2,289 matches
-
toate cîte s-au petrecut... Cuvintele i se opriră pe buze văzînd expresia zeflemitoare a lui Lucas Fersen, care i-o arăta pe Gwen, cu gluga trasă peste ochi, venind spre ei cu pas hotărît și trecînd fără jenă peste banderolele galbene Înainte de a se proțăpi În fața polițistului. Fără măcar să-l salute, se interesă rece de adevărul unui zvon care circula În legătură cu o eventuală Închidere a sitului. Lucas se miră Încă o dată de repeziciunea cu care informația dăduse deja ocol insulei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
după ei cum străbăteau atelierul, apoi se strecură În biroul surorii lui și recuperă ziarul din coșul de hîrtii. Își trecu ușor degetul peste fotografia lui Yvonne, buchisi textul literă cu literă, cum fac copiii cînd Învață să citească, descifră banderola care vorbea de cei doi bebeluși uciși și Începu să clatine din cap, cu ochii holbați... Gwen era gata să urce În mașină, cînd o camionetă de livrare, care arbora numele de Le Bihan scris cu litere mari pe cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
și-l ajunse din urmă. Se Îndreptară Împreună spre una din rarele clădiri care scăpaseră de distrugerile provocate de cel de-al Doilea Război Mondial, dar și de reconstrucția sălbatică de după război, și a cărei fațadă era Împodobită cu o banderolă roșu cu alb În culorile ziarului Télégramme de Brest. - De acord. Era doar un obiect zburător neidentificat, replică ea, Încercînd să redevină serioasă. Și cu ce semăna? - Cu dumneata! trînti el, nu fără o anume ferocitate. Păr lung, ochi verzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Nici una nu mă bagă în seamă, sunt prinse într-o discuție serioasă de data asta. Le cer să ne întoarcem măcar pe același drum pe care am venit, adică tot pe plajă. Nu-mi răspund... Cușca de sărituri. Omul cu banderolă Totuși, seara revenim pe plajă într-o plimbare eliberatoare, după o cină copioasă cu mult pește, mămăligă și mujdei de usturoi. Prietenele mamei duhnesc toate a usturoi, mai ales când se angajează în acel râs molipsitor, sunând fantastic și cristalin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
să iasă în evidență, dar contribuind la mișcarea browniană de colectiv, la crearea acelei atmosfere microscopice de materie dezlănțuită în mișcare. Și, în timp ce-l contemplam pe zeul meu întemnițat, se apropie un om cu o înfățișare neplăcută, ce purta o banderolă roșie pe braț, pe care e desenat un semn ciudat ca o zvastică și ținea în mână un fel de baston milițienesc. Îmi cere să-i desenez, arătând către nisipul proaspăt afânat și neînceput. Omul cu banderolă și baston milițienesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ce purta o banderolă roșie pe braț, pe care e desenat un semn ciudat ca o zvastică și ținea în mână un fel de baston milițienesc. Îmi cere să-i desenez, arătând către nisipul proaspăt afânat și neînceput. Omul cu banderolă și baston milițienesc are o alură oarecum clovnească. Se mișcă alert, ușor crăcănat, ca un kabuki fighter, dar în același timp poticnit și instabil. Burta îi atârna în afară dezgolită de maieul neîncăpător, cu care l-a înzestrat paza plajei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
nasul mare și coroiat, buzele enorme și vălurite, bastonul milițienesc ce-i iese din gură ca un trabuc. Mama mea se mișcă grațios prin nisipul neînceput, ridică piciorul cu vârful întors, ca balerinele, între două elemente ale feței. Omul cu banderolă se apropie de ea, tiptil, pe la spate, și deodată se năpustește asupra ei cu bastonul ridicat amenințător în aer, gata s-o trosnească. Păi așa de urât mă vezi, cucoană? Ia ține niște complimente din partea comitetului de plajă! Dar în loc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
convingere și solicitudine, încât ai fi putut să crezi că se pregătea să țină soarele în loc până avea să sosească mama, care avea mari probleme cu sculatul de dimineață. Fetele, bătrânele fac pe rând câte o reverență în fața omului cu banderolă și baston milițienesc. "Mamele" vesele. Femeia cu arcuri la picioare. Uimirea măgarului Ce drăguțe și vesele sunt, de fapt, așa împreună. Se arată așa doar o dată pe an când se întâlnesc cu mama, furnale de energie debordantă și entuziasm. Vorbesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
întâlnesc cu mama, furnale de energie debordantă și entuziasm. Vorbesc întruna despre trecut și amintirile lor comune, ca și cum ar fi fost decupate dintr-un prezent iluzoriu, și timpul lor a încetat să mai curgă de multă vreme. Și paznicul cu banderolă le baleiază cu privirea lui languroasă și securistă de expert și se oprește cu ochii beliți în picioarele celei din mijloc, prietena mamei, ce întotdeauna mi-a sugerat o păpușă Barbie. Fusiformă și numai fibră de sus până jos, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
părți ale gardului, iar prietenele mamei nu se lasă mai prejos. Să mergem! strigă mama și-o pornește înainte în hohote de râs. S-a făcut târziu și mâine trebuie să mă prezint la răsărit, că mă așteaptă omul cu banderolă roșie. Altă cascadă de râsete urmează... Visul. Din nou creionul. Dezîntristarea mamei Adorm instantaneu. Mă visez spre dimineață hăituită de măgar, ce nu mă slăbește din ochi cu privirea elevului din clasa a șasea, care, la rându-i, e urmărit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
de râsete urmează... Visul. Din nou creionul. Dezîntristarea mamei Adorm instantaneu. Mă visez spre dimineață hăituită de măgar, ce nu mă slăbește din ochi cu privirea elevului din clasa a șasea, care, la rându-i, e urmărit de omul cu banderolă, ce încearcă să-l prindă cu lasoul. Măgarul se împiedică și cade îngenunchind pe picioarele din spate, își deschide gura larg cu gingiile albe și enorme și apucă capul urmăritorului, ce tocmai încearcă să-i pună lasoul în jurul gâtului. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
lasoul. Măgarul se împiedică și cade îngenunchind pe picioarele din spate, își deschide gura larg cu gingiile albe și enorme și apucă capul urmăritorului, ce tocmai încearcă să-i pună lasoul în jurul gâtului. Din gura măgarului mă strigă omul cu banderolă. Mă întreabă dacă am folosit creionul. Ce mai aștepți? Scrie, scrie tot... Mai întâi cu un capăt, apoi, când se tocește, scrii cu capătul celălalt... Între timp, vârful tocit crește la loc la celălalt capăt... și tot așa... Scrie încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
dintr-o dată. Respir greu, sunt lac de transpirație și nu de la soarele ce s-a ivit semeț ca un cocoș de munte pe balustrada de sus a terasei. Trebuie să mă opresc, îmi spun, amintindu-mi de sfatul omului cu banderolă din vis. Îmi trag sufletul. Așez caietul în sertar în camera mea și a mamei și mă întorc pe terasă, unde cele trei grații se răsfață cu pepene roșu și creme de castraveți pe care și le întind peste tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
mult mă respect pe mine însumi, așa că n-am să mă las indus în eroare de povestioarele astea care nici de adormit copiii nu sînt bune. Le-a zis-o în buză chiar la Baricadă, în timp ce cîțiva dintre ăia cu banderole la braț îl pansau pe unul de al lor, chipurile rănit la piept. Nu vedeți că n are nimic, ce-i cu circul ăsta, a început să zbiere ieșindu-și din fire, dacă se mai distrează mult cu noi mimînd
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
devreme sau mai tîrziu. Am observat și am notat totul. Pe la și jumătate însă am fost nevoit să-mi iau tălpășița. La fix aveam întîlnirea. Mi-a venit să mor de ciudă pentru că Petrică tocmai își făcea atunci apariția cu banderola la braț în fruntea celuilalt grup. în cine să mai ai încredere, pe cine să te mai poți bizui? începe din nou Roja să se întrebe, făcînd cu greu față ispitei de a-și întoarce măcar o clipă privirea peste
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ce-o fi rău în asta? îmi vine să vă sparg capul la toți în secunda asta, îți înțelegem supărarea, dar crede-ne pe cuvînt c-o să-ți treacă mai repede decît îți închipui, mai bine ia de-aici o banderolă din asta și pune-ți-o la braț, i se recomandă de către un tip care mestecă gumă și scuipă pe jos după fiecare propoziție. Păi dacă toată mișcarea asta a fost spontană, ce mai căutați voi în mijlocul manifestanților? auzi cîtă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
eu sînt Papa de la Roma, ăsta e adevărul, cel mai cuminte ar fi s-o ții pentru tine, și totuși mai e ceva pînă o să puteți să deschideți șampania, nenorociților, îi vine să îi scuipe în față, să le smulgă banderolele distinctive pe care le poartă aproape toți înfășurate în jurul brațului. Ne-am pitit al dracului de bine în zona asta, nu-i așa că recunoști? Măcar atît poți să faci, și eu risc să pierd desfășurarea evenimentelor din cauza ta, nenicule, dar
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
niciodată a voastră. Unele părți ale copacilor mai bătrâni sunt moarte și putrezite, fărâmițându-se În humus, și acesta este motivul, alături de umiditatea anuală ridicată, pentru care poartă mânecile acelea uriașe de ferigi și alte plante. Unele sunt ca niște banderole largi, care pot fi ridicate și Înlocuite. Singura culoare În afară de verde, bronz sau roșcat, de cenușiul trunchiului sau cafeniul bogat al lemnului În putrezire, o dau mărgelușele trandafirii de pe trunchi, viitoarele mere În care vreo viespe și-a depus ouăle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
firește, pe domnul distins și l-a silit să se lipsească de serviciile marinarului și chiar să se apere. Din pricina unei pete de ulei, Nelson a alunecat, a căzut pe briceagul deschis și de-atunci a trebuit să poarte o banderolă neagră, pe care n-o mai spălaseră decât ploile. Dar cel mai ciudat era Victor, un bătrân slab, chiar costeliv, care se ținea de ceilalți fără să se amestece totuși cu ei. Rămânea puțin mai departe și asculta; absent, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
dar nici un mușchi nu-i tremura pe față. Se ținea tare, canalia. Dominic își încordase gâtul de taur ca să priceapă ce se întâmpla. Dodo își frământa mâinile, îmbătrânite dar încă frumoase, cu degetele lungi, Nelson își trecea dosul palmei peste banderola neagră, de parcă se ștergea la ochiul care-i lipsea. Călugărul își trăgea fularul care-i atârna până la pământ, Anton stătea sobru, marțial, cum se cuvenea pentru un judecător, iar Siminel visa probabil la țările calde. Cum nu reușea să priceapă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
și ieșirile mînioase cu Încrederea neclintită, răbdătoare și credulă a copiilor. Fața sa mică, roșie, greoaie, este umflată de furie Înăbușită și de disperare: pe măsură ce larma nesfîrșită a glasurilor se Întețește, izbucnește În hohote de rîs dement, Își smulge violent banderola gulerului care parcă-l Înăbușă și se repede amețit și orbit ca un om chinuit de dureri de dinți. Iar ei continuă să apeleze la el cu speranța nezdruncinată și Încrederea copiilor creduli că un singur cuvînt din partea comandantului lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
nu se va mai Întoarce pe front, murise de pneumonie. Suferise doar câteva zile. Nimeni nu se aștepta ca ea să moară. Maiorul n-a venit la spital timp de trei zile. Apoi a revenit la ora obișnuită, purtând o banderolă neagră pe mâneca uniformei. Când reveni, găsi pereții tapetați cu fotografii mari, Înrămate, În care erau Înfățișate tot felul de răni, Înainte și după ce pacienții trecuseră prin tratamentul cu aparatele. În fața aparatului maiorului erau trei fotografii cu mâini ca a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
IV a eclipsei mele, se joacă acum cu copilul, se duce la editură, se-ntoarce de-acolo mai des decît se duce, Își perie meditativ bretonul, penele, pe primul numai atunci cînd este forțat de tot mai numeroase Împrejurări cu banderolă să reia relația, de la Începutul lui și-al acestor introduceri, cu Izvorul Nou, cu monumentele, atunci se liniștește, se alienează, tace, numără petale, scrie postfețe. Memorii din cenacluri. Am scris despre Universitas ca să Înțelegeți În profunzime, prea sfioase cititoare, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
dreapta și omorîți orice neamț care trece de noi. — N-am putea rămÎne aici, cu voi? Noi sîntem profesioniști, interveni Claude. Faceți ce spune căpitanul. — Duceți-vă acolo, alegeți-vă un loc și nu trageți În direcția asta. — Puneți-vă banderolele astea, le spuse Claude. Avea buzunarul plin de banderole. — SÎnteți trăgĂtori de-acum. Despre restu’ nu le spuse nimic. — Și după aia putem să luăm bicicletele? Luați cîte una dacă nu-i nevoie să trageți. Dacă e nevoie să luptați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
N-am putea rămÎne aici, cu voi? Noi sîntem profesioniști, interveni Claude. Faceți ce spune căpitanul. — Duceți-vă acolo, alegeți-vă un loc și nu trageți În direcția asta. — Puneți-vă banderolele astea, le spuse Claude. Avea buzunarul plin de banderole. — SÎnteți trăgĂtori de-acum. Despre restu’ nu le spuse nimic. — Și după aia putem să luăm bicicletele? Luați cîte una dacă nu-i nevoie să trageți. Dacă e nevoie să luptați, luați cîte două. Și cu banii cum facem? Întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]