3,506 matches
-
Chișinău (Maria și Luminița Stoianov și Ioana Durda), cu vernisajul expoziției de pictură a artiștilor plastici Ionuț și Petre Achițenie și Ion Ghigore, lansarea a peste patruzeci de titluri de volume privind problemele romanității, lansate de “Scrisul românesc”, Editura Militară, “Augusta”, “Gunivas” și Liga Culturală. Momente aparte a oferit Fanfara din Banatul sârbesc, instruită de Ion Rotaru Cordân, care a Însoțit și a Însuflețit cu marșurile ei românești toate manifestările. În Încheiere, Congresul a ales noul Comitet Director. Președintele Congresului este
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
-l cunoșteam. La începutul anului 1990 au ajuns la Universitatea de Stat din Chișinău mai multe colete cu tratate de specialitate, între care multe purtau ștampila GH.MUSTAȚĂ. Ne-am bucurat deoarece erau cursuri universitare de mare folos. În luna august a aceluiași an am organizat, în calitate de titular a cursului de Ecologie și de Ministru al Mediului și Protecției Naturii o EXPEDIȚIE ECOLOGICĂ "PRUT 1990", la care participau specialiști de pe ambele părți ale Prutului. Colectivul din România era condus de domnul
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
românilor sînt prostești și criminale în situația în care ne aflăm. Nu este admisibil ca din cauza ungurilor să pierdem România și toate planurile noastre să fie date peste cap". Precizare sinistră cînd o apropiem de declarația de război din luna august și de o întrevedere mai puțin augustă decît aceea dintre Kaiser și Perticari. Este vorba de un schimb de cuvinte pe care l-am avut cu ambasadorul german Flotow pe la jumătatea lunii mai 1914, la Roma. Faptul s-a petrcut
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în care ne aflăm. Nu este admisibil ca din cauza ungurilor să pierdem România și toate planurile noastre să fie date peste cap". Precizare sinistră cînd o apropiem de declarația de război din luna august și de o întrevedere mai puțin augustă decît aceea dintre Kaiser și Perticari. Este vorba de un schimb de cuvinte pe care l-am avut cu ambasadorul german Flotow pe la jumătatea lunii mai 1914, la Roma. Faptul s-a petrcut într-o tribună, la concursul hipic al
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de creație (a cosmosului, a omului); ele includ unități mitemice specifice, precum zeița-Mamă, pământul-Mamă sau materia potențatoare, zeul-Tată sau Spiritul creator. Pentru cazul marilor orașe, spre exemplu, o zeitate tutelară primește periodic sacrificii și onoruri, așa cum Roma și principii ei auguști făceau pentru Jupiter Capitolinul și pentru zeii întemeietori afliliați lui. Miturile finalității (eschatologice) pun în joc noțiunile de destin sau de ființă supranaturală și sunt orientate fie asupra viitorului, fie asupra unei comunități, înțelese însă în orizontul devenirii ei. Ele
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ca în cazul "obiectelor" mitologice, nu externe, ci "realități" interne ale spiritului. Vom regăsi la romanii din perioada principatului − formă de guvernare marcată de gândirea stoică −, o interpretare asemănătoare a relației cu divinul, fie că vorbim despre zeități, fie despre augustul împărat. Posibilitatea de a (re)integra în "prezent" relația cu sacrul, prin intermediul procesului de purificare (prin cremație) a corpului imperial, conferă comunității dreptul de a-și lega în mod indestructibil viața individuală și pe cea cotidiană de zeitatea care îi
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
vom vedea un exemplu eșuat chiar la funerariile lui Constantin I), ca mai târziu să le reintegreze - precum corpul de ceară al împăratului (istorie studiată printre alții de Ginzburg), redus în timp la tablou, însă cu o semnificație de asemenea "augustă" (Marin, Le portrait du roi). Mutația care se înregistrează în credințele grecești, de la rolul memoriei în recuperarea vârstelor de aur, la rolul său în căutarea mântuirii, este majoră și amintește de discursul filosofic asupra timpului și asupra problemelor sufletului, preîntâmpinând
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
dată fiind importanța practică alocată prezenței sale în vechea capitală, mai curând de suprem administrator (din cauza vizitelor la mari intervale de timp). Împăratul creștin devine centrul procesiunilor doar ca funcție politică, iar relația pe care adventus o asigura înainte între augustul sacerdot, comunitate și zeități se estompează. În trecerea sa dificilă către creștinism, Roma va fi nevoită să-și adapteze practica ritualică păgână și ceremonialurile la noua teocrație politică, pentru a-i asigura totuși împăratului "în maiestate", fie și în vizită
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și împreună cu care intră în perimetrul sacru al cetății. În același timp, el este și garantul ei spiritual, în calitate de pontifex maximus (v. fig. 17.a), ocrotitorul, cel care îi asigură pacea pe pământ, precum a făcut-o Augustus însuși − Pax Augusta, omagiată prin monumentul Ara Pacis (v. fig. 17.b); totodată, el îi garantează atât calendarul ritualurilor, ludi sæculares, cât și jubileele, natalis Vrbis. În acest fel, comunitatea este vegheată de către familia imperială însăși (ea joacă un rol social semnificativ în cadrul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
cosmocrator, și totalitatea teritoriile pe care le guvernează, o cosmocrație, un imperiu universal și etern, devine în creștinism relația dintre corpus Christi și corpus christianorum, basileul având rolul de delegat suprem, de împărat sacerdot al oikonomiei creștine. Spațiul imperiului, domus Augusta, se va confunda încă din perioada principatului cu domus divina; iată un lucru ușor de asimilat de gândirea bizantină și de imaginarul colectiv. Cu atât mai mult cu cât vocabularul politic include noțiunea de eternitate în chiar titulatura împăratului: semper
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
augustus, formule popularizate și consacrate prin aceleași emisii monetare. El însuși reprezintă pentru cetate promisiunea unei istorii fără sfârșit, iar funcția sa, eternă la rândul ei, este garanția supremă, de aceea, celebrată permanent. Garanție de pace și de protecție (Pax Augusta, a cărei figurare exemplară este templul Ara Pacis), summum al virtuților care îl fac să fie un ales, un spirit grandios (după Septimius Sever, s-a adăugat titulatura Pius Felix Invictus), împăratul-militar de neînvins, guvernator peste o civitas cu granițe
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
împăratului terestru impun relații simbolice atât de puternice între ei, încât, în ceea ce îl privește pe basileu, puterea sa semi-divină ajunge să-și subordoneze instituția politică (în înțelegerea sa romană, ea era mai importantă decât individul), iar imaginea persoanei sale auguste să se confunde cu funcția sa de autocrat (Dagron, Empereur 141-59). Reprezentând puterea universală (superioară așadar oricărei alte puteri terestre), el este așezat nu doar în relație cu împărăția Fiului, ci și cu regalitatea vetero-testamentară a regilor Melchisedec, Saul, David
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
la nivelul mentalităților sociale. b) Religia - realitate străveche, mitică, dominantă în primul stadiu de evoluție a istoriei. Cu timpul, ea va fi înlocuită de metafizică și de studiul pozitiv al realității sociale. Trimiterea este la celebra teorie a sociologului francez auguste comte. Astăzi, teoria lui comte se dovedește a fi de o splendidă inactualitate. c) Obsesia căutării originii faptului religios. Conform acestei idei frecvent asumate, dacă religia a fost creată de om, atunci apariția și dezvoltarea sa au diverse cauze individuale
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
vara lui 1883, iar Matei Eminovici a fost, dar criticul nu i-a permis să-și vadă fratele. Pe scurt, convinge teza dar nu conving argumentele. Sunt 5 însemnări despre întâlnirea lui Gheorghe Eminovici cu Titu Maiorescu la jumătatea lunii august a anului 1883, iar autorul le discută pe rând. Mai întâi, în „însemnările zilnice” criticul notează la 18 august 1883: „Acum două zile a fost la mine tatăl său (anecdote din societatea moldovenească de odinioară) și după aceea fratele său
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și religii străvechi ce vor în mod incomprehensibil să persevereze în acest sens. Aron a consacrat poate mai mult de o treime din imensul său comentariu asupra politicii contemporane chestiunilor strategice și de politică internațională. Dacă, cititor atent al lui Auguste Comte, Aron măsura puterea proces-ului care conducea spre unificarea dinamică a umanității într-o istorie devenită universală, el își păstra întreaga vigilență în privința posibilităților mereu reînnoite de dramă inseparabilă a coexistenței între corpuri politice și religioase eterogene 12. Orbirea
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
cununa munților: Oaș, Gutâi, Țibleș, Pietrosu. Mai ales că aveau motive, că erau aici câteva localități cu populație ucraineană, pe care vroiau s-o folosească În scopul alipirii. Dumneavoastră când și de ce ați fost arestat? În anul 1948, În luna august. Eu am fost arestat datorită unei activități care am desfășurat-o În clasa a V-a de liceu, la Liceul „Dragoș Vodă”, Împreună cu alți elevi mai mari... Începuse deja să apară mișcare comunistă și În liceu, și În oraș mai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
era elev în clasa I a gimnaziului local, înființat cu un an mai înainte; în toamna anului 1871 se transferă însă la Colegiul Sf. Sava din București, școală cu o foarte bună reputație. Sosește însoțit de tatăl său, în luna august, în capitala toropită de arșiță, în care viața își urma cursul ei patriarhal: „Dâmbovița necanalizată, joasă, murdară, trecea tot mai jos de biserica Domnița Bălașa, însă albia ei era mai apropiată de strada Carol... Acolo era și un vad de unde
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
le-a spus pentru pământul său: privirile Eternului să fie neîncetat întoarse către dânsul de la începutul anului până la sfârșitul lui... Domnul preservă România de foamete, de contagiune, de boala de tot felul care bântuie pământul. Binecuvântează recoltele sale. Binecuvântează pe augustul nostru principe Carol I, împlinește intențiunile sale generoase și drepte, ajută-l să realizeze obiectul dorințelor sale cele mai vii, fericirea României“ (Discours d’inauguration du temple choral israélite de Bucarest prononcé le 18 juillet 1867 par Antoine Lévy, gradué
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și Podul Mogoșoaiei (Calea Victoriei) erau pavoazate cu drapele române și ruse. Trotuarele gemeau și un puternic serviciu de pază era organizat. Se observa numeroși agenți ruși pretutindeni. Primarul a rostit următoarea cuvântare: „Sire! Orașul București e fericit a saluta în augusta persoană a Maiestății-voastre pe oaspele cel mai ilustru ce a onorat vreodată țara noastră! Actele mari prin cari Maiestatea-voastră a știut să graveze adânc numele său în inimile supușilor săi și în fastele Istoriei, ajutorul tutelar ce Rusia ne-a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ROM., an. XXI, 8 noiembrie 1877, p. 999, deoarece în textul transcris de Bacalbașa se strecuraseră multe greșeli; premiera „poemei dramatice“ Visul Dochiei, scrisă în franțuzește de Fr. Damé și tradusă de D.C. OllănescuAscanio în colaborare cu Th. Șerbănescu (muzica Auguste Canne) avusese loc însă la 9/21 octombrie 1877 (în cor figura și o viitoare stea a teatrului nostru, acum la începutul carierei, Aristizza Romanescu - cf. Ioan Massoff, Teatrul românesc, vol. III, pp. 29- 31). La această bătălie au luat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
neutră. N-am dorințe, n-am regrete, n-am invidii. Am doar un gust amar, egal și o tristețe subțire, prelungă. Afară de mine, doi din cei cinci sînt profesori: Marin Neagu, consultant la Facultatea de Horticultură (creatorul soiului de struguri „Augusta” și al unei cale care mie mi s-a părut monstruoasă) și Păsărescu, de fizico chimice, probabil la vreun liceu. Acesta din urmă are toate datele unui „personaj”. Își amintește uneori, cu zîmbet, de luptele politice studențești de la sfîrșitul deceniului
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
din suflet scrie pe o c.p. două vorbe, ca să fiu liniștit. Cu dragoste, M. V. Pienescu 32 C.P. (Varatic) 20/VII.1975 Dragă Eugen, Noi suntem la Varatic de câteva zile și, dacă nu se ivește nimic stăm toată luna august. Am așteptat o scrisoare relativ la fotografia lui Millo, care aș fi putut s-o aduc aci, Întrucât am venit cu o mașină. Neprimind scrisoarea nam adus-o și stă la mine de aproape un an303. La fel și cu confirmarea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ca treburile să se desfășoare frumos, chiar dacă se mai Întârzie puțin cu vacanța aceasta (Ă). Cât privește despre Dl. Prof. Tempeanu nu am nici o grijă. Dl. Sorinel Gorovei se repede până la Fălticeni să-și aducă soția și fetița. În luna august va fi și dânsul mai mult acolo, În concediu. Eu aștept mereu materiale de la Dstră. știu că tot ce-mi trimiteți este selectat de Dstră cu multă competență. Numele de care-mi pomeniți, Ion Feresuariu, Neculai Stoleriu, Îmi sunt cunoscute
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ARHIVELE NAȚIONALE, rola 18, fond Cabinet, dosar 126, filele 138-139. Vezi și Ottmar Trașcă, „Chestiunea evreiască” în documentele militare române. 1941-1944, Institutul „Elie Wiesel”, Editura Institutul European, Iași, 2010, doc. 94, pp. 251-253. Document nr. 15 Nr. 1596 1941 luna August ziua 25 Comandamentul Detașamentelor de Căi Ferate către Detașamentul Lucrări C.F. Nr. 67 spre știință: DIRECȚIILE L.Ls. D. C.F.R. M.C.G. EȘAL. II, SECȚIILE 1 și 6 DOMNUL SUBDIR.GL. CFR. VERCESCU P. DIRECȚIUNEA GENERALĂ CFR. CABINET Din rapoartele primelor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
la altul cu grupurile sau individual, în interesul lucrărilor, plata se va face integral cu [45] lei/zi. 10. Pontajul să se facă de către organele [. ..] special de către Secția respectivă în acest scop. 11. Plata să se facă astfel: Pentru luna August să se dea [...] la 2 săptămâni de câte 25 - 35 lei/zi pentru [înlesnirea] cheltuielilor de hrană pentru cei mai lipsiți de mijloace [dar la finele] lunii, să se plătească prin foi [de remunerație] [.. .] lucrătorilor evrei, restul ce li se
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]