2,816 matches
-
Război Mondial, el a fost vopsit verde cu ornamente albe, schema sovietică standard pentru clădirile în stil baroc. (Palatul Stroganov, de exemplu, a fost vopsit în verde și alb în această perioadă.) Interiorul palatului apare ca o combinație a stilurilor baroc și neoclasic. O mică parte din interiorul în stil rococo al lui Rastrelli a supraviețuit; numai Scara Iordanului și Biserica mare și-au păstrat stilul lor original. Modificările interiorului s-au datorat în mare parte influențelor exercitate de arhitecții angajați
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
rang înalt. Camerele principale și de locuit ale familiei imperiale sunt la primul etaj denumit piano nobile. Încăperile de stat principale, utilizate de curtea imperială, sunt situate în cele două anfilade din partea de sus a Scării Iordanului. Apartamentul în stil baroc al țarinei Elisabeta, aflat în partea de vest, cu fața către Neva, a fost complet reproiectat în anii 1790-1793 de Giacomo Quarenghi. El a transformat anfilada originală cu cele cinci camere de stat într-un apartament cu trei săli vaste
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
a fost acuzat de a fi plagiat o farsă de carnaval cu aceeași temă, scrisă de poetul Karl Cramer din Köln. De fapt existau mai multe parodii muzicale ale unor subiecte similare la vremea aceea; cunoscute sunt parodii ale operei baroce pe teme mitologice mai ales în spațiul cultural italian și vienez. Reprezentarea operei a fost amânată datorită condiției pe care Offenbach o acceptase la închirierea teatrului de a reprezenta doar piese într-un act. Schimbarea locului acțiunii fiind în cazul
Orfeu în infern (operetă) () [Corola-website/Science/304517_a_305846]
-
conține o conversație animată dintre un tânăr și un bătrân într-un autobuz din Hong Kong, care a fost discutată masiv în emisiunile de televiziune. Alt clip care a primit o atenție deosebită este "Chitaristul", în care o piesă de muzică barocă, "Canonul" de Johann Pachelbel, este interpretată la o chitară electrică. În videoclip nu se indică numele interpretului. Dar, abia după ce a fost vizualizat de milioane de ori, ziarul New York Times i-a dezvăluit totuși identitatea, fiind vorba de Jeong-Hyun Lim
YouTube () [Corola-website/Science/304518_a_305847]
-
În muzică, printr-o fugă (plural, fugi) se înțelege un anumit tip de compoziție sau de tehnica componistica contrapunctuală de origine baroca care se aplică unui număr fix de părți melodice (numite "voci") ale ansamblului unei piese muzicale în care numitele voci se interferează și/sau se repetă după un anumit algoritm. Termenul de fugă, în latină, italiană și spaniolă fugă, în
Fugă (muzică) () [Corola-website/Science/304696_a_306025]
-
Arka" sub pseudonimul „Stańczykówna”. Ultimul volum publicat în timp ce Szymborska era încă în viață, "Dwukropek", a fost ales cea mai bună carte a anului 2006 de către cititorii Gazetei Wyborcza. Ea a tradus, de asemenea, literatura franceză în polona, în special poezie baroca și operele lui Agrippa d'Aubigné . În Germania, Szymborska a fost asociată cu traducătorul ei Karl Dedecius, care a făcut multe pentru a promova lucrările ei acolo. Wislawa Szymborska a murit pe 1 februarie 2012 la 88 de ani, în
Wisława Szymborska () [Corola-website/Science/303512_a_304841]
-
lor de origine. În ciuda Războiului de Treizeci de Ani și a amenințării continue reprezentate de turci, situația economică s-a restabilit complet. Treptat, abații care au condus mănăstirea au creat bazele financiare care au făcut posibile transformările grandioase din perioada barocă. La 18 noiembrie 1700 a fost ales un tânăr abate, în vârstă de 30 de ani, Berthold Dietmayr, care a reușit să găsească modalități de a-și impune ideile, în ciuda rezistenței propriei sale comunități. Cu determinare, el a început să
Abația Melk () [Corola-website/Science/303598_a_304927]
-
să transforme mănăstirea, după ce a găsit în Jakob Prandtauer, arhitect la St. Polten, un partener cu o gândire similară cu a sa. Într-o perioadă de doar 40 de ani, abația a căpătat forma sa actuală. Cei mai importanți artiști baroci din Austria au contribuit la transformarea mănăstirii. După ce lucrările fuseseră abia terminate, mănăstirea a fost foarte grav avariată de un incendiu. Abatele Berthold a murit la scurtă vreme după aceasta. Lucrările de refacere au fost finalizate în timpul conducerii abatelui Adrian
Abația Melk () [Corola-website/Science/303598_a_304927]
-
Războaiele napoleoniene și retrocedările forțate de terenuri de după Revoluția din 1848 au antrenat costuri financiare semnificative și restructurări economice. În ciuda acestui fapt, sub abatele Wilhelm Eder (1838-1866), s-au finalizat renovarea ansamblului baroc și crearea unui nou liceu. Impresionanta clădire baroc a abației de azi a fost construită între 1702 și 1736 de către arhitectul Jakob Prandtauer, care a fost autorul a multe clădiri importante baroc a perioadei respective. Interiorul clădirii principale a fost decorată în interior de multiple picturi și fresce
Abația Melk () [Corola-website/Science/303598_a_304927]
-
autorul a multe clădiri importante baroc a perioadei respective. Interiorul clădirii principale a fost decorată în interior de multiple picturi și fresce, toate opera italianului Antonio Beduzzi, în timp ce biserica abației este decorată cu superbe fresce, realizate de asemenea în manieră baroc, toate realizări ale pictorului austriac Johann Michael Rottmayr. De o importanță aparte culturală este biblioteca abației care are o impresionantă colecție de manuscrise medievale, unele de o valoare incomensurabilă. Datorită faimei și al statutului academic multisecular, abația din Melk a
Abația Melk () [Corola-website/Science/303598_a_304927]
-
adusă Clujului în perioada ultimei mari epidemii de ciumă între anii 1738-1742. De aceea poartă și numele de „Statuia Ciumei” (ca și statuile similare din alte țări, de pildă numeroasele „Pestsäulen” din spațiul sud-germanic). Statuia a fost realizată în stil baroc de către sculptorul austriac Anton Schuchbauer (1719-1789). Statuia a fost demontată în 1959, întrucât conducerea comunistă a universității nu o agrea. În 1961, la cererea Parohiei Sf. Petru, a fost amplasată în spatele acesteia. La momentul actual biserica și portalul au fost
Statuia Fecioarei Maria din Cluj () [Corola-website/Science/303626_a_304955]
-
Biserica Piariștilor, cunoscută inițial ca Biserica Iezuiților din Cluj, respectiv ca Biserica Universității, situată pe strada Universității nr. 5, cu hramul Sfânta Treime, este prima biserică catolică edificată în Transilvania după Reforma Protestantă, totodată primul edificiu ecleziastic în stil baroc din provincie. Biserica a constituit un ansamblu arhitectonic cu colegiul academic iezuit, pe locul căruia se află astăzi clădirea centrală a Universității Babeș-Bolyai. Lăcașul de cult prezintă un contrast puternic între o arhitectură monumentală și sobră în exterior, și un
Biserica Piariștilor din Cluj () [Corola-website/Science/303672_a_305001]
-
colegiul academic iezuit, pe locul căruia se află astăzi clădirea centrală a Universității Babeș-Bolyai. Lăcașul de cult prezintă un contrast puternic între o arhitectură monumentală și sobră în exterior, și un interior bine ornamentat, aproape exuberant, o bijuterie a stilului baroc. În fața bisericii s-a aflat până în anul 1959 statuia Fecioarei Maria, monument mutat de autoritățile comuniste în dosul Bisericii Sf. Petru din Cluj. Lucrările pregătitoare pentru construcția bisericii au început în primii ani ai secolului al XVIII-lea. Începând cu
Biserica Piariștilor din Cluj () [Corola-website/Science/303672_a_305001]
-
fiecare. Turnurile sunt articulate vertical cu câte două perechi de pilaștri monumentali treptați, între care se află partea centrală, cea mai importantă din punct de vedere compozițional, delimitată de o cornișă puternică. Pilaștrii au capiteluri ionice, interpretate în manieră specific barocă. Cele două turnuri sunt unite printr-un fronton triunghiular străpuns de o fereastră elipsoidală și introdus prin două volute. Cu un registru mai jos, fațada este prevăzută cu o altă cornișă, la fel de proeminentă, care se sprijină pe alte două perechi
Biserica Piariștilor din Cluj () [Corola-website/Science/303672_a_305001]
-
suprarealistă, fiind totodată o construcție riguros calculată și îl situează printre cei mai importanți poeți francezi ai secolului al XX-lea și, fără îndoiala, printre cei mai traduși (în ciuda dificultăților ridicate de vocabularul deosebit de bogat al acestei poezii clasice și baroce totodată). Juriul Nobel a motivat decernarea premiului pentru Literatură lui Saint-John Perse prin următoarele cuvinte: „"pentru zborul avântat și imaginația vie a poeziei sale, care reflectă în mod vizionar condițiile vremii noastre."”
Saint-John Perse () [Corola-website/Science/303673_a_305002]
-
și a propriei biserici (Biserica Universității din Cluj, Convictus Nobilium din Cluj), fapt care a facilitat revenirea franciscanilor în oraș. Odată cu anul 1728 franciscanii inițiază o campanie de restaurare a bisericii în care construiesc turnul din fațada vestică în stil baroc și refac interiorul prin boltiri tipice baroce la o cotă mai joasă decât vechea acoperire gotică prăbușită la acel moment. Din literatura de specialitate rezultă că pe șantierul bisericii a lucrat o perioadă îndelungată meșterul Konrad Hammer, căruia i se
Biserica Franciscană din Cluj () [Corola-website/Science/303671_a_305000]
-
Cluj, Convictus Nobilium din Cluj), fapt care a facilitat revenirea franciscanilor în oraș. Odată cu anul 1728 franciscanii inițiază o campanie de restaurare a bisericii în care construiesc turnul din fațada vestică în stil baroc și refac interiorul prin boltiri tipice baroce la o cotă mai joasă decât vechea acoperire gotică prăbușită la acel moment. Din literatura de specialitate rezultă că pe șantierul bisericii a lucrat o perioadă îndelungată meșterul Konrad Hammer, căruia i se atribuie - în 1728 și între 1734-1745 - boltirea
Biserica Franciscană din Cluj () [Corola-website/Science/303671_a_305000]
-
vechea acoperire gotică prăbușită la acel moment. Din literatura de specialitate rezultă că pe șantierul bisericii a lucrat o perioadă îndelungată meșterul Konrad Hammer, căruia i se atribuie - în 1728 și între 1734-1745 - boltirea bisericii și construirea turnului monumental. Altarul baroc al iezuiților a fost mutat în Biserica Franciscană din Mediaș, unde se află până în prezent. Din 1898 în fața bisericii se află amplasat Obeliscul Carolina, după mutarea sa din Piața Unirii. În interiorul mănăstirii se afla o bibliotecă vestită a franciscanilor, colecție
Biserica Franciscană din Cluj () [Corola-website/Science/303671_a_305000]
-
este un muzeu de artă adăpostit într-un important edificiu baroc din secolul al XVIII-lea, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann, și posedă un patrimoniu deosebit de valoros de artă românească și europeană: pictură, grafică și artă decorativă (secolele XV - XX). Înființat în anul 1951, muzeul a beneficiat, încă de la constituirea
Muzeul de Artă din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/303687_a_305016]
-
Biserica Ortodoxă Sf. Treime este prima biserică ortodoxă din Cluj, edificiu construit între anii 1795-1796 în stil baroc. Este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (). Lăcașul se află pe strada "Bisericii Ortodoxe" (în , "Ulița Bisericii Grecești"), la numărul 12, într-o grădină foarte pitorească
Biserica Ortodoxă Sf. Treime din Cluj () [Corola-website/Science/303728_a_305057]
-
navei sunt flancați în colțuri de pilaștri masivi, tratați în planuri verticale diverse. Elementul definitoriu al bisericii este situarea pilaștrilor masivi de colț în unghi de 45° în raport cu pereții navei, fapt care transformă tipologia spațiului interior într-una octogonală, specific barocă. Pilaștri de colț susțin două arcuri cu deschidere semicirculară, care se încrucișează, servind ca elemente de susținere a calotei boeme a cărei înălțime maximă este de 7,05 metri. Pictura murală a interiorului este de dată recentă. Biserica deține mai
Biserica Ortodoxă Sf. Treime din Cluj () [Corola-website/Science/303728_a_305057]
-
rasă, pregătiți pentru întrecerile manejului din cuprinsul domeniului. Preocupat de extinderea moșiei, fiul lui Ioan Sturdza, Dimitrie (1756-1846), a construit în perioada 1821-1823 o biserică de curte, în apropierea castelului. El a înzestrat-o cu o frumoasă catapeteasmă în stil baroc și cu numeroase obiecte de cult valoroase. De asemenea, Dimitrie Sturdza a construit aici și grajduri pentru cai. Fiul lui Dimitrie, Alecu Sturdza (1803-1848), a amenajat pe o suprafață de 42 hectare din jurul conacului un frumos parc în stil englezesc
Castelul Sturdza de la Miclăușeni () [Corola-website/Science/303984_a_305313]
-
o serie de prefaceri ale fațadelor, precum și apariția a noi clădiri în locul celor vechi, care erau dărâmate. Predomină acum Art Nouveau-ul, neorenașterea, neobarocul și plastica eclectică. Iată câteva monumente reprezentative: În "Șchei", casele păstrează, pe lângă plastica în stucatură, de factură barocă, porțile tradiționale din lemn, cu elemente de feronerie specifică, produsă de lăcătușii brașoveni (de remarcat ciocanele de bătut în poartă, în formă de șarpe). Unele dintre ele, o dată cu achiziționarea de către domnii din Țara Românească suferă o serie de transformări, căpătând
Arhitectura Brașovului () [Corola-website/Science/304135_a_305464]
-
marchizul Friedrich) și fiică. În același răstimp, multi demnitari din anturajul Wilhelminei și-au ridicat palate impozante în Bayreuth (Palais D'Adhemar, Palais Gontard, palatul de pe strada Richard Wagnerstr.2 etc). Stilul arhitectonic al clădirilor din epoca Wilhelminei a fost baroc (până la mijlocul secolului al XVIII-lea) și rococo (în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea). Între 1791-1806 intra în componență Regatului Prusia, între 1806-1810 stă sub stăpânire franceză (Napoleon Bonaparte a vizitat orașul), iar între 1810-1918 a aparținut
Bayreuth () [Corola-website/Science/304232_a_305561]
-
astăzi, începe să se impună în secolele al XIV-lea și al XV-lea. Prima ei atestare de seamă este "Cartea de rugăciuni croată de la Vatican". Primele elemente de standardizare apar în secolul al XVII-lea, numit și epoca Slavismului baroc, fiind ilustrate de literatura epocii. La formarea limbii croate moderne contribuie: Standardizarea limbii croate este strâns legată de trezirea conștiinței naționale a croaților, care se înscria în tendința generală din Europa primei jumătăți a secolului al XIX-lea. În 1812
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]