11,781 matches
-
nu mai ține de un pariu social, ci de un pariu profesional amestecat însă într-o ambiguitate aproape patologică cu unul personal. Subiectul chirurgiei plastice aduse la rangul de artă este un tânăr, Vicente (Jan Cornet), pe care Ledgard îl bănuiește că i-a violat fiica, Norma Ledgard (Blanca Suárez), care, în urma traumei, pe fondul labilității psihice, se sinucide. Violul a fost mai puțin un viol cât un malentendu pe care tânărul nu a știut să-l gestioneze și care a
Pygmalion și Galateea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5103_a_6428]
-
cam caraghios, mărunțel, cu mutra mea și cu aripi cât casa. Surâde. Tu câștigai orice război Tu câștigai orice război fără să tragi niciun foc de armă. Cu simpla ta prezență. Erai frumoasă, misterioasă. Trupul tău emana melodii ca marea, bănuiesc că aveai ascunse sub piele clavire. Erai provocatoare, răscolitoare, cum este în orașul de provincie mirosul revărsat din teii în floare. Erai senzuală, nerușinată, lascivă și fină ca petala albă de magnolie târzie. Iar acum ai plecat. Unde ești? Pe
Însemnări din ținutul misterios by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/5132_a_6457]
-
și cred că nu mai e un secret pentru nimeni, că Băsescu e... Și aici completați voi caracterizările care vă vin în minte. Eu aș pune lipsit de scrupule și de responsabilitate, grobian, mincinos, duplicitar și inconsecvent. Dar, deși îl bănuiam și de cinism, nu l-am văzut niciodată manifestându-l deschis. A fost nevoie de 10 ani în care o parte a românilor să-l păstreze în fruntea țării, pentru ca el să-și permită libertatea de a face mișto de
Vedetă RTV: "Băsescu a făcut pipi cu boltă" by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/51421_a_52746]
-
de chirurgie plastică. A treia analogie privește „moșmoanele“, fructe mici de mărimea unor corcodușe, cărora uzul limbii le-a conferit aura malefică a vrăjilor și superstițiilor, de unde și expresia: „să nu umbli cu moșmoane“. Pentru Doina Uricariu, intelectualii români se bănuiesc reciproc de umblatul cu moșmoane, republicanii fiind încredințați că monarhiștii se află sub superstiția vetustă a aristocrației ereditare, în vreme ce monarhiștii sunt sătui de vrăjile celor care închină un cult liderilor dintr-un regim republican. Cînd umblatul cu moșmoane va înceta
Epoca moșmoanelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5329_a_6654]
-
ceva rău, se spune doar că e nebun. La aceasta ar trebui să ne gândim”, datorată jurnalistei norvegiene Sigrid Tjensvoll (NRK). Singurul neajuns e că editorii online au uitat să pună un link către textul lui Andrei Pleșu, căruia nu bănuim că i-ar sta în fire să opereze simplificări de acest fel, dar care, din întâmplare, ilustrează foarte bine remarca norvegiencei. Altfel, discuțiile din publicistica și politica românească asupra „incidentului” norvegian, cum numea un senator român atacurile soldate cu 76
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5342_a_6667]
-
angajat personal, după victorie, al cabinetului primului-ministru, a fost arestat, iar News of the World obligat să tragă obloanele. Era la începutul lui iulie. Spre deosebire de cutremurele pământului, cutremurul de presă putea fi și a fost anunțat. De zece ani se bănuiește că News of the World își susține scoopurile prin ascultări ilegale. Politicieni, vipuri, bancheri, funcționari publici, membri ai Casei Regale sau ai anturajului ei,victime ale unor crime crapuloase sau pasionale și alții au fost de-a lungul unui deceniu
Pornografie și politică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5344_a_6669]
-
pună capăt pornografiei în presă, s-a pomenit în fața casei cu un batalion de manechine sumar îmbrăcate care afișau o pancartă cu pagina întâi din The Sun: „Grasa și geloasa Claire califică drept porno pagina 3 din The Sun!”. Se bănuia de ceva vreme că ascultările ilegale furnizau mare parte din detaliile de viață personală, mai mult sau mai puțin sordide, în tot cazul, menite să compromită cu orice chip. Vă amintiți epopeea Dianei, de la divorțul de Charles și până la accidentul
Pornografie și politică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5344_a_6669]
-
și cu o provocare critică strecurată în subtext. Bucuria anonimatului apare, așadar, conform colofonului, într-o ediție revăzută. Nu se precizează în ce constă revizuirea și, avertizați fiind asupra problemelor pe care optzeciștii le-au avut cu cenzura, am putea bănui că autorul a operat o reeditare după manuscrisul original, eliminând eventualele intervenții ale cenzurii. Fals: singura intervenție a poetului în noua ediție vizează eliminarea câtorva texte, considerate, acum, inutile în proiectul volumului. Restul textului reproduce fidel ediția princeps, cu excepția câtorva
Generația ’80 la vârsta reeditărilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5350_a_6675]
-
defel talentul literar. Dar că va veni o zi cînd socialistul ateu cu convingeri anarhiste își va întrece propria umbră, călcîndu-și în picioare maeștrii și preschimbîndu-și idolii în farseuri buni de pedeapsa postumă - răsturnarea aceasta nu ar fi putut-o bănui nimeni. Dar iată că Onfray, intrat parcă într-un puseu de molestare a tot ce înainte i se părea sfînt, își pune la zid învățătorii, răfuindu-se cu cei sub fascinația cărora și-a petrecut adolescența. După cum mărturisește în prefața
Omul cu canapeaua by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5363_a_6688]
-
identificați în persoana unor colaboratori cu pregătire filosofică). La Sibiu, turnătoriile aparțin unor lumpeni, care vehiculează încă, la finele anilor ’80, clișeele marxism leninismului, în interpretarea lui stalinistă din aceiași ani ’50. Mizeria morală și intelectuală a autorilor lor, unii, bănuim, cu funcții în învățământul și aparatul administrativ local, este deprimantă. Ca toate celelalte ediții ale Dorei Mezdrea, și aceasta este impecabil alcătuită. Notele explicative, mai succinte, prin forța împrejurărilor, fac legătura între documente și reconstituie contextele. Pour la bonne bouche
Noica și fosta Securitate by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5202_a_6527]
-
intitulat Refuz fularul alb, este, până la urmă, un nou volum de Marius Ianuș. Și nu unul oarecare. Oricât s-ar fi schimbat celelalte date (și e drept că foarte multe s-au schimbat), ceva rămâne intact. Nu-i greu de bănuit ce anume. Lirismul elementar. O bună intuiție în privința aceasta avea Raluca Dună atunci când insista (în numărul trecut al revistei) asupra continuității valorice. Metoda lui Marius Ianuș, întemeiată pe o franchețe adeseori casantă, nu admite, de fapt, scăderi semnificative. Odată familiarizat
Lirism elementar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5211_a_6536]
-
Oricine se gândește, desigur, la Radu Petrescu, la Costache Olăreanu, la Tudor Țopa, portretizați în studiul Gabrielei Gheorghișor oricât de sumar. Această zonă a evocărilor de personaje și de medii este și cea mai atrăgătoare a cărții, după cum se poate bănui, mai „umanizată”, dispensată, cum este, și de limbajul prea tehnic. La locul lor în studiul Gabrielei Gheorghișor sunt insistentele contextualizări istoricosociale. Protagoniștii „Școlii de la Târgoviște” au apărut dintr-o dată în mișcarea literară, concertat, s-ar putea zice, faptul întâmplându- se
O carte despre M. H. S. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5224_a_6549]
-
ai ceva de spus, orice irosire este o crimă. Opera de artă, opera literară, reprezenta în ochii săi un scop absolut; purta în sine rațiunea ei de a fi, cea a creatorului său, ba poate chiar - nu o spunea, dar bănuiam că e convins de acest lucru - rațiunea de a fi a întregului univers. Contestările metafizice îl făceau să ridice din umeri. Era interesat de problemele politice și sociale, avea simpatie pentru poziția lui Nizan; dar treaba lui era să scrie
Simone de Beauvoir - Memoriile unei fete cuminți () [Corola-journal/Journalistic/5232_a_6557]
-
prin aceea că știau destul de exact ce tip de cărți doresc să scrie. Eu repetam mereu că „voi spune totul”; era prea mult și prea puțin. Am descoperit cu neliniște că romanul ridică mii de probleme pe care nu le bănuisem. Cu toate acestea, nu m-am descurajat; deodată, viitorul îmi părea mai dificil decât crezusem, dar, în același timp, era mai real și mai sigur; în locul unor posibilități fără contur, vedeam deschizându- mi-se în față un spațiu bine definit
Simone de Beauvoir - Memoriile unei fete cuminți () [Corola-journal/Journalistic/5232_a_6557]
-
narativă și simbolismul cultural. Avem în față, indubitabil, un roman al crizei, cu atît mai mult cu cît faptul în discuție iese din învelișul epic și pare să iradieze către biografic. Fără prea mari eforturi de decodificare parabolică, îi putem bănui pe însuși scriitor și lumea lui disimulați, (auto)ironic, undeva în spatele edificiului textual.
Efort terapeutic by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6656_a_7981]
-
talent 2012”. O tânără a făcut senzație pe scenă, interpretând un dans la bară, deși silueta nu o avantaja deloc. Aflați în căutarea unor noi americani talentați, judecătorii de la ” Americanii au talent” au poposit și la Austin, Texas, fără a bănui că aveau să fie surprinși de o tânără roșcată. Lulu, în vârstă de 27 de ani, își dorește cel mai mult să devină faimoasă și nu oricum, ci dansând pe scena concursului ” Americanii au talent/ America's Got Talent 2012
Americanii au înnebunit când au văzut asta - Video () [Corola-journal/Journalistic/66599_a_67924]
-
Opt eleve de gimnaziu au fost puse într-o postură mai mult decât jenantă atunci când profesorii le-au obligat să se dezbrace în sala de clasă dintr-un motiv absolut incredibil. Elevele din orașelul Frimley, din Marea Britanie, erau bănuite ca au încălcat regula școlii, care zice că este interzis accesul în instituție cu telefoane mobile, și ar fi pătruns în incinta cu aparatele ascunse în sutiene, scrie stirileprotv.ro Conducerea școlii a spus atunci că telefoanele au fost detectate
Opt eleve, puse să se dezbrace în clasă () [Corola-journal/Journalistic/66668_a_67993]
-
acesta riscă să pară nesemnificativ, trivial în raport cu o memorie imaginativă plăsmuind un personaj ce-și petrece timpul la "perdeluță" (diminutivul face toți banii!), așteptând trecerea altui personaj - la ore, oricum greu previzibile, ale dimineții sau ale după-amiezii. Nu vreau să bănuiesc nici un fel de rea-intenție în această relatare inexactă. Ce să fie atunci: gol de memorie, alunecare ficțională, neatenție în exprimare? Cum de-și amintește Nicolae Manolescu așa ceva, rămâne pentru mine, oricum, greu de înțeles. Ce-mi aminteam eu, am scris
Primim () [Corola-journal/Journalistic/6680_a_8005]
-
rafinament de pictor impresionist, ajungem la enumerarea aproape autobiografică, jumătate ingrediente utile, jumătate aspirație spre misterul simbolului florilor la Mazilescu. Prozaicul și poeticul întrețin un dialog la ultimul, un dialog consolator, obosit, o atmosferă de tihnă domestică regăsită, se poate bănui, "noi nu ne mai putem despărți niciodată niciodată", după o furtună a sentimentelor. Al doilea adverb, "niciodată", e și el marca autorului, un maestru al repetițiilor, nu doar al enumerărilor, echivalând cu un fel de jurământ tandru. Sună probabil puțin
Baconsky și Mazilescu by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/6690_a_8015]
-
de cutare și cutare, fiindu-i intentat un proces de către brutar. Omul stă foarte îngrijorat și până la data procesului nu-si mai găsea liniștea. Se tot întreba cu ce o fi învinuit. Brutarul însă știa. Și încă cum. Îl tot bănuia pe lăptar că îl inșeala la cântar când cumpăra de la el unt. Așa că nu o dată, după ce laptarul îi aducea kilu de unt și pleca, imediat cântărea marfa, în prezența unor martori. Într-adevăr, bănuielile sale erau justificate. Ba primea 900
BANCUL ZILEI: Care este asemănarea dintre o blondă şi o stea? () [Corola-journal/Journalistic/67014_a_68339]
-
și de măcelării" (pag. 51) Făcând un calcul calitativ, dintre toate ale cărții, tocmai poezia dă (în sens matematic) cu virgulă. Ea e prezentă, e puternică, e ubicuă, dar nu e integrală. Recunosc, aș fi puțin dezamăgit, dacă n-aș bănui că exact asta și-a dorit Elena Vlădăreanu să obțină.
Poezie cu virgulă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6732_a_8057]
-
germanica alura, cu o fizionomie emaciata și cu un păr abundent în așa fel revărsat încît sugera în juru-i o luminiscenta, o promisiune de nimb. Se arătă plin de o decentă voie bună și de proiecte ce nu dădeau de bănuit că în puține luni nu se va mai află în viață. A rămas, aidoma congenerului sau moldav, N. Labiș, mai mult decît o promisiune: un nume de referință sub o creație invocată cu o specială prețuire, în primul rînd, firește
Scrisori, scrisori... by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6735_a_8060]
-
care îmi plac cel mai mult la el. Bărbăția, onestitatea, ambiția și faptul că își asumă faptele și opiniile fără a da înapoi. Dar, mai ales, îmi place la Marian tandrețea cu care mă înconjoară și pe care nu o bănuiam la prima vedere. Este un om inteligent și un bărbat de încredere. Avem o relație firească, frumoasă, care a evoluat de la sine. Trăim o «întâmplare» umană specială, dar atât de obișnuită, care ne face fericiți și care nu supără pe
Oana Mizil despre idila cu Vanghelie: O întâmplare firească şi minunată () [Corola-journal/Journalistic/67439_a_68764]
-
într-un accident, ironic, înainte de a-și reîntîlni coechipierii de "cercetare" și de a le dezvălui secretul. Peste ani, căsătorită cu Drayton Deane, și Gwendolen creează impresia că ar păstra pentru ea anumite informații, determinîndu-l pe neajutoratul nostru reflector să bănuiască faptul că "revelația" desenului ar fi legată de paranormal și ar fi accesibilă numai celor căsătoriți, "îndrăgostiților" în general, "uniți suprem" în intensitatea transcendentă a dragostei. De aceea, după moartea lui Gwendolen, el îl întreabă pe Deane (complet în necunoștință
Portretul unui reflector by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6746_a_8071]
-
să le reamintim celor foarte tineri: vîndute de oameni la ananghie sau confiscate de Securitate, cărțile, nu o dată puse la index, ajungeau mai tîrziu pe rafturile anticariatelor, stîrnind surpriza și entuziasmul cititorilor împătimiți. Chiar atunci cînd nu ai motive să bănuiești un trecut spectaculos al cărții, e pasionant să afli ori să încerci să ghicești cine a fost vechiul proprietar. Pe pagina de gardă vezi uneori că a fost vorba de o personalitate culturală, un medic sau un avocat celebru dintre
Despre cartea veche franceză în anticariatele din București by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/6605_a_7930]