IN ROMANIA 1 Citat de Philippe Fries, La théorie fictive de Maurice Blanchot, Paris, L'Harmattan, 1999, 189. 2 " Je me sens coloré par toutes
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]