5,357 matches
-
a picat capul pe tobă. Clasele și castele. Om rămâne în româna lui Nansi, eu sunt Miorița, căzui profetic, păr creț, fii bun, te paște, amândoi, toți, cheamă băieți și fete, nu te plânge de mine, aranjat între bătrâni și bătrâne părăsiți de pasiuni. Le-am dat versurile imnului român și studenții au cântat Jan Man Gan stând jos. Press Cloub of India, Raisina Rd. Lansarea cărții Nicolae Ceușescu, President of the Socialist Republic of Romania, on the major international political
PĂGUBOŞI O DATĂ (3) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340071_a_341400]
-
-i spună celeilalte câte ceva despre prezența ei în Torino. Cum explicația Adrianei a fost scurtă și simplă, cea a româncei era destul de amplă și complicată. Era de vreo nouă ani în Torino. Acum familia unde lucra și avea grija unei bătrâne de 94 ani, s-au hotărât s-o ducă la azil, așa că ea nu mai avea loc de muncă, însă avea dreptul la șomaj. Până își va găsi un alt loc de muncă prin agenție, se mulțumea cu cei 700
CAP. VIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377281_a_378610]
-
SERGIU GĂBUREAC - TABLETA DE WEEKEND (139): MIGRANȚII ȘI ALTE CELE Autor: Sergiu Găbureac Publicat în: Ediția nr. 1858 din 01 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Avertisment! Tableta poate crea un disconfort accentuat! Se dau știri alarmante privind invazia migranților în bătrâna Europă. Ba un viol în grup, ba o crimă odioasă ... Oricum, isteria de prin septembrie trecut a cam trecut și statele să organizează pentru trierea dornicilor de trai nineacă. Mulți migranți sunt dezamăgiți de realitatea europeană, care îi pune să
TABLETA DE WEEKEND (139): MIGRANŢII ŞI ALTE CELE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377520_a_378849]
-
asculți, așteaptă să-ți spun o vorbă: Cine-mi ești, de unde vii? Zi-mi, ai și tu pe cineva? Singură bocești pe strune și deodată te trezești... Râzi distrată, și-mi vorbești în poezii, glume faci. Sfaturi dai ca o bătrână, ah, uneori îmi amintești: Că în viață... nu tot timpul e furtună; te prefaci, Și îți arde de jucat. Tare-aș vrea să te-nțeleg! Greu mi-ar fi, căci ritmul schimbi, și-i mai vioi; Iar mă faci să
VIOARA, de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377515_a_378844]
-
într-o tranziție (ademenitor și promițător termen apărut imediat după așa-numita revoluție din 1989) ce nu dă nici pe departe semne să se încheie. Fin observator al spectacolului vieții, așa cum se desfășoară el în Botoșaniul eminescian, în Țară, în bătrâna Europă ori pe Planetă, autoarea acestei cărți se bucură ori se întristează, laudă sau deplânge, sugerează ori speră, funcție de situație. Nevoia de a „rima și noi cu restul lumii” (o fericită exprimare din articolul intitulat Salvați memoria identitară a orașului
„SCRISORI DIN PREZENTUL MEU” DE LUCIA OLARU NENATI de VASILE FLUTUREL în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377605_a_378934]
-
aproximativ 2000 animale. Modificările comportamentului au apărut treptat când numărul de animale a ajuns la dimensiunile unei mase critice, desi spațiul existent era mult mai mare. Aceste modificări au cuprins atât creșterea agresivității animalelor tinere, care au atacat pe cele bătrâne, cât și între ei. În paralel, animalele tinere au început să muște pe cele bătrâne, apoi să le mănânce, în timp ce acestea din urmă intraseră într-o pasivitate sau indiferență.Schimbarea regimului alimentar (deși există un surplus 125 de alimente naturale
EXISTA O BIOLOGIE A ISTORIEI ? SAU UN EXPERIMENT BIOLOGIC MARGINALIZAT de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377624_a_378953]
-
dimensiunile unei mase critice, desi spațiul existent era mult mai mare. Aceste modificări au cuprins atât creșterea agresivității animalelor tinere, care au atacat pe cele bătrâne, cât și între ei. În paralel, animalele tinere au început să muște pe cele bătrâne, apoi să le mănânce, în timp ce acestea din urmă intraseră într-o pasivitate sau indiferență.Schimbarea regimului alimentar (deși există un surplus 125 de alimente naturale și trecerea predominantă la carne a crescut considerabil agresivitatea animalelor tinere, fapt observat și la
EXISTA O BIOLOGIE A ISTORIEI ? SAU UN EXPERIMENT BIOLOGIC MARGINALIZAT de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377624_a_378953]
-
America, în trecere prin Paris, nimic nu-l impresionează: „O privire și-atât, și-a făcut o impresie, nu se arată copleșit și, cu aerul omului venit de pe un continent prosper și puternic, pășește mai departe, sceptic și încruntat, prin bătrâna capitală a Franței. Pentru el (mi s-a părut) nu există un mit al Parisului și nici un complex spiritual legat de el. Bătrâna mătușă îl cam plictisește...”. La fel de departe de mit este, abia ajuns la Paris, Marin Preda. Vorbind despre
ÎNTRE ONIRISM ŞI METALITERATURĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378292_a_379621]
-
care venisem în Pescara, i-am povestit despre ce mai e nou în țară, în fine i-am răspuns la toate întrebările. Ea mi-a povestit despre sine, că era de un an în Italia și că lucrează la o bătrână.Îi era foarte dor de acasă și uneori plângea din această cauză. M-a informat despre cum decurgeau lucrurile în Italia pentru femeile în situația noastră, fapt care mă interesa mult, mi-a dat curaj că-mi voi găsi de
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
am îndreptat pașii spre malul mării. Străzile din centru sunt drepte și toate duc către mare.Eu în acele două zile, de când venisem cutreierasem destul prin oraș și începusem să cunosc mai bine străzile. Marcela îmi făcuse cunoștință cu administratoarea bătrânei, unde lucra, prezentându-mă ca prietena sa și doamna aceea, Adele,după ce eu îi spusesem că-mi caut job, se mira că ne înțelegeam în limba italiană, deși era dată când veneam în Italia. Eu eram încântată că reușeam să
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
deși era dată când veneam în Italia. Eu eram încântată că reușeam să mă descurc, fără traducător și începusem să mă obișnuiesc cu accentual lor.Adele,i-a permis Marcelei să mă invite la câte o cafea, în timpul zilei când bătrâna se odihnea și astfel după prânz petreceam un pic de timp împreună, acolo unde lucra. Am ajuns la mare în câteva minute. Am inspirat cu nesaț aerul proaspăt, sărat, cu miros de alge, mergeam agale în lungul mării pe nisipul
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
cât și iarna când veneam să privesc agitația necontenită a infinitei mase de apă verde ce mă fascina și-mi copleșea sufletul cu măreția și imensitatea forțelor sale latente descătușate. Munca nu era deloc ușoară. Pe lângă un bătrân sau o bătrână, deseori cu multe probleme de sănătate, trebuia să fiu cu multă răbdare, cu alte persoane din familie, cu caractere mai dificile, capricioase, să reușesc să duc la bun sfârșit în cursul zilei, nu doar acele sarcini pentru care fusesem angajată
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
a omului din toate timpurile (Stagiritul spunea că filosofează și acela care pretinde că n-are nimic de-a face cu filosofia!), firește că aidoma culturii, ce cunoaște sute de definiții, filosofia a fost definită în fel și chip: de la „bătrâna” definiție atribuită lui Pitagora - „Filosofia este dragostea de înțelepciune”, trecând prin aristotelica definiție „Filosofia este arta artelor și știința științelor” și până în vremurile noastre, când ba se spune cu prudență despre ea că este o formă a conștiinței sociale (dar
DESPRE CARACTERUL ŞTIINŢIFIC AL FILOSOFIEI ŞI ISTORIEI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378840_a_380169]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > AMĂRÂTĂ BĂTRÂNICĂ ! Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 2006 din 28 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Amărâtă bătrânică ! O bătrână-n colț de stradă Pe-o piatră de trotuar; Pe cap, doliu, o broboadă, Necăjită de amar. Stă cu mâna tremurândă Întinsă pentru un ban, Că de trei zile flămândă A zăcut într-un canal. Pe soț, cu mulți ani
AMĂRÂTĂ BĂTRÂNICĂ ! de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378905_a_380234]
-
poveștile horror dacă nu ar fi de tot caraghioase, cu Dracula, domină cărți de gen. Paul Leibovici semnează, ca prozator, un pact al verosimilității, lasă, adică, adevărul istoric în seama celui care îl caută prin colbul arhivelor și al cronicelor bătrâne, încercând să afle, în trecutul îndepărtat al Ashkelonului, omul în tot adevărul firii lui, cum îi zicea J.J. Rousseau. Apoi, prozatorul învață că sângele și carnea istoriei sunt în poveste, acolo e întâmplarea, sunt locurile și oamenii, iar cititorul de
VISUL ARHEOLOGULUI de IOAN HOLBAN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379064_a_380393]
-
de Dumitru Pană, cu prejudecata că un filozof scrie livresc și uzeză de prețiozitate. El poate pierde la impactul cu cititorul prin neîncredere în poeticitatea sa: ori face poezie, ori logica gândirii, ori estetizează sentimente, imagini, portrete, ori interpretează pe bătrâna Sophie limpezind căile cugetării - abtractizarea, ambiguizarea nu i-ar fi la îndemână. Și totuși Dumitru Pană este și filozof și poet în volumul Lakonika, Ed. Conta, 2015; m-a surprins cu un stil original, bine dozat între cele două haruri
DUMITRU PANĂ- LAKONIKA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379123_a_380452]
-
dictare) “ce rost are? ce rost are?-se-ntreabă/din tranșeele albe și reci/de sub crivăț, copilul literar,/amărâtul universal/ răsfoind cartea de versuri/cu-o mână tremurândă/” (copil sub colind) “(vă asigur că, peste timp,/dintr-o carapace de țestoasă bătrână/-poate aceeași de care-am amintit- aruncată aiurea pe fereastra altei primăveri/se va ivi un poem mult mai reușit/decât acesta/și mai puțin efemer)”(pare-se) - convențiile sunt înțelegeri poematice ale sinelui și în acest grupaj regăsim figuri
NICOLAI TĂICUȚU- “PESEMNE CĂ NU DESPRE MINE E VORBA” de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379124_a_380453]
-
Publicat în: Ediția nr. 2065 din 26 august 2016 Toate Articolele Autorului în odaia întunecoasă, fără foc, fără lumină stă o măicuță bătrână, torcând caierul de lână, ochii ei n-au cum să plângă, lacrimile s-au uscat, este singură bătrâna, fiindcă fata i-a plecat, i-a murit și bătrânelul, într-o noapte dintre ani și își toarce acum din caier, anii ei, tăcuți, sărmani, pe o măsuță într-un colț, stă un boț de mămăligă și a pus într-
O MĂICUŢĂ BĂTRÂNĂ de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379154_a_380483]
-
a hotărât „acolo sus” că i-ar fi venit doar lui momentul ca să răspundă „conform legii” și în setea lor justificată pentru un reportaj bombă îi adresează din fugă întrebări dure cum ar fi: „De ce-ai violat-o pe bătrâna cutare?”, sau „Regreți că ai omorât pe ....” ori „Recunoști că ai furat 10 milioane de euro?” și așa mai departe în timp ce răspunsurile intervievaților nu pot fi recepționate de telespectatori datorită fluierăturilor suprapuse din regie pentru a nu da apă la
OARE CUM ARATĂ UN STAT FĂRĂ HOŢI? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379807_a_381136]
-
Cum bine spunea și Radu, am făcut o supă cu tăiței de casă. Am fiert toată pasărea odată să iasă supa gustoasă, iar felul doi un ostropel. Aoleo, poate domnișoarei nu-i va place, că miroase a usturoi, se agită bătrâna, ducându-și mâna la gură a nemulțumire. - Spuneți-mi Adriana. Nu vă faceți probleme, îmi place ostropelul. Fac și eu uneori. - Mă bucur atunci. Radu, ia adu tu vesela și tacâmurile din dulap, până văd eu dacă nu cumva s-
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
cunoscut cu Radu în facultate și cum s-au reîntâlnit după mai mulți ani, apoi cum a ajutat-o la decesul mamei sale, dar mai ales îi spuse că nu-și cunoaște rudele și nici nu intenționează să le găsească. - Bătrâna când auzi că fiul ei a ajutat-o la necaz, ridică ochii și-l admiră din priviri, gândindu-se la faptul că este băiat bun dacă a avut grija ei când avea mai multă nevoie de sprijinul cuiva. - Și până la
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
înapoi, se împiedică și căzu în colb. Însă, vitejește, nu se lăsă cu una cu două, se ridică dârză de jos și-și reveni, legându-se iarăși, și mai hotărâtă, de Nerun. - Ce-ai, băiete, ești nebun? De ce îmbrâncești o bătrână slabă și cu mâinile tremurânde? Mai bine ai da un ban babei... colea... să am pentru un colț de pâine!... Nerun n-avea deloc chef de prea multe târguieli cu urâta de cerșetoare, așa că, venindu-și oarecum în fire, luă
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
cu el. - Da’ unde ați plecat așa de dimineața ? - Păi, unde să mergem și noi ? Prin pădure, la fragi. - Umblați sănătoși ! - Să fii și mata sănătoasă! Au pornit mai departe. Pe Ionuț îl rodea un gând: - Bunică, de ce femeia aia bătrână nu și-a făcut casă mai la vale, să nu umble așa de greu pe munții ăștia ? - Ei, ce știi tu micuțele ! Așa s-a trăit mai demult, pe coamele munților. Iar acum, la bătrânețe, nu te-înduri să-ți
CU BUNICA LA FRAGI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379963_a_381292]
-
tot timpul cât Ionuț și bunica erau plecați după fragi. După ce se trezi, Ionuț, văzând că până diseară mai era mult, ieși pe toloacă, să vadă ce se mai întâmplă. Un domn cu geantă diplomat urca dealul gâfâind. Era fiul bătrânei cu care se întâlniră de dimineață, când plecau la fragi. Venea omul în concediu, la mama lui. Se dezvățase de viața la munte, el trăia la oraș, în Bacău. Om bun, scoase din buzunar două bomboane, dulci de tot. Ionuț
CU BUNICA LA FRAGI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379963_a_381292]
-
Cum vrei să mai fac eu copil, acum? Știi că am avut ceva probleme la primul. Acum s-ar putea să fie rău. Rău pentru copil, rău pentru mine, cine, Dumnezeu, știe...! - M-am gândit și eu la treaba asta... Bătrână nu ești, fa, Ioană, dar de! Copiii se fac la tinerețe... Nu mai facem că, oricum, Dumnezeu nu ne mai dă. Dacă era de la El, aveam deja... Să ne mulțumim că ne-a dat unu. Nici așa, cu prea mulți
EPISODUL 8, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379943_a_381272]