5,546 matches
-
transmisie orală, la anumite forme legendare, la imagistică vag înțeleasă etc. La fel, în materie de religie. Însă erau totuși o serie de călugări și preoți mai bine pregătiți, uneori originari din Grecia, alteori din lumea slavă, inclusiv cea sârbească, balcanici care mergeau spre Ardeal și Principate. Uite, sinteza gândirii ortodoxe compusă înainte de 1640 la Kiev de mitropolitul Petru Movilă a devenit îndată o lucrare clasică de circulație europeană și așa a rămas până azi. Mai era și situația puțin specială
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
de la Londra 13. Comisia americană a consultat pentru problemele românești, în mai multe rînduri, pe cunoscutul geograf francez Emmanuel de Martonne 14. Englezii, ca și americanii, au susținut, într-o primă fază, integritatea monarhiei dualiste și ideea creării unei federațiii balcanice. Delegația britanică, în decembrie 1918, și-a adaptat programul pentru a coincide, și mai mult, cu cel al americanilor. Oficialitățile engleze au declarat că "își asumă o poziție imparțială și dezinteresată, ca mediatori"15, sperînd, în felul acesta, să obțină
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1) teritoriul Basarabiei ruse avînd o populație predominant românească; 2) regiunea populată de români a Bucovinei; 3) toată Transilvania; 4) aproape 2/3 din Banat; 5) restabilirea, cu o foarte mică modificare, a frontierei româno-bulgare existente după al doilea război balcanic 19. Experții americani, ca și cei britanici, au fost călăuziți, în considerațiile lor, de două principii fundamentale ale dreptului internațional: acela al autodeterminării naționale și cel etnic, ei pronunțîndu-se pentru includerea în statul român a zonelor locuite în majoritate de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și ceilalți miniștri ai Micii Înțelegeri mulțumeau, în iunie 1934, SUA pentru eforturile "sincere și rodnice" în vederea împiedicării eșecului Conferinței dezarmării 58. Diplomația americană a apreciat eforturile României pentru consolidarea păcii europene prin acțiunile desfășurate de Mica Înțelegere și Antanta Balcanică și încercările de încheiere a unui pact estic de asistență mutuală 59. Din documentele americane rezultă identificarea lui Titulescu cu interesele naționale ale României și ale celorlalte țări din Europa est-centrală și de sud, el fiind considerat un adevărat campion
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
teritorială a României"88. Veștile negative căpătate în urma vizitei lui Saracioglu la Moscova 89 acesta primise mandat de la ministrul român de externe să sondeze poziția sovieticilor în legătură cu un proiect al neutrilor 90 -, eșuarea proiectului Gafencu de creare a unui "bloc balcanic", al neutrilor 91 și de lărgire a ariilor garanțiilor anglo-franceze din aprilie 193992 au fost factori care au determinat România să caute o ultimă soluție în apărarea integrității sale teritoriale: fortificarea înțelegerii balcanice 93. Izolarea internațională a României la începutul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
proiectului Gafencu de creare a unui "bloc balcanic", al neutrilor 91 și de lărgire a ariilor garanțiilor anglo-franceze din aprilie 193992 au fost factori care au determinat România să caute o ultimă soluție în apărarea integrității sale teritoriale: fortificarea înțelegerii balcanice 93. Izolarea internațională a României la începutul anului 1940 devenise un fapt împlinit, și acest lucru era semnalat de Gunther. Valoarea informațiilor sale a fost pe deplin sesizată la Washington, în special în perioada dificilă prin care a trecut România
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a admis ca 1,5 milioane de români să treacă sub jugul maghiar. Or, Axa a impus părerile ei bazate pe tancuri și avioane"96. Se aprecia că România "nu avusese altă cale", amestecul Germaniei și al Italiei în problemele balcanice ducînd Bucureștiul la "politica de astăzi"97. SUA au considerat că "arbitrajul" de la Viena era contrar doctrinei Stimson (nerecunoașterea modificărilor teritoriale săvîrșite prin forță)98. După instalarea dicataturii legionaro-antonesciene în septembrie 1940, raporturile româno-americane, fără a înregistra probleme grave, s-
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Analizînd politica externă sovietică, Departamentul de Stat ajungea la concluzia că sovieticii doreau o cooperare economică și politică cu toate statele, pe baza principiilor egalității, suveranității, independenței și neamestecului în treburile interne ale altor state 190. În ceea ce privește viitorul fiecărui stat balcanic în parte, acesta era de părere că dacă România nu s-ar simți amenințată de vecinii ei, "s-ar putea institui un regim democratic, care să aibă toate elementele de stabilitate și care să se sprijine pe țărănime"191. Într-
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de Stat anticipa posibilitatea ca Uniunea Sovietică să încerce să construiască un cordon sanitaire în Balcani, astfel încît nici o țară sau grup de state să nu mai amenințe Rusia în viitor. În raport se menționa, însă, că planuri privind federații balcanice erau "cîte fire de iarbă", dar nu fusese nici unul finalizat, din cauza divergențelor dintre state 192. Pe 8 noiembrie, secretarul de stat Edward Stettinius a supus atenției departamentului său un referat în care expunea cele șase obiective spre care credea el
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu populație predominant maghiară să revină Ungariei. Armistițiul prevăzuse că această graniță rămîne să fie confirmată la conferința de pace250. O altă problemă importantă era pacea. Britanicii erau, într-adevăr, dornici să încheie pace cu România și cu celelalte țări balcanice, în ideea că prin astfel de tratate puteau limita influența sovietică. Statele Unite nu împărtășeau această părere. Dimpotrivă, nu aveau nici un motiv să presupună că tratatele de pace ar fi fost o soluție. Armistițiul asigura, dacă nu altceva, măcar prezența anglo-americană
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
rivale. Puterile occidentale au replicat că cei puternici nu au conceput "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru a-i înrobi pe cei slabi. Byrnes declară: "Ar propune cineva includerea unui obiectiv opus în aceste tratate acela ca Italia sau țările balcanice să poată fi supuse discriminării?"362 Molotov ripostă. Dacă această "Clauză a națiunii celei mai favorizate" era așa de admirabilă, de ce să fie aplicată numai pe o perioadă de optsprezece luni? și dacă era un lucru atît de bun, de ce
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Washingtonul a blocat prin veto încercările României de a intra în Națiunile Unite. În iunie, Departamentul de Stat și Ministerul Afacerilor Externe din Marea Britanie se consultau asupra modalității prin care puteau primi Italia, dar nu și România și alte state balcanice în Națiunile Unite. Ambele țări erau de acord asupra cuvîntului cheie: "permițînd". Toate cele cinci tratate încheiate cu fostele țări-satelit conțineau aceeași mențiune, aceea că prin respectivul tratat aveau să se soluționeze niște probleme rămase nerezolvate în urma războiului, astfel "permițînd
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
între Statele Unite și Uniunea Sovietică. Protestele susținute împotriva încălcărilor unor prevederi nu numai că aveau să arate lumii întregi că SUA erau preocupate de soarta Europei de Est, dar puteau fi de "ajutor" în cazul unei eventuale îndepărtări a popoarelor balcanice față de propriile guverne și de supraveghetorii lor sovietici". Mai mult chiar, protestînd în mod continuu, Statele Unite aveau destule motive pentru a se opune mai departe aderării acestor state-satelit la Națiunile Unite 426. Hotărîrile luate la această conferință s-au reflectat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
strategia adoptată de Departament în 1948. Evoluția politicii va fi dezbătută mai tîrziu în acest capitol, deocamdată e de-ajuns să spunem că guvernul de la Washington privea recenta desprindere a Iugoslaviei de dominația sovietică ca pe un exemplu pentru statele balcanice. Tocmai de aceea, Departamentul a recomandat SUA să folosească orice mijloace cu putință pentru a scoate în evidență conduita nedreaptă și imorală a Uniunii Sovietice. Aceasta însemna o ușoară schimbare a centrului de greutate. Iugoslavia era încă sub dominație comunistă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
au înregistrat cîteva incidente legate de persecuțiile religioase și încălcările drepturilor omului. Pe 8 martie, Llewellyn Thompson, de la Biroul de Afaceri Europene a recomandat Departamentului de Stat să invoce de urgență procedurile litigioase prevăzute în fiecare din cele trei tratate balcanice, de preferință înainte de 1 aprilie, cînd își deschidea lucrările Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Thompson a luat ca exemplu România, anticipînd că aceasta avea să respingă plîngerile SUA, ceea ce îndreptățea Washingtonul să solicite o întrunire a celor trei șefi de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
reprezentanți ai Franței, Marii Britanii, Uniunii Sovietice, Statelor Unite, ai țărilor riverane: Bulgaria, Cehoslovacia, Ungaria, România, precum și ai Iugoslaviei și R.S. Ucraina. Conferința urma să aibă loc la cel mult șase luni după intrarea în vigoare a tratatelor 465. Cele trei tratate balcanice au intrat în vigoare pe 15 septembrie 1947. Sovieticii nu au convocat conferința pentru că nu aveau nimic de cîștigat, iar britanicii și francezii păstrau și ei tăcerea, acceptînd realitatea controlului sovietic asupra Dunării. Statele Unite insistau, totuși, ca întrunirea să se
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
american se gîndea la o Românie independentă și liberă, care să garanteze drepturile și libertățile fundamentale ale omului, tuturor naționalităților și să asigure oportunități comerciale egale pentru toate țările. Departamentul se gîndea, de asemenea, la integrarea României într-o comunitate balcanică armonioasă, alcătuită din state libere 485. Pigott era surprins de idealismul Administrației americane. Aceste obiective pe termen lung erau imaginare și nerealiste. România nu se bucurase niciodată de o democrație în sens occidental. Mai mult decît atît, România nu era
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
state libere 485. Pigott era surprins de idealismul Administrației americane. Aceste obiective pe termen lung erau imaginare și nerealiste. România nu se bucurase niciodată de o democrație în sens occidental. Mai mult decît atît, România nu era ca alte țări balcanice. Prin "ciudata ei poziție geografică", era izolată de Occident și regimul comunist putea face față mult mai ușor presiunilor occidentale privind libertățile și drepturile omului și egalitatea oportunităților economice 486. Printre obiectivele pe termen scurt se numărau: apărarea intereselor pe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
le are la îndemînă"697. Estimînd efectele noii strategii politice, CSN 174 nu pregeta să spere, totuși, într-o reușită în cazul României. Din punct de vedere geografic, această țară era "cheia pentru controlul sovietic asupra bazinului Dunării și Peninsulei Balcanice". În România existau trupe sovietice pentru menținerea controlului, care oficial serveau, chipurile, drept linie de comunicație pentru trupele sovietice din Austria. Spre deosebire de alte regimuri est-europene, Partidul Comunist Român recursese în primii șapte ani de după război la epurări politice care nu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
se "opunea șovinismului marilor puteri", un eufemism pentru Uniunea Sovietică 1443. Vizita de o săptămînă a lui Ceaușescu în China a făcut să curgă valuri de cerneală în presa est-europeană1444. Presa sovietică lansa un avertisment cu privire la pericolul apariției unui triunghi balcanic, format din România, Iugoslavia și Albania, sub tutela Chinei 1445. În plus, Kremlinul difuza în România emisiuni ce avertizau publicul că politica Beijingului subminează unitatea comunistă 1446. Mai mult decît atît, pe cînd Ceaușescu era încă în China, Moscova desfășura
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1-2, 13 februarie 1947, dosarul 800, Conferința de presă, Cutia 29, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DOS, București, Misiunea SUA, dosare secrete, Arhivele Naționale 368 Regarding the Implementation of Article 31, p. 38, 9 mai 1947, dosarul Comitetului Balcanic, cutia 29, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DOS, București, Misiunea SUA, dosare secrete, 1947, Arhivele Naționale 369 Ibidem, p. 39 370 FRUS, 1947, IV, pp. 473-475 371 Ibidem, pp. 477-478 372 Ibidem, p. 479 373 Ibidem, p. 481
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
București, Arhivele Naționale 435 FRUS, 1949, vol. V, pp. 250-251 436 Raport al Comitetului pentru Afaceri Externe, în conformitate cu Hotărîrea 206, Informații generale despre Uniunea Sovietică în cadrul relațiilor internaționale, p. 19, 22 septembrie 1950, Biblioteca HST 437 Corespondență, Tratatele de Pace balcanice Disputele privind drepturile omului, 7 ianuarie 1950, p. 2, cutia 108, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe, Legația din București, Arhivele Naționale 438 Ibidem 439 FRUS, 1949, V, 260; Pînă în februarie 1950, Statele Unite aveau să trimită în continuare note
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de Afaceri Externe, Legația din București, Arhivele Naționale 438 Ibidem 439 FRUS, 1949, V, 260; Pînă în februarie 1950, Statele Unite aveau să trimită în continuare note diplomatice prin care cereau Bucureștiului să-și numească un reprezentant în Comisie (Corespondență, Tratatele balcanice de pace, Disputele privind drepturile omului, 18 februarie 1950, p. 5, cutia 108, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe, Legația din București, Arhivele Naționale). 440 Comitetul Senatului pentru Relații Externe, A Decade of American Foreign Policy, 1950, pp. 1156-1158 441
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
A Decade of American Foreign Policy, 1950; pp. 1173-1175 444 Raport, 17 iulie 1947, raport 4456, pp. 27-31, cutia 1787, OSS-R-A, dosar zecimal DOS, 1950-1954, Arhivele Naționale. 445 Memoriul Revendicări americane la adresa României, p. 2, 28 octombrie 1947, dosarul Comitetului Balcanic, cutia 29, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DOS, București, Misiunea SUA, dosare secrete, Arhivele Naționale 446 Ibidem, p. 3 447 Ibidem 448 Remaniere politică, Încălcarea Tratatelor de Pace cu țările-satelit, 24 ianuarie 1951, p. 3, cutia 125, RG
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Naționale) 452 Raportul Economic Survey, Rumania, 1946-1947, anexa p. 3, 20 iunie 1947, Economie-850, cutia 31, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DOS, București, Misiunea SUA, dosare secrete, 1947, Arhivele Naționale 453 Memoriul Revendicări americane în România, Dosarul Comitetului Balcanic, p. 6, 28 octombrie 1947, cutia 29, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DOS, București, Misiunea SUA, dosare secrete, 1947, Arhivele Naționale 454 Bilanț al Serviciului Secret de Informații nr. 38, 31 octomrbrie 1946, Bilanț al Serviciului de Informații
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]