12,392 matches
-
Vladimirescu spre București. Lupta moșnenilor și a eilitei lor, care nu putea fi decât cea despre care scria F. G. Laurençon cum că era în totalitate de obârșie românească, pornea, așadar, alături de marea boierime autohtonă înlăturată din dregătoriile țării de boieri de obârșie străină, greacă sau albaneză, la cucerirea vechilor drepturi ale țării. Din acest punct, revoluția din 1821 a fost națională de la început și până la final. În concluzie, la cele spuse mai sus, moșnenii au fost dintr-un început în
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
subliniat că mișcarea, al cărui conducător a fost Tudor Vladimirescu, a fost, cu adevărat, o revoluția națională. Între argumentele invocate de Andrei Oțetea erau și cele care priveau participarea țăranilor și adeziunea populației orășenești, componența armatei revoluționare, participarea și rolul boierilor în evenimente, dar și rolul jucat de moșneni care puteau să reprezinte clasa de mijloc, dar care nu aveau însă suficientă vigoare economică și ideologică în societatea românească de atunci. Sunt tot atâtea argumente să se reconsidere alianța boieri-moșneni în
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
alianța boieri-moșneni în evenimentele din 1821. Fondul și esența obiectivelor alianței au dus - după cum a remarcat N. Bălcescu - la constuirea „partidei naționale” și la „deșteptarea națiunii”. Dar tot în toiul revoluției de la 1821 a avut loc deschiderea unei prăpăstii între boieri și moșneni. Primii - crezând că moșnenii pot fi folosiți ca o măciucă revoluționară și nimic mai mult - s-au rupt, în cea mai mare parte, de acțiunile celor din urmă. Moșnenii deveniseră nu numai forța militară principală, dar, prin Adunarea
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
de acțiunile celor din urmă. Moșnenii deveniseră nu numai forța militară principală, dar, prin Adunarea Norodului, concepeau un alt raport politic în țară și un regim de factură democratică, în frunte cu un om al pământului care să nu fie boier. Tudor însuși era reprezentantul tipic al unei categorii de moșneni, angajați în activități comerciale, care îi scot din cadrele vieții locale și le permit să înțeleagă mai bine situația intolerabilă în care se afla țara sub dominația otomană. C. D.
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
comerciale, care îi scot din cadrele vieții locale și le permit să înțeleagă mai bine situația intolerabilă în care se afla țara sub dominația otomană. C. D. Aricescu a insistat foarte mult pe poziția socială a lui Tudor Vladimirescu, un boier de clasa a III-a, și a încercat să-l abosolve de vina care-i fusese pusă în seamă încă din 1821, aceea de a se face domn. Aici credem că surprindem esența lucrurilor. Tudor era voit domn de popor
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
din 1821, aceea de a se face domn. Aici credem că surprindem esența lucrurilor. Tudor era voit domn de popor, de Adunarea Norodului și ridicat la acest rang de revoluționari, cu acceptul limitat și vremelnic al unui număr mic de boieri. Celebră a rămas și epistola caimacamilor țării către Tudor Vladimirescu prin care i se cerea încetarea mișcării și în care, în final, era amenințat: „să nu cutezi a te crede mai mult decât ceea ce firea te-a făcut”. „aceste cuvinte
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
țării către Tudor Vladimirescu prin care i se cerea încetarea mișcării și în care, în final, era amenințat: „să nu cutezi a te crede mai mult decât ceea ce firea te-a făcut”. „aceste cuvinte - scria C. D. Aricescu - caracterizau pe boierii din timnpul revoluțiunii de la 1821 și 1848; ei se credeau singurii în drept a ocupa înalte funcții ale statului, deși le lipsea cultura, iar ceilalți oricât de mari merite ar fi avut, credeau că sunt născuți a fi slugile lor
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
funcții ale statului, deși le lipsea cultura, iar ceilalți oricât de mari merite ar fi avut, credeau că sunt născuți a fi slugile lor plecate, cărora se milostiveau a le încredința posturile cele mai modeste; în privința lui Tudor Vladimirescu, acei boieri nu se puteau împăca cu ideea că, ajutat de noroc, ar avea șanse a se face Domnitor, uzurpând astfel drepturile lor. Ce fel! Un boiernaș de a treia clasă, un sluger Tudor, să ceară reforme politice și sociale? Și mai
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
Vladimirescu n-ar fi avut intenția „spre a se face Domn”, nedebarasându-se de un mental medieval pe care revoluția din Franța din 1789 și spiritul Epocii Luminilor îl șubrezise, credem că în esența faptelor această problemă a despărțit pe boieri de moșneni, ruptură care s-a adâncit ulterior cu cât pătura socială a boierilor a crescut prin includerea celor ridicați dintre moșneni. Ultimii au devenit principalii ideologi ai revoluției din 1848 și au determinat programele de reformă care veneau în
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
un mental medieval pe care revoluția din Franța din 1789 și spiritul Epocii Luminilor îl șubrezise, credem că în esența faptelor această problemă a despărțit pe boieri de moșneni, ruptură care s-a adâncit ulterior cu cât pătura socială a boierilor a crescut prin includerea celor ridicați dintre moșneni. Ultimii au devenit principalii ideologi ai revoluției din 1848 și au determinat programele de reformă care veneau în folosul boierilor, lucru anticipat de Tudor Vladimirescu încă din 1821, în epistola către Văcărescu
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
moșneni, ruptură care s-a adâncit ulterior cu cât pătura socială a boierilor a crescut prin includerea celor ridicați dintre moșneni. Ultimii au devenit principalii ideologi ai revoluției din 1848 și au determinat programele de reformă care veneau în folosul boierilor, lucru anticipat de Tudor Vladimirescu încă din 1821, în epistola către Văcărescu, când scria că „acele reforme, ce trebuiau făcute de stâlpii țării, vor folosi tot boierilor”. În pofida fricii boierilor că Tudor voia să se facă Domn, acesta din urmă
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
revoluției din 1848 și au determinat programele de reformă care veneau în folosul boierilor, lucru anticipat de Tudor Vladimirescu încă din 1821, în epistola către Văcărescu, când scria că „acele reforme, ce trebuiau făcute de stâlpii țării, vor folosi tot boierilor”. În pofida fricii boierilor că Tudor voia să se facă Domn, acesta din urmă, cu tact și echilibru, din rațiuni și responsabilități deosebite, „și-a înfrânat aversiunile și instinctul de clasă; a pus pe primul plan interesele țării”. „Deosebirile dintre programul
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
și au determinat programele de reformă care veneau în folosul boierilor, lucru anticipat de Tudor Vladimirescu încă din 1821, în epistola către Văcărescu, când scria că „acele reforme, ce trebuiau făcute de stâlpii țării, vor folosi tot boierilor”. În pofida fricii boierilor că Tudor voia să se facă Domn, acesta din urmă, cu tact și echilibru, din rațiuni și responsabilități deosebite, „și-a înfrânat aversiunile și instinctul de clasă; a pus pe primul plan interesele țării”. „Deosebirile dintre programul oficial al revoluției
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
echilibru, din rațiuni și responsabilități deosebite, „și-a înfrânat aversiunile și instinctul de clasă; a pus pe primul plan interesele țării”. „Deosebirile dintre programul oficial al revoluției românești, căreia i-a dat expresie Tudor Vladimirescu, și cel neoficial, prezentat de boieri, sunt generate de rațiuni politice, care decurgeau din împrejurările complicate în care s-a desfășurat revoluția românească”, dar ele nu s-au cumulat în 1821 datorită poziției sociale ai celor doi parteneri principali ai revoluției: boierii și moșnenii. Bibliografie selectivă
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
cel neoficial, prezentat de boieri, sunt generate de rațiuni politice, care decurgeau din împrejurările complicate în care s-a desfășurat revoluția românească”, dar ele nu s-au cumulat în 1821 datorită poziției sociale ai celor doi parteneri principali ai revoluției: boierii și moșnenii. Bibliografie selectivă: Dinică Ciobotea, Opinii istoriografice privind definiția moșenilor, în „Argesis. Studii și comunicări”, seria Istorie, tom XV, 2006, p. 229-234; Idem, Notă privind moșnenii în revoluția din 1821, în „Analele Universității din Craiova”, seria Istorie, an VIII
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
căreia munca este hulită de Divinitatea care oferă „odihna veșnică” din rai. Lipsită de principalul element, munca, redusă la simpla subzistență, omul nu mai recunoaște capacitatea capitalului de a crea locuri de muncă pentru așa numitul „proletariat” în speță agricol. Boierii și în general oamenii avuți au devenit deodată „dușmani ai poporului” nu numai în comunism care a ridicat acest deziderat la nivel de Lege. Totul, inclusiv cei multicei ani de tranziție spre o viață capitalistă, a reclamei comerciale excesive, a
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 764 din 02 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Partea a V-a PARIUL BLESTEMAT - Dacă iapa nu făta, sergent cine mai era? - Boierule, râzi mata, dar Vifor mi-a secat inima când m-am despărțit de el, că domn’ colonel Pătrașcu m-a m-ai ținut după terminarea stagiului militar vreo opt luni ca să am grijă de el, pungașul, că ajunsese de-mi
PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359274_a_360603]
-
de pariu. - ...Rămăsesem la pariul pe care vi-l făcuse conașu Pandelică, iar dacă vă ține punga... puteți miza pe zece mii de lei; încercarea moarte n-are. Bușoiu, motan cu miros fin, adulmecă prada din zbor și-i făcu semn boierului Pandele Bărbulescu să-i dea ascultare. - Dacă ai poftă să te lefteresc de zece mii de lei, fii bun, conașule, și pune-mi paralele-n palmă. Ce-i în mână, nu-i minciună. - Eu am poftă să câștig, și nu-mi
PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359274_a_360603]
-
pumnu-n masă. Bate palma. Bun de plată?... - Scoate bănișorii,-ndată, domnule Bușoiu! - Pe mine mă cunoaște o lume-ntreagă: sunt om de cuvânt. Crezi luminăția ta că... pariurile pe care le-am făcut, nu le-am onorat? Ia spuneți-i boierului! - E om de cuvânt: nu linge unde scuipă, îl susține preotul Marin. - Perfect. Sunt de acord. - Atunci, vel boier, scoate-i! - ...Îi vrei? - Asta-i culmea ironei!... cum să nu-i vreau? Când îmi cade pleașcă o așa sumă de
PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359274_a_360603]
-
sunt om de cuvânt. Crezi luminăția ta că... pariurile pe care le-am făcut, nu le-am onorat? Ia spuneți-i boierului! - E om de cuvânt: nu linge unde scuipă, îl susține preotul Marin. - Perfect. Sunt de acord. - Atunci, vel boier, scoate-i! - ...Îi vrei? - Asta-i culmea ironei!... cum să nu-i vreau? Când îmi cade pleașcă o așa sumă de bani... pe negândite, care o să-mi prindă tare bine; mai încape-ndoială că nu-i doresc? Dați-mi-i
PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359274_a_360603]
-
Dați-mi-i ca să fiu sigur că-i câștig. Ferească sfântul!... că cine știe... s-ar putea să vă răzgândiți, iar eu nu vreau să risc. - Cine garantează pentru tine, maiorule, dacă n-ai banii să-i pui jos? - Eu, boierule, îi răspunse popa Marin. - Trece-mă și pe mine, conașule, ca martor garant... îl susținu și Cobrescu Ilie. - Eu bag mâna-n foc pentru neica Bușoiu!... îl asigură cu hotărâre părintele Dovleac. - Dacă domniile voastre îl cunoașteți că-i om de
PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359274_a_360603]
-
iar în caz de pierde pariul, așa cum l-ați susținut în fața mea că-i bun platnic, veți fi solidari cu el să plătiți în mod egal suma de zece mii? - Plătim! Se auzi un singur glas din piepturile chefliilor. - Ce crezi boierule că n-avem bani? Pandele, mai amețit de băutură decât ei, îl prinse de umărul hainii pe coscarul de administrator și-i spuse răspicat. - Domnul Cobrescu, mergi acasă și adu-mi de urgență șaizeci de mii de lei! - Nu sunt
PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359274_a_360603]
-
pe ușa din dos, iar invitații conului Pandele au început să râdă de bietul administrator care o băgase pe mânecă. părintele Marin Dovlete a scris o chitanță de mână, pe care au semnat-o cu toții și i-au dat-o boierului. - De-aia să nu mai bem și să cântăm noi... că Ilie străgălie n-are bani la vitierie, improviză părintele Dovlete, care trecuse pe post de barman după ce scrisese învoiala de-a plăti solidar pariul, în caz de-l pierde
PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359274_a_360603]
-
pierde "maioru" Bușoiu. - Fraților, eu plătesc tot ce consumați... și vă dau și pentru acasă, numai să vă simțiți bine. Hai noroc și umple oala la loc, și a strigat prelung: Didinaaa!... continuându-și idea, până golim damigeana. - Aici sunt, boierule. Aveți nevoie de ceva? - Da, ne arde pipota... - Spuneți!... - Să ne cânți, fătuca tatii, îi zise Petre Bușoiu. - Eee... n-am mai cântat demult, iar Madam Mami... nu-i place să fac gălăgie-n prăvălie și-i râse în nas
PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359274_a_360603]
-
în picioare și-l luă la fix pe "maioru". - Zi-i nea Petrică, nu-i deșteaptă-n bibilică? Petre Bușoiu rămase cu gura căscată, pe când ceilalți o aplaudau: - Bravo Didinico!... ești deșteaptă. Ne-ai plăcut..., îl lăsași pe "maior" mut. - Boierule, merită un bacșiș... și se scotoci popa în buzunare, aiurea, dacă Dumnezeu nu l-a înzestrat cu mână de dat, ci numai de luat, îi spuse maiorului: Petre, dă-i tu... că n-am schimbat. - Lasă părinte, nu te necăji
PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359274_a_360603]