2,242 matches
-
fi Facerea lui Adam, Ispitirea lui Adam și Eva de către diavol sau Izgonirea lui Adam și Eva din Rai. O imagine mai puțin întâlnită, ce face trimitere la textul Apocalipsei, se află reprezentată la ieșirea din naos spre pronaos. Un balaur, roșu, cu șapte capete cu coarne, cu labe cu ghiare și coadă foarte lungă este încălecat de un personaj - probabil feminin ce are în fiecare mână căte un obiect. În mîna stângă poartă probabil o sabie iar în cea stângă
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
labe cu ghiare și coadă foarte lungă este încălecat de un personaj - probabil feminin ce are în fiecare mână căte un obiect. În mîna stângă poartă probabil o sabie iar în cea stângă un potir. După coada cea lungă a balaurului sunt reprezentate stele albastre și roșii. Învățătura sfinților părinți ai Bisericii, cu privire la aceast episod din Sfânta Scriptură ne spune: În această arătare a balaurului nu se poate vedea altceva decât șarpele cel din vechime, numit diavolul sau satana...Culoarea roșie
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
stângă poartă probabil o sabie iar în cea stângă un potir. După coada cea lungă a balaurului sunt reprezentate stele albastre și roșii. Învățătura sfinților părinți ai Bisericii, cu privire la aceast episod din Sfânta Scriptură ne spune: În această arătare a balaurului nu se poate vedea altceva decât șarpele cel din vechime, numit diavolul sau satana...Culoarea roșie închipuie cruzimea sa cea însetată de sânge; cele șapte capete închipuie viclenia sa cea mare, ca fiind potrivnică celor șapte duhuri ale lui Dumnezeu
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
puterea lui ce sunt îndreptate împotriva celor zece porunci ale Legii lui Dumnezeu. Prin aceste stele pe care diavolul le trage în căderea sa după sine, tâlcuitorii înțeleg pe îngerii cei căzuți sau pe demoni..."". Imaginea, în care personajul încalecă balaurul, este în fond încă o reprezentare a luptei dintre bine și rău, câștig de cauză având din cele din urmă binele. Diavolul, reprezentat ca balaur este încălecat, deci controlat - sub stăpânirea personajului feminin ce ține în mâini obiecte ce fac
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
sine, tâlcuitorii înțeleg pe îngerii cei căzuți sau pe demoni..."". Imaginea, în care personajul încalecă balaurul, este în fond încă o reprezentare a luptei dintre bine și rău, câștig de cauză având din cele din urmă binele. Diavolul, reprezentat ca balaur este încălecat, deci controlat - sub stăpânirea personajului feminin ce ține în mâini obiecte ce fac trimitere la putere, dreptate (sabia) și credință, Isus Hristos (potirul). Trecerea din naos în absida altarului se face prin cele două spații și anume ușile impărătești
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
sparge în cele din urmă barajul format și debitul mare de apă produce dese inundații în Huda lui Papara și pe Valea Morilor. Acest fenomen ciudat nu a putut fi explicat în trecut și a dat naștere legendelor cu șolomani, balauri gigantici care locuiesc în Huda lui Papara. Acești șolomani se scalda în lacurile peșterii și apa ce deversează produce inundații. S-a nascut chiar și o meserie în acest sens, solomonari, bărbați curajoși care intrau în peștera în căutarea și
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
Ei sunt inițiați în științele astrologiei, ale prezicerii viitorului, dar mai ales in stăpânirea tuturor fenomenelor meteorologice. Ei se trag din vechii preoți asceți traco-geti - kapnobatai călători prin nori sau umblători prin fum, cei care săgetau norii spre a opri balaurii furtunilor. Solomonarul poate fi comparat cu Kadmos, casta lor ca fiind moștenire dacica, solomonarul din tradiția folclorica este rezultatul unui proces de zeificare a sacerdotului, provenind din preoți inițiați. Faptul că în zi senina de vară, fără nici un semn special
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
nici un semn special, apa Văii Morilor își înzecește debitul pentru câteva ore, maturând în cale animale, căpițe de fan de pe lunci, uneori chiar oameni, nu putea avea decât o explicație. În peștera își au sălaș Solomonarii aducători de ploie și balaurii lor. În peștera sunt lacuri imense și când balaurii se scalda, apa da peste marginea lacurilor și inudă totul în aval. În realitate, în poljia Vânătare, aflată peste munte, o ploie torențiala de vară nevăzuta din cătunul de Sub Piatră, căra
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
pentru câteva ore, maturând în cale animale, căpițe de fan de pe lunci, uneori chiar oameni, nu putea avea decât o explicație. În peștera își au sălaș Solomonarii aducători de ploie și balaurii lor. În peștera sunt lacuri imense și când balaurii se scalda, apa da peste marginea lacurilor și inudă totul în aval. În realitate, în poljia Vânătare, aflată peste munte, o ploie torențiala de vară nevăzuta din cătunul de Sub Piatră, căra crengi și căpițe cu care înfunda Ponorul de la Vânătări
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
și iubitul ei să fie legați de rotile căruței și duși în fugă până la Iași, până la Mitropolie. Dar, conița Irinuța a ripostat la înfruntat pe bărbatul ei, moment în care natura, cerul s-au schimbat, au mugit văile și un balaur înfiorător a venit și l-a înconjurat pe boier, aruncându-l într-o groapă. De aici i s-a tras moartea boierului, iar de Irinuța blondă și drăgălașa nu s-a mai auzit nimic vreodată. Căpitanul Neculai povestește despre istoria
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
îl recunoaște în persoana orbului pe Constantin. Iapa Lui Vodă - Ancuța(cea tânără), Comisul Ioniță, boierul(Vodă Sturdza), moș Leonte, Ancuța(mama Ancuței tinere), Neculai Isac, calul lui Comisul Ioniță Haralambie - Călugărul Gherman, Haralambie Leondari, Gheorghe Leondari, Vodă Constantin Ipsilanti Balaurul - Boierul Năstasă Bolomir, Irinuța, Moș Leonte Fântână dintre plopi - Neculai Isac, Marga, Comisul Ioniță, Ancuța cea tânără, Bătrânul Hasanache și cei doi țigani Cealaltă Ancuța - comisul Ioniță, Ienache coropcarul, Ancuța cealaltă, Varvară, Costea Căruntu, Todoriță Cătana Județ al sârmanilor - Comisul
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
discul „Ballade For You/The Lark” (1987) piesa „Balada”. Vezi Balada. Nume sub care apare pe discurile „Remember” (1991) și „Evergreens” (1993) piesa „Negru Vodă”. Vezi Negru Vodă. Nume sub care apare pe discul „Aniversare 35” din 1997 piesa „Uciderea balaurului”, într-o nouă înregistrare, datând din 1990. Vezi Uciderea balaurului. Compusă în 1966-67 de Nicolae Covaci și Florin Bordeianu, pe textul lui Victor Șuvagău; apărută pe discul „Vremuri” din 1968, în formula N. Covaci - chitară, F. Bordeianu - solist vocal, Claudiu
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Balada. Nume sub care apare pe discurile „Remember” (1991) și „Evergreens” (1993) piesa „Negru Vodă”. Vezi Negru Vodă. Nume sub care apare pe discul „Aniversare 35” din 1997 piesa „Uciderea balaurului”, într-o nouă înregistrare, datând din 1990. Vezi Uciderea balaurului. Compusă în 1966-67 de Nicolae Covaci și Florin Bordeianu, pe textul lui Victor Șuvagău; apărută pe discul „Vremuri” din 1968, în formula N. Covaci - chitară, F. Bordeianu - solist vocal, Claudiu Rotaru - chitară, B. Kamocsa - chitară bas, Florin Dumitru - baterie. Videoclipul
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
O altă versiune a fost înregistrată în 1990 de N. Covaci - chitară solo, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - solist vocal, O. Lipan - baterie, S. Tudoran - chitară solo, și a apărut pe discul „Aniversare 35” (1997) sub numele „Balaurul”. Piesă compusă în anii 60 de Nicolae Covaci și Florin Bordeianu, cu text scris de Victor Cârcu; Înregistrată în 1970 (ianuarie-februarie) în subsolul sediului parohial din Piața Unirii din Timișoara, în formula N. Covaci - chitară solo, voce, F. Bordeianu - solist
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Veche se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în două părți. În dreapta, în câmp roșu, se află două cârlibane (toiege păstorești) încrucișate, ambele având mânerele tradiționale în chip de stindard dacic: capul de lup și coada de balaur. În partea stângă, în câmp albastru, se află trei pești. Scutul este timbrat de o coroană murală cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Împărțirea scutului în două semnifică unirea vechii așezări Crihana și a noii vetre Vâlcova, prima remarcându
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
din vechime prin stăpânirea de câmpuri și pășuni întinse, iar a doua fiind un cătun de pescari situat pe malul bălților. Cele două cârlibane încrucișate, ambele având mânerele tradiționale în chip de stindard dacic: capul de lup și coada de balaur, semnifică atât una dintre ocupațiile străvechi de bază ale locuitorilor satului, cât și legătura cu strămoșii daco-geți. Stindardul dacic este un element de consonanță cu vechea stemă a județului Cahul. Totodată, cârlibanele, ca simbol creștin, semnifică existența unei tradiții creștine
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
chisinau&imgrc=TmFq20Dh3Pm5oM%3A Oameni de știință au luat cunoștință pentru prima dată de rămășițele scheletice (oase și măsele) ale dinoteriului (Deinotherium) circa 250 de ani în urmă. Unii savanți îi numeau, tapiri, alții, rinoceri de baltă sau rămășițe de "”balauri”." De abia în anul 1829 uriașele fosile au primit denumirea de "”dinoteriu”" (fiară înspăimântătoare, animal teribil) - gen de animale și au fost incluse în ordinul proboscidieni. În muzeele Republicii Moldova se păstrează cea mai bogată și valoroasă colecție de fosile de
Pripiceni-Răzeși, Rezina () [Corola-website/Science/305239_a_306568]
-
prăpastie. El reușește să-și curme căderea ținându-se de un arbust, ale cărui rădăcini sunt roase de doi șoareci, unul alb și unul negru, simboluri ale zilelor și nopților prin care este drămuită existența umană. În fundul prăpastiei stă un balaur la pândă, dar omul este preocupat doar de mierea care se scurge dintr-o scorbură a arbustului. Versiunea originară a romanului "Kitâb Bilawhar wa Bûdâsf" a fost probabil așa-numita "versiune siriană" scrisă de o sectă de arabi ismailiți, în
Varlaam și Ioasaf () [Corola-website/Science/306165_a_307494]
-
care, în secolul XIX a publicat un număr impresionant de volume conținând un număr larg de nuvele scurte și basme din mitologie. Ele sunt centrate în jurul unor personaje populare asemeni lui Făt-Frumos, prințesa Ileana Cosânzeana, monștrii Zmeu sau Căpcăun, dragonul Balaur sau creaturi fantastice ca buna Zână și malefica Muma Pădurii. Din secolul al Vll-lea pînă la mijlocul secolului al XI-lea, aflându-se încă în calea popoarelor migratoare , poporul românesc, deși creștinat din epoca romană, nu găsește înca posibilitatea de a
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
2006 din Mexic, ca reprezentant al Colegiului Național „I. L. Caragiale” din Ploiești. După ce, împreună cu doi prieteni, a fondat comunitatea olimpicilor la informatică din România "infoarena.ro" (2004), tot împreună, aceștia au a lansat în România motorul de căutare de joburi "balaur.ro" (2009) s-a mutat în 2010 la Vancouver, Canada. Aici, aceiași trei prieteni au lansat în ianuarie 2010 "ReadFu", unul dintre cele 6 proiecte alese de incubatorul de startup-uri Bootup Labs din Vancouver, Canada pentru sesiunea Ianuarie - Octombrie 2010
Mircea Pașoi () [Corola-website/Science/306332_a_307661]
-
partea stângă a Nistrului se află mănăstirea de la Rudi. Canionul Rudi include, de asemenea, 2 văgăuni foarte adânci, de origine tectonica de lângă comunele Arionesti, Rudi și Tatarauca-Noua pe o suprafață de circa 850 ha ("Văgăuna Lupilor" și "Văgăuna Vanturilor"), "Stâncă Balaurului", "La sihăstrie", "Trei cruci", "Farfuria Turcului", "Izvorașul Verde". Sunt o mulțime de stânci singuratice de diferite forme ciudate, care în zilele cu vânt produc niște sunete destul de melodioase. Din aceste considerente băștinașii le-au numit "Harpa eoliană". "Văgăuna Lupilor" este
Rudi, Soroca () [Corola-website/Science/305246_a_306575]
-
fi stins decât cu urină sau nisip. Lansarea a focului se făcea printr-un sistem de conducte care porneau din vârful catargului corăbiei bizantine și se proiecta pe nava dușmană prin ajutajul aflat pe ornamentul din prora corăbiei (femeie sau balaur). Odată deschis vasul (de obicei o amforă) și intrând în contact cu aerul, "" se amorsa și se turna de pe platforma catargului (de obicei unic la acea vreme). El ajungea, prin conducte, la corabia inamică, pe care o incendia. Asupra oamenilor
Focul grecesc () [Corola-website/Science/305375_a_306704]
-
derivă din cuvântul "копьё" (pronunțat [kapió], în română „suliță”. Primele monede cu valoarea a unei sutimi de rublă, care au fost bătute în Cnezatul Moscovei după cucerirea Novgorodului în 1478, aveau imprimate pe o față stema moscovită, „Sfântul Gheorghe ucigând balaurul cu "o suliță"”. Copeicile rusești din zilele noastre folosesc și ele această simbolistică. La sfârșitul Primului Război Mondial, rubla imperială rusă fusese devalorizată deja de trei ori în trei ani. După Revoluția din Octombrie, puterea în Rusia a trecut în mâinile bolșevicilor
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]
-
mică ("Sylvia curruca"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), pupăză ("Upupa epops"), mierlă ("Turdus merula"), sturz ("Turdus pilaris"), sturz cântător ("Turdus philomelos"). Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), balaur mare ("Elaphe sauromates"), viperă cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârliță de frunzar ("Ablepharus kitaibelii"), șopârlă de câmp ("Podarcis taurica"), țestoasa dobrogeană de uscat ("Testudo graeca"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca roșie de pădure ("Rana dalmatina"), broască de pământ ("Pelobates fuscus"), broască râioasă
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
date sunt nume de persoane sau toponime. O inscripție pe un inel găsist la Ezerovo, Bulgaria, este unul dintre puținele materiale lingvistice păstrate în limba traca. Traca a constituit substratul limbii române. O serie de cuvinte românești provin din traca: „balaur”, „balega”, „cioară”, „copil”, „gușa”, „vatra” etc. A fost o limbă de tip satem (adică utilizează cuvântul "sută" și nu "centum"). Fiind vorbită pe un teritoriu întins, se presupune că ar fi existat diferențe dialectale, sau chiar diferite limbi: limba dacă
Limba tracă () [Corola-website/Science/313999_a_315328]