2,657 matches
-
II, p. 80) . După cum afirmă Stahl (1998, vol. I, p. 122), amestecul dintre intervenția statului și intervenția obștii varia de la caz la caz, în funcție de statutul social al celor implicați în litigiile respective. De exemplu, în cazul moșiilor domnești, mănăstirești sau boierești, ponderea amestecului statului era mai mare. După ce am văzut care erau elementele specifice nivelului constituțional și cele ale nivelului alegerii colective care afectau sistemele de resurse, voi analiza în continuare modul în care aceste sisteme de resurse erau exploatate, respectiv
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de 50% din veniturile realizate sub formă de bani și unelte. Elevii din afara orașului aveau cantină și o sală dormitor dar erau obligați să-și aducă patul și toate cele necesare pentru dormit.Școala s-a deschis într-o casă boiereasca apoi s-a extins cu noi secții: lăcătușerie, sculptură, ceramică și s-a introdus spre studiu Limba Franceză. Absolvenții școlii deveneau în cea mai mare parte meseriași particulari recunoscuți pentru măiestria și profesionalismul lor, alții se angajau în fabrici și
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
care se desfășoară acțiunea și a vieții personajelor. Ne este dat, astfel, să aflăm o serie de lucruri despre condițiile de viață și despre obiceiurile Șoimăreștilor, despre luptele dintre boieri și răzeși, precum și despre luptele pentru domnie ale diverselor familii boierești în secolul al XVII-lea. Se cuvine să mai adăugăm că ,,Neamul Șoimăreștilor” este un roman istoric, deoarece se inspiră din istoria Moldovei și un roman social, deoarece conflictul principal este axat pe o importantă problemă socială, și anume: lupta
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
aceea Domșa îi făcea puțină curte, în speranța că îi va atrage atenția asupra domnișoarei Marta, o fetiță de vreo șaptesprezece ani, drăgălașă și isteață cum nu s-a mai pomenit pe valea Someșului, și care, pe deasupra, avea o zestre boierească, fiind singura odraslă a însuși domnului Domșa. Într-o bună zi, dorind să continue discuția, Apostol făcu o vizită avocatului. Nu-l găsi acasă, dar îl primi domnișoara Marta. Stătu o jumătate de oră, vorbind cu domnișoara numai despre nimicuri
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
înghețate și strivite, o poartă care zăvorește o incintă largă cu ziduri înalte și, dincolo de această incintă, un parc, un parc adevărat, cu pomi adevărați și, în spatele acestor pomi care își încrucișează crengile goale, silueta unei clădiri înalte, o casă boierească, un mare și complicat edificiu. Brăchut este cel care îi răspunde, frângându-și mâinile de frig: — Păi, este parcul Castelului... — Un castel..., reluă judecătorul ca și când puțin i-ar fi păsat de el. — Păi da, castelul procurorului. — Ca să vezi, deci aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
Suntem oameni buni! — Mucles! - urlă la el o tufa mai mare. Aici vorbești când ești întrebat! Ce cătați pe pământurile noastre? — Pribegim, spuse spătarul Vulture. Nu te lua după cum arătăm, căci soarta noastră fuse crudă astă dată. Suntem fețe mari, boierești. Du-ne la mai marele tău. Tufa foșni nehotărâtă: — Ascultă, băi arătare, dacă minți și dacă nu ești ce sugerezi că ești, și-l tulbur degeaba pe han, ți-a plânge iapa de milă. — Să fie precum zici, cinstite tătar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Afară, în fața porții domnești, un trecător care mergea repede, zgribulit, se opri și ascultă. Nu se mai auzi nimic. Trecătorul dădu din umeri și plecă mai departe, fluierând. Episodul 86 MICI DISCUȚII LA MASĂ După toastul lui Vodă, cinstitele fețe boierești se lăsară asupra blidelor de Lipsca și începură a gusta cu mișcări stăpânite obișnuitul borș grecesc. Un sunet plăcut, un zvon ușor de linguri căutând bucățile de carne se înălța spre uriașul tavan boltit sprijinindu-se pe pilaștri de marmură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
teribilă a sugarului, întorcea cutremurată capul. Un val de compătimire înconjură casa boierului Petre Stoenescu. Toți simțeau nevoia să-și exprime într-un fel sau altul compasiunea pentru această vădită, dezastruoasă nereușită a unei inoportune nopți de dragoste a perechii boierești. Când dormea Răducu, slugile umblau pe vârfuri. Un bivol blând care-l speriase pe copilaș când îl scoseseră prima oară în curte fu tăiat fără milă. Boierul vecin cu care Stoenescu era la cuțite încă din tinerețe, îi dărui pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ca mâna voastră fără dește”, „Cine muncește de dimineață se odihnește seara”, „Ocrotiți pădurea, nu vă ascundeți în ea” și altele și altele, vădind o bună cunoaștere a psihologiei rurale. în curând, în depărtare, se zări, alb și maiestuos, conacul boieresc. Episodul 176 CONACUL Era un conac care - oricât am încerca, descriindu-i - azi nu mai există; în 1637, pe vremea când îl stăpânea personajul nostru, boierul Radu Stoenescu-Balcâzu, atinsese maxima sa înflorire. în martie 1662, la doi ani după moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
1866, cu un trosnet memorabil, conacul se prăbușește. De aceea nu vom insista asupra descrierii lui, mărginindu-ne a spune că în momentul când Barzovie-Vodă, spătarul Vulture, țigăncușa Cosette și tăcutul rapsod Broanteș intrară pe porțile larg deschise ale curții boierești, din pridvorul în stil ce mai târziu se va numi brâncovenesc, coborî să-i întâmpine, probabil vestit mai înainte de-o slugă iute de picior, însuși Radu Stoenescu-Balcâzu, un om despre care nu vom obosi să susținem că s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
turcilor. Episodul 179 SUFERINȚELE TINEREI COSETTE Vorbele înțelepte ale gazdei o făcură pe zvelta țigăncușa să plece capul. Cum stătea așa sfioasă, părea mulțumită, fericită chiar că este martoră, ba uneori și părtașă la sfatul unor asemenea oameni, fețe simandicoase, boierești, rang mare. Și totuși, cine ar fi zăbovit mai mult cu privirea asupra făpturii sale dinspre care venea în răstimpuri un interesant miros de gutuie coaptă, ar fi băgat de seamă că tânăra femeie nu-i tocmai în apele ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
acelora care, ca să-și mai astâmpere amarul, făceau și cântau doine de jale, de haiducie, de înstrăinare. Mulți luau calea codrilor, dar cum nici pe-acolo nu trecea nimeni, luau calea orașelor, unde cerșeau prin fața hanurilor, a bisericilor, a curților boierești. Urzicile, ștevia, loboda ajunseseră la prețuri exorbitante. în târgul Vasluiului o mulțime flămândă a devorat un car cu măcriș cu tot. în fața unui sat părăsit fu văzută pe la cântători o namilă de lup care, cu hăpăituri mari, icnind de poftă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Episodul 195 VESTEA Cu toate că Sima-Vodă părăsise în mare taină Curtea, la plecarea lui nefiind martor decât Vasâle feciorul care după aceea adormise buștean, vestea fugii domnului se-nfiripă undeva în aer, apoi coborî pe ulițele Ieșului, dădu colțul câtorva case boierești cu obloanele închise, fu împinsă de vânt până la Podul Leoaie, de care se izbi și se-ntoarse înapoi spre Mitropolie, încrețind o clipă, în trecerea ei joasă, oglinda unei bălți mari adunate de ploaie în Sărărie, apoi se strecură pe sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și făcut: slujitorii încălecară și a doua zi dimineață spătarul Vulture și Cosette, ieșind să se spele puțin la un pârâu ce curgea pe sub deal, îi zăriră pe cei doi intorcându-se dar nu singuri, ci însoțiți de un întreg alai boieresc. Spătarul Vulture fugi la cort și-l trezi pe Barzovie. — Măria-Ta, vin boierii! — Să intre! spuse Barzovie, stăpânindu-și cu greu calmul. Boierii intrară unul câte unul pe sub perdelele cortului aliniindu-se în fața lui Vodă. Acesta îi recunoscu fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pe senile) clanț! clanț! și a doua zi apar în reclamele luminoase pictat cu tot cu carne și oase Chiar așa: trecut prin zodii și avataruri mă câștig pe mine însumi la zaruri trist și unt și nefiresc poet postmodernist în caftan boieresc mulgând moara costelivă cu aripile cosoroabe ca pe-o sondă din Emiratele Arabe ori lustruind (cu sângele) aceste cuvinte poeticești pe care le las moștenire urmașilor mei Văcărești Chiar așa: vine îngerul (același) simandicos mă întoarce pe față, pe dos
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
de conștiința libertății. Insul nu se simte expulzat, ci eliberat. Eliberat mai întâi de „pohtele” lumești: bogăția, onorurile, domnia. Dar să nu intrăm pe terenul supozițiilor, ci să adăugăm încă două nume importante pentru tema în discuție. Pribegia unei familii boierești din Moldova l-a creat, am putea spune, pe cărturarul Miron Costin. Surghiunul rusesc al lui Cantemir, neinspiratul întru alianțe politice, apare drept un câștig în plan spiritual. Inadaptarea la un mediu ostil îl va fi făcut să caute alinarea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de conștiința libertății. Insul nu se simte expulzat, ci eliberat. Eliberat mai întâi de „pohtele” lumești: bogăția, onorurile, domnia. Dar să nu intrăm pe terenul supozițiilor, ci să adăugăm încă două nume importante pentru tema în discuție. Pribegia unei familii boierești din Moldova l-a creat, am putea spune, pe cărturarul Miron Costin. Surghiunul rusesc al lui Cantemir, neinspiratul întru alianțe politice, apare drept un câștig în plan spiritual. Inadaptarea la un mediu ostil îl va fi făcut să caute alinarea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ajuns eu la București, tînăr poet și student, la jumătatea anilor ’80 ai secolului trecut, „restaurantul Uniunii” a devenit imediat o citadelă pe care am făcut tot posibilul pentru a o cuceri. restaurantul era situat la parterul unui vechi palat boieresc de pe una din străzile mitice ale capitalei române, Calea Victoriei. Pentru București, Calea Victoriei este ceea ce reprezintă la Paris rue de Rivoli, altfel spus o axă istorică a orașului. Undeva, la numărul 115, cred, se afla acest minunat mic palat învăluit într-
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
spaniolă (1851-1921). Atentă la noutățile pe care sfârșitul de secol le aduce În Europa, volumul La cuestión palpitante ( Chestiunea palpitantă, 1883) o acreditează drept unul din principalii promotori ai naturalismului spaniol. Naturalismul său culminează cu Los pazos de Ulloa (Conace boierești din Ulloa, 1886-1887), capodopera artei sale narative, patetică frescă a decadenței lumii aristocratice și rurale din Galicia. Pardo de Figueroa, Mariano. Cunoscut cu pseudonimul Doctor Thebussem, erudit și scriitor spaniol (1828-1918). Patio. Spațiu În interiorul caselor din Spania sau din America Latină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
revistă, la orice paradă. Așa a reușit să-și vadă de treabă, să se consolideze și cînd a venit vremea sa a știut să pună piciorul în prag, să arate că tăcerea și modestia te ajută intri în toate casele boierești, chiar dacă o faci pe ușa din dos, important este să fii înlăuntru. Iar oamenii săi, Serviciul, reușiseră să pătrundă în toate cămările și odăile de taină ale societății, rămînînd în continuare tăcuți și modești, ceea ce făcea să nu deranjeze, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
făina curgea și nimeni nu se gîndea să schimbe moara cu altceva și nici rînduiala cu devălmășia ori cu bunul plac. De aceea dormise liniștit și cînd afla ce se mai punea la cale în Bufetul Parlamentului, ori în casele boierești din Cîmpineanu, ori la moșie, între două petreceri cu lăutari; dormea liniștit în primul rînd pentru că știa și, în al doilea rînd, pentru că tot ce știa nu era mare lucru, nu însemna un capăt de țară. Cum s-ar zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
vorbind. ENȚICLOPEDIA ENCARTA Luxura Luiza VASILIU Ar fi, cică, un păcat de moarte. Unul pentru care, dacă te-ncrezi în ce spune Dante, riști să ajungi taman în al doilea cerc al Infernului. I se mai spune, libidinos, „concupiscență“ sau, boieresc, „desfrânare“. Unii își croiesc viața astfel încât să păstreze virginitatea tuturor fecioarelor din lume neatinsă, așa cum fac, de exemplu, scrie Bernanos în La Grande Peur des bien-pensants, „pastorii prezbiterieni sau metodiști, bine îmbrăcați, bine hrăniți, cu contul lor în bancă și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
întâmplare. Lumina scădea; negurile se întunecau. Și tocmai când însera, într-o tăcere de moarte, deodată izvorî din neguri, ca din pământ, o clădire mare înaintea mea și un pâlc de copaci. După înfățișare, am cunoscut că e un rateș boieresc. În bătătura hanului, mi-am scuturat de țărână cizmele. Dar nimeni nu ieși să mă întâmpine. Am împins o ușă care era prinsă în clampă numai, am intrat. Nimeni. În tot hanul, tăcere. Am bătut în podele cu stratul puștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
zdrobitoare“. În antologia Istorisiri vechi și nouă, volum de propagandă comunistă publicat în 1954 la Editura Tineretului a Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitoresc, această schiță era subînțeleasă ca o metaforă a „relației dintre exploatați și exploatatori“. Păcat boieresctc "Păcat boieresc" Itc "I" Moșia noastră e departe de balta plină de vânat și de pește a Borcii, cale de două ceasuri cu calul, înlăuntrul Bărăganului. În vara anului 1896 eram singur, cu logofătul, cu lucrătorii, cu lanurile întinse, în căldura nemiloasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cutremură adâncile lunci bătrâne, pocni. Și mă prăbușii și eu ca într-un întuneric nesfârșit. Când deschisei pleoapele spre stele, lângă mortul cu ochii neclintiți albi, simțeam încă în jurul gâtului strânsoarea unui arcan de fier. Mormântul unui copil, 1906 Păcat boieresc a fost publicată inițial în Convorbiri literare, nr. 1-2 din ian.-feb. 1906, an în care revista împlinea 40 de ani de la apariție. Duiliu Zamfirescu își amintește că, la publicare, redacția i-a cerut lui Sadoveanu să schimbe titlul nuvelei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]