2,205 matches
-
Overview, Cambridge, MA, MIT Press. Springer, Claudia (2000Ă, „Digital Rage”, în David Bell și Barbara M. Kennedy (ed.Ă, The Cybercultures Reader, Londra, New York, Routledge. Squires, Judith (2000Ă, „Fabulous Feminist Futures and the Lure of Cyberculture”, în David Bell și Barbara M. Kennedy (ed.Ă, The Cybercultures Reader, Londra, New York, Routledge. Stam, Robert și Miller, Toby (ed.Ă (2000Ă, Film and Theory: An Anthology, Oxford, Blackwell Publishers. Steels, Luc (1995Ă, „The Artificial Life Roots of Artificial Intelligence”, în Christopher G. Langton
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Mihai Pop, coord. Ce este literatura?, pp. 382-396. București: Univers.] . 1965b. Sterne's Tristram Shandy: Stylistic Commentary. Ibid., pp. 25-57. [Șklovski. 1975. Romanul clasic englez. Trad. Inna Cristea. In Despre proză. Meditații și analize. I, pp.211-333. București: Univers.] Smith, Barbara Herrnstein. 1968. Poetic Closure: A Study of How Poems End. Chicago: University of Chicago Press. . 1981. Narrative Versions, Narrative Theories. In W. J. T. Mitchell, coord. On Narrative, pp. 209-32. Chicago: University of Chicago Press. Souriau, Etienne. 1950. Les Deux
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
un peu șes hanches. Dans leș cheveux, une couronne de fleurs des champs; aux chevilles et aux poignets, des cercles d'or. Et rien autre. Elle était nue" [Zola, La Сurée, p.366]. "C'était une sauvagesse adorable, une fille barbare et voluptueuse, à peine cachée dans une vapeur blanche, dans un pan de brume marine, où tout son corps se devinait" [idem]. Transparență costumului care profilează distinct corpul sugerează pânzele impresioniste. 250 "Et rien n'était d'une gaieté plus
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Enrico Maria Salerno, cu Tony Musante), Clasa muncitoare merge în paradis (regia Elio Petri, cu Gian Maria Volonté), Mărturisirile unui comisar de poliție făcute procurorului republicii (regia Damiano Damiani, cu Franco Nero, Martin Balsam), Hello, Dolly ! (regia Gene Kelly, cu Barbara Streisand), Doi pe un balansoar (regia Robert Wise), Așteaptă până se întunecă (regia Terence Young, cu Audrey Hepburn), Anna celor 1000 de zile (regia Charles Jarrott, cu Richard Burton, Geneviève Bujold), Ultimul domiciliu cunoscut (regia José Giovanni, cu Lino Ventura
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
reține pe elevi la stadiul conceptelor figurale, în care informația este asociată unui model intuitiv sau unui exemplu, asigurând astfel inteligibilitatea conținutului transmis. Exemple elocvente ne sunt oferite și de studiile de caz asupra comportamentului profesorilor în predare, realizate de Barbara M. Grant, profesor la Colegiul William Paterson și Dorothy G. Henings, profesor la Colegiul Union New-Jersey, care argumentează sporirea înțelegerii cunoștințelor prin utilizarea aspectelor neverbale. Ca și componentele verbale, mișcările de instruire ale profesorilor sunt o parte integrantă a actului
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
elevilor care le trădează emoțiile: bucuria, surpriza, mirarea, oboseala, plictiseala, supărarea etc. De regulă, elevul care evită privirea profesorului încearcă să-l dezinformeze sau să-l mintă. Multe din expresiile faciale ale profesorului sunt legate de procesul de instruire după Barbara M. Grant și Dorothy G. Hennings, putând fi folosite ca: a) acte de conducere faciale cu scopul de a controla participarea elevilor: • zâmbește unui elev pentru a-i indica mesajul ,,Tu răspunzi"; • zâmbește întregii clase, cu sensul: ,, Suntem pe drumul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Din păcate, unele se repetă frecvent și au adesea drept efect distragerea atenției elevilor și incitarea acestora la comentarii. În comunicarea didactică, gesturile personale ale profesorului sunt influențate de mai mulți factori, după cum arată și studiile de caz realizate de Barbara M. Grant și Dorothy Grant Hennings: • tipul de temperament (,,profesorii care în viața de zi cu zi sunt foarte activi vor transmite probabil această trăsătură în activitatea din clasă și vor produce numeroase indicii, atât verbale și neverbale"); • orientarea verbală
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gestul în comunicarea didactică în termeni relaționali și contextuali. În acest sens, accepțiunea la care aderăm în partea practică a lucrării ne permite să evidențiem funcții și disfuncții ale gestului în comunicarea didactică. În literatura de specialitate, cercetări întreprinse de Barbara M. Grant și Dorothy G. Hennings (1977), Susan Goldin-Meadow și Susan M. Morford (1992), au arătat influența remarcabilă a comunicării gestuale asupra eficienței actului de predare și asupra facilitării învățării prin faptul că elevii înțeleg mai bine cunoștințele când limbajul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Goldin-Meadow și Susan M. Morford (1992), au arătat influența remarcabilă a comunicării gestuale asupra eficienței actului de predare și asupra facilitării învățării prin faptul că elevii înțeleg mai bine cunoștințele când limbajul verbal al profesorului este însoțit de cel gestual. Barbara M. Grant, profesor la Colegiul William Paterson și Dorothy G. Hennings, profesor la Colegiul Union New-Jersey, studiind comportamentul profesorilor în activitatea de predare, menționează faptul că utilizarea aspectelor neverbale sporește înțelegerea cunoștințelor de către elevi. Cei doi cercetători identifică la educatori
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
speech in one-word speakers", în Journal of Child Language, 19, 559-580, 1992. Goleman, Daniel, Emotional Inteligence, Bantam Books, New York, 1995. Goman, Kinsey Carol, The Nonverbal Advantage. Secrets and Science of Body Language at Work, Berrett-Koehler Publishers, San Francisco, 2008. Grant, Barbara M., Hennings, Dorothy D., Mișcările, gestica și mimica profesorului, traducere de S. Ștefănescu-Prodanovici, Editura Didactică și Pedagogică R. A, București, 1977. Ivan, Loredana, Cele mai importante 20 de secunde. Competența în comunicarea nonverbală, Editura Tritonic, București, 2009. Laurent, Monique, Guide
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Vasile / 61, 182 Friesen, V. Wallace / 26, 101-104, 106, 108, 146, 155, 182 G Ghysselinckx, Anne / 30, 183 Goffman, Erving / 49, 51, 99, 149, 182 Goldin-Meadow, Susan / 121, 182 Goleman, Daniel / 47, 182 Goman, Kinsey Carol / 39, 182 Grant M. Barbara / 67, 98-99, 107-110, 121, 182 H Helmick, Janet / 19, 184 Hennings G. Dorothy / 67, 99, 107-110, 121, 182 Hupet, Michel / 30, 183 I Ivan, Loredana / 20, 23, 26, 31, 35, 49, 65, 96, 104-106, 108, 151, 181-182 J Jackson, Don
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Tritonic, București, 2009, p. 135. 76 Laurențiu Șoitu, Restul comunicării (lor) sunt eu, Editura Ars Longa, Iași, 2006, pp. 211-212. 77 Septimiu Chelcea (coord.), Comunicarea nonverbală în spațiul public, Editura Tritonic, București, 2004, p. 45. 78 Arno A. Bellak, apud Barbara M. Grant, Dorothy G. Hennings, Mișcările, gestica și mimica profesorului, traducere de S. Ștefănescu-Prodanovici, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1977, pp. 34-35. 79 Tonya Reiman, op. cit., 2007/2010, pp. 19-20. 80 Michael Solomon, apud Max A. Eggert, op. cit., 2010
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
umanistă asupra educației, Editura Paralela 45, Pitești, 2005, pp. 152-153. 109 apud Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea, op. cit., 2004, pp. 38-39. 110 Tonya Reiman, op. cit., 2007/2010, p. 51. 111 Peter A. Andersen, op. cit., 2004/2007, pp. 283-284. 112 Barbara M. Grant, Dorothy G. Hennings, op. cit., 1977. 113 Erving Goffman, op. cit., 1959/1992, p. 78. 114 Elisha Babad, op. cit., 2009, p. 175. 115 Michael Argyle, apud Revista de pedagogie, nr.1-6, Editura Institutului de Științe ale Educației, București, 2001, p.
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Loredana Ivan, Adina Chelcea, op. cit., 2004, p. 137. 122 Paul Ekman, Wallace V. Friesen, op. cit., 1969, p. 70. 123 Desmond Morris, apud Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea, op. cit., 2004, p. 135. 124 Elisha Babad, op. cit., 2009, p. 176. 125 Barbara M. Grant, Dorothy G. Hennings, op. cit., 1977, p. 24. 126 Paul Ekman, Wallace V. Friesen, op. cit., 1969, p. 84. 127 apud S. Chelcea, L. Ivan, A. Chelcea, op. cit., 2004, p. 135. 128 Barbara M. Grant, Dorothy G. Hennings, op. cit., 1977
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Elisha Babad, op. cit., 2009, p. 176. 125 Barbara M. Grant, Dorothy G. Hennings, op. cit., 1977, p. 24. 126 Paul Ekman, Wallace V. Friesen, op. cit., 1969, p. 84. 127 apud S. Chelcea, L. Ivan, A. Chelcea, op. cit., 2004, p. 135. 128 Barbara M. Grant, Dorothy G. Hennings, op. cit., 1977, p. 21. 129 Idem., p. 99. 130 Peter Collett, op. cit., 2005, p. 25. 131 Barbara M. Grant, Dorothy G. Hennings, op. cit., 1977, pp. 98-99. 132 Horst H. Rückle, Limbajul corpului pentru manageri, traducere
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Friesen, op. cit., 1969, p. 84. 127 apud S. Chelcea, L. Ivan, A. Chelcea, op. cit., 2004, p. 135. 128 Barbara M. Grant, Dorothy G. Hennings, op. cit., 1977, p. 21. 129 Idem., p. 99. 130 Peter Collett, op. cit., 2005, p. 25. 131 Barbara M. Grant, Dorothy G. Hennings, op. cit., 1977, pp. 98-99. 132 Horst H. Rückle, Limbajul corpului pentru manageri, traducere de R.E. Nistor, Editura Tehnică, București, 1999. 133 Horst H. Rückle, op. cit, 1999, p. 213. 134 Bremmer, Roodenburg, op. cit., 1994/2000
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
R.E. Nistor, Editura Tehnică, București, 1999. 133 Horst H. Rückle, op. cit, 1999, p. 213. 134 Bremmer, Roodenburg, op. cit., 1994/2000, p. 18. 135 Ray Birdwhistell, op. cit., 1952. 136 Algirmas J. Greimas, apud Traian Stănciulescu, op. cit., 2004, p. 83. 137 Barbara M. Grant, Dorothy G. Hennings, op. cit., 1977, p. 16. 138 Bell Beverley,Theorising Teaching in secondary Classrooms. Understanding our practice from a sociocultural perspective, Routledge, Londra, 2011. 139 Gabriel Albu, op. cit., 2013, pp. 201-207. 140 a) Factorul activism include formele
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
CNA ( HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro). ***, Legea 504 din 11 iulie 2002; Legea audiovizualului ( HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro). National Television Violence Study (1999), Center for Communication and Social Policy, University of California, Santa Barbara. COPIII ȘI TELEVIZIUNEA Drd. ADRIANA ȘTEFĂNEL Universitatea București Televiziunea ocupă un loc deosebit de important în educația copiilor, adesea ea concurând instituțiile tradiționale - școala și familia - și de aceea, încă de la apariția sa, a iscat „o continuă agitație, destul de justificată, în jurul
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Publică și Management Sanitar, în colaborare cu Center for Diseases Control și finanțate de către USAID, UNICEF și FNUAP. La nivel național se estimează procentul familiilor monoparentale la 10% din total (Zamfir, 1999). Asociația Americană de Psihologie. University of California, Santa Barbara, University of North Carolina, Chapell Hill, University of Texas, Austin, University of Wisconsin, Madison. www.christiananswers.net. Expunerea copiilor la programe radio și TV, cercetare Gallup și Metro Media Transilvania, 2004. Dezbaterea publică „De ce și cum limităm violența în programele
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
2, Editura Eminescu, București. Gahagan, J. (1984), Social Interaction and its Management, Routledge, London. Gill, D., Adams, B. (1989), ABC of Communication Studies, Macmillan, Basingstoke. Goffman, E. (1959), The presentation of Self in Everyday Life, Garden City, NY: Doubleday. Grant, Barbara, M, Hennings, Grant, Dorothy (1977), Mișcările, gestica și mimica profesorului: o analiză a activității nonverbale, Editura Didactică și Pedagogică, București. Hamlin, S. (1989), How to talk so people listen, Thorsons, Harper Collins Publisherd, London. Hartley, P. (1993), Interpersonal Communication, Routledge
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
politic în Europa (1400 1800), Georges Minois • Din istoria diplomației europene, Leonid Boicu • Drumul României spre independență, Frederick Kellogg • Electoratul din România în anii democrației parlamentare, Sorin Radu • Emigrația română din lumea anglo-saxonă, Valeriu-Florin Dobrinescu • Istoria Balcanilor (vol. 1, 2), Barbara Jelavich • Istoria civilizației britanice (vol. 1 5), Adrian Nicolescu • Istoria fortificațiilor medievale timpurii din Transilvania, Ioan Marian Țiplic • Istoria Europei (vol. 1 5), Serge Berstein, Pierre Milza • Istoria evreilor din România (1866 1938), Gabriel Asandului • Istoria Franței, Jean Carpentier, François
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
suprapune pământului Însuși. În mod similar, un jurnal care ar transcrie Întreaga existență a individului-scriitor, până la urmă nu ar mai avea ce să spună: pentru că autorul nu ar face altceva decât să-și scrie propria existență! Jurnale deghizate După părerea Barbarei Johnson, intersecția ficțiune/realitate este deosebit de productivă În trei Împrejurări, care sunt și trei obsesii ale literaturii actuale: „Problema maternității, problema femeii-scriitor și problema autobiografiei”16. Vom observa, mai Întâi, ușoara tautologie a nuanțărilor Barbarei Johnson. Într-un fel sau
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
existență! Jurnale deghizate După părerea Barbarei Johnson, intersecția ficțiune/realitate este deosebit de productivă În trei Împrejurări, care sunt și trei obsesii ale literaturii actuale: „Problema maternității, problema femeii-scriitor și problema autobiografiei”16. Vom observa, mai Întâi, ușoara tautologie a nuanțărilor Barbarei Johnson. Într-un fel sau altul, pe segmente mai mari sau mai mici, toate aceste trei teme se Întâlnesc Într-una singură: În aceea a confesiunii. Tema maternității, așa cum e ea descrisă de obicei În literatura de specialitate, nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
My Mother, My Self17, e deplin convingător În acest sens. Chestiunea femeii-scriitor acoperă, fatalmente, un spațiu al intimității, chiar dacă unul marginal. Iar În ce privește autobiografia, ea este arareori altceva decât un jurnal intim deghizat. Amprenta Frankenstein „Monstruozitatea eului”, admirabil analizată de către Barbara Johnson 18, este, desigur, transcrierea În oglindă a unei caracteristici a realității. Obligat să intre În patul procustian al fragmentarismului confesiunii cotidiene, eul scriitorului e constrâns să se replieze asupră-și, până la insuportabil. E o contractare Înșelătoare. Fragmentarismul vieții de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
doar o vagă percepție a spațiului idealizant. Chiar dacă lupta cu biograficul poate fi percepută În termenii unei bătălii a monștrilor, a unei răfuieli Între tensiunile nerezolvate, pulsiunea jurnalului va fi una scăzută: ea modulează și modelează informul și brutalitatea existenței. Barbara Johnson vedea, ca posibilă metaforă a literaturii biografice, nașterea lui Frankenstein, În romanul lui Mary Shelley. Există, fără Îndoială, un Frankenstein reprimat În toți autorii de literatură intimă. Dar tot cercetătoarea americană adaugă: „Frankenstein poate fi citit ca poveste a
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]