4,934 matches
-
să aducă puțin pămînt. S-a întors și a spus că acolo e mult pămînt. Dumnezeu a poruncit apelor să se tragă în lături. Pămîntul a rămas deasupra și așa va rămîne pînă în Vremea de Apoi. Dumnezeu a blagoslovit broasca, făcînd să fie păcat s-o omori. De-aia cine omoară o broască se umple de bube. (Gh.F.C.) Dacă broasca intră-n casă, moare cineva. (Gh.F.C.) Broasca nu putrezește, că așa i-a menit Maica Domnului. (Gh.F.C.) Bubă La 4
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mult pămînt. Dumnezeu a poruncit apelor să se tragă în lături. Pămîntul a rămas deasupra și așa va rămîne pînă în Vremea de Apoi. Dumnezeu a blagoslovit broasca, făcînd să fie păcat s-o omori. De-aia cine omoară o broască se umple de bube. (Gh.F.C.) Dacă broasca intră-n casă, moare cineva. (Gh.F.C.) Broasca nu putrezește, că așa i-a menit Maica Domnului. (Gh.F.C.) Bubă La 4, 5, 6 decembre se zic „zilele bubatului“. Nu mănîncă copiii boabe coapte, ci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se tragă în lături. Pămîntul a rămas deasupra și așa va rămîne pînă în Vremea de Apoi. Dumnezeu a blagoslovit broasca, făcînd să fie păcat s-o omori. De-aia cine omoară o broască se umple de bube. (Gh.F.C.) Dacă broasca intră-n casă, moare cineva. (Gh.F.C.) Broasca nu putrezește, că așa i-a menit Maica Domnului. (Gh.F.C.) Bubă La 4, 5, 6 decembre se zic „zilele bubatului“. Nu mănîncă copiii boabe coapte, ci numai fierte, ca să fie bubatul* moale. Se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
deasupra și așa va rămîne pînă în Vremea de Apoi. Dumnezeu a blagoslovit broasca, făcînd să fie păcat s-o omori. De-aia cine omoară o broască se umple de bube. (Gh.F.C.) Dacă broasca intră-n casă, moare cineva. (Gh.F.C.) Broasca nu putrezește, că așa i-a menit Maica Domnului. (Gh.F.C.) Bubă La 4, 5, 6 decembre se zic „zilele bubatului“. Nu mănîncă copiii boabe coapte, ci numai fierte, ca să fie bubatul* moale. Se împart turte de azime, de pîne la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pui ai celui întîi. De bubă neagră se despică pielea puiului cu pene cu tot și o pune la bubă. După ce se răcește, pune pielea de la alt pui. Cînd se presupune că bolnavul ar avea dalac*, atunci se ia o broască vie și se alipește de bubă. Dacă broasca moare, atunci s-a încredințat că e dalac. Cînd intri într-o capiște* și ai bolfe*, să te lovești la ele de trei ori cu un ciolan de mort și-ți trece
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
despică pielea puiului cu pene cu tot și o pune la bubă. După ce se răcește, pune pielea de la alt pui. Cînd se presupune că bolnavul ar avea dalac*, atunci se ia o broască vie și se alipește de bubă. Dacă broasca moare, atunci s-a încredințat că e dalac. Cînd intri într-o capiște* și ai bolfe*, să te lovești la ele de trei ori cu un ciolan de mort și-ți trece. Bucate Cînd umblă negustori după bucate pe sărbători
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să te afumi cu floarea soarelui furată, că-ți va trece. De friguri se iau trei muște-de-cal* vii, se pun în cîte-o boabă de vișină (în dulceață) și se iau dimineață pe inima nemîncată. Pune în sînul unui fricos o broască de grădină dacă vrei să-ți treacă frigurile. Cînd vezi mai întîi broască verde, s-o prinzi și s-o stupești în gură, că peste an nu vei fi bolnav de friguri. Sparge coaja de ou ce-ai mîncat dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se iau trei muște-de-cal* vii, se pun în cîte-o boabă de vișină (în dulceață) și se iau dimineață pe inima nemîncată. Pune în sînul unui fricos o broască de grădină dacă vrei să-ți treacă frigurile. Cînd vezi mai întîi broască verde, s-o prinzi și s-o stupești în gură, că peste an nu vei fi bolnav de friguri. Sparge coaja de ou ce-ai mîncat dacă vrei să nu capeți friguri. Păduchi puși în rachiu - bun pentru friguri. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a tras Sf. Petru cu pușca în ea. înec Cînd intri în apă și te scalzi, fă-ți cruce; de nu faci, Necuratul pune fiare și te îneci. Cînd te duci întîi la scăldat în anul acela, să bagi o broască în sîn, ca să nu te îneci. înecat Noaptea de e senin, și dacă ieși afară și întorcîndu-te-n casă vei spune că afară e senin, nu e bine, căci se zice că în nopțile cînd e senin cei înecați ies afară
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apă curgătoare, că moare mă-ta. Să nu tai sîmbăta nici un fel de animal, că-ți moare cineva din casă. Cînd îți iese ursu-n cale e a moarte. Cînd îngenunche boul la nuntă e rău de moarte. Dacă omori o broască sau mergi cu picioarele înapoi, îți va muri un părinte. Cînd cade bradul de la mireasă e rău de moarte. Nu e bine ca mireasa să vadă bradul vineri seara, că e rău de moarte. Cînd mănînci nuci, perje etc. și-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
poată sta băiatul sau fata“. Apoi bea de trei ori din apă. Se duce la o punte peste o apă și sloboade o frînghie de breciri*, zicînd: „Cît pestește apa sub punte, atîta să pestească pruncul sau prunca.“ Legătura cu broaște pisate pusă la pîntece e bună de facere ușoară. Femeia care nu mănîncă carne de porc în zilele Crăciunului, nici în ale Paștelui naște ușor. Limbă afumată e bună de facere ușoară. Femeia îngreunată se pune cu pîntecele, ușor, pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nărav ia pe altul. Năzdrăvan Puiul de găină de cîntă în găoace e năzdrăvan. Nedreptate Se crede că simbria neplătită a unui argat, ca și lucrul furat, nu încălzește pe om. Neg Negeii provin din urinarea pe mîni, picioare, a broaștelor din bălți mai ales. Leacuri sînt multe; așa: să te ungi, după ce-i tai, cu mămăligă găsită pe drum. Se crede că dacă vede cineva la vreun om negei și i numără capătă și el negei. Dacă vrei să scapi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și vor rămînea tot cu muci. Cojile de nucă nu se aruncă în foc, că la anu’ se fulgeră nucile. Fulgerînd în ziua de Sf. Gheorghe ori Sf. Ilie, ies nucile fulgerate*. Nuia Cu o nuia dacă vei scoate o broască din gură de șerpe, cu nuiaua aceea dacă vei face semn cătră nori să se despărțească, se despărțesc. Nuntă Se crede că nu e bine a avea în grădină mintă de cea ce se răzlețește, căci apoi fetele acelei case
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să pui o roată în par. Dacă te încalți în pat, îți vor muri porcii de brîncă. Să nu pisezi usturoi sus: pe masă, pe brațe, pe pat, că mor porcii de brîncă. La brîncă se dă brîndușe din sîn. Broasca și gușterile prinse din martie se dau porcilor cînd sînt bolnavi de gură [pe moarte]. Să nu mănînci carne de porc în ziua de Crăciun, ca să nu piară porcii peste an. în zilele Circovilor [17-18 ianuarie] nu se face nici o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
roată de car sau de trăsură, pentru ca copilul să fie ager și isteț. Scutecele copiilor nu trebuie lăsate noaptea afară. Dacă pelincele copilului rămîn noaptea afară, vin spiritele necurate și le pocesc. Secetă Cînd e secetă, ca să plouă, să omori broaște ori să azvîrli lingura tigăii în fîntînă fără să te vadă cineva. Dacă este secetă mare, este bine a slobozi icoana Maicii Domnului în apa din fîntînă, unde să rămîie pînă a doua zi, și-apoi desigur va ploua. Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un semn, că de va fi ceva, să se lipească de acel semn, iar nu de ele. Somnișorul e inelul din ouă de omizi din jurul crengilor. Cu el alungi somnul în timpul zilei. (Gh.F.C.) Sorb Faptul că după ploaie se văd broaște se atribuie sorbului*, care pogorîndu-se asupra rîului, ia apă împreună cu broaște. Soț (număr cu) Să nu faci paști, nici ouă roșii fără soț, că nu-i bine. Cînd se dă vreo masă la ziua onomastică a vreunui flăcău sau fată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acel semn, iar nu de ele. Somnișorul e inelul din ouă de omizi din jurul crengilor. Cu el alungi somnul în timpul zilei. (Gh.F.C.) Sorb Faptul că după ploaie se văd broaște se atribuie sorbului*, care pogorîndu-se asupra rîului, ia apă împreună cu broaște. Soț (număr cu) Să nu faci paști, nici ouă roșii fără soț, că nu-i bine. Cînd se dă vreo masă la ziua onomastică a vreunui flăcău sau fată mare, cată ca numărul mesenilor să fie cu soț, căci altfel
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cineva spatele, se crede că va urma vreme rea. Cînd o cînta cocoșii de cu sară. Cînd huiește hornul. Cînd se aprinde funinginea de la gura cuptorului, are să vremuiască. Dacă vuiesc tăciunii aprinși în sobă, va fi vreme rea. Cînd ies broaște și rîme prin ogradă, va vremui. Cînd furnicile ies prin casă, are să vremuiască. Cînd cîntă cucuveicele urît pe vreme frumoasă. Cînd bate vîntul dinspre răsărit, are să fie zloată mare. Cînd la două sau trei zile după luna nouă coarnele lunii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și furtună. Semne de ploaie Cînd soarele arde tare. Cînd soarele este îngrădit (gulerat). Cînd e geană la răsărit și nouri la sfințit. Cînd la sfințit soarele se uită înapoi. Cînd cerul e plin de nouri. Cînd sfîrîie luleaua. Cînd broaștele și buratecii orăcăiesc. Cînd cîntă boul-lui-Dumnezeu*. Cînd visezi pește. Cînd se strîng multe cioare la un loc și croncănesc. Cînd cîntă cocoșii ziua. Cînd se scaldă vrăbiile în colb. Cînd cîntă vrăbiile toamna. Cînd mîțele se ling pe cap. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se bat doi berbeci cap în cap. Cînd umblă cîrduri de cocostîrci. Cînd te mănîncă urechile. Cînd faci bubușoare multe pe mîni. Cînd îți asudă mînile. Cînd rîndunele zboară mereu pe aproape de casă. Cînd oile zbiară și se bat. Cînd broasca țîstoasă cîrcîie* în baltă. Cînd asudă fereștile. Cînd se umezește sarea. Cînd se varsă solnița cu sare. Cînd se tîrăsc rîmele pe pămînt. Cînd se scutură oile mereu. Cînd umblă furnicile pe drum. Cînd ies furnicile din cuiburile lor și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
derutarea publicului. La Bacău, la Animație, un tîmplar avea porumbei și-i vizita de două ori, pe zi. Directorul îngrijea și el o cățea (Jenița), care composta vizitatorii ce intrau, ca fraierii, în birou. Iar în WC-ul instituției trăiau... broaște! Pe scena Odeon-ului, într-un moment dramatic, a traversat rampa un șobolan; multă stăpînire de sine le-a trebuit actorilor, să se prefacă indiferenți!... (oricum, sala a scos un elocvent "Ooooohhhh!!!"). La Timișoara, un alt actor creștea papagalii din
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
pregătise argumente imbatabile, care măcar să mai stingă din furie, dacă nu reușeau să-și convingă auditoriul de nevinovăția lui. Normal că nu s-a întîmplat nimic. Aceeași tăcere, apoi mama a dispărut dincolo de ușă. Marcu a auzit cheia învîrtindu-se în broască. Gata, era pedepsit. Pînă luni, cînd urma să se ducă la școală, o să stea sechestrat în cameră, mama aducîndu-i farfuria cu mîncare la orele de masă. Dacă avea nevoie la baie, trebuia să bată de trei ori în ușă. La
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
ca să aibă ce povesti și să stîrnească compasiunea. În drumul spre ușa de la ieșire, Marcu a întors cu fața în jos o fotografie înrămată a soțului, așezată din cine știe ce motiv lîngă chiuveta cu vase, în bucătărie. Baba lăsase cheia în broască. A tras lanțul și a răsucit cheile fără zgomot, dar a trîntit ușa în urma lui, pentru a căpăta un efect mai puternic scenariul cu fantoma soțului. În timp ce cobora treptele în fugă, rîdea gîndindu-se la ce moacă o să facă baba în
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Alin s-au uitat urît la Marcu. Se simțeau lezați. Tatăl lui Alin avea o burtă uriașă care se revărsa într-un uragan peste centură, mai-mai să te ia pe sus dacă nu te fereai la timp. O gușă de broască și ochi bulbucați, iar oasele feței au fost înghițite de grăsime, într-un moment cînd i-a fost foame. Oare dac-ar fi fost sărutat de o prințesă s-ar fi transformat în Făt-Frumos? Mama lui Alin îl oglindea, în afară de
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
verifice. Credeau că trebuie să fii țicnit să locuiești acolo și nu-și doreau o întîlnire care să te facă apoi să nu știi pe unde s-o ștergi. După puțin timp, s-au oprit pe malul unei bălți, unde broaștele dădeau bairam. Erau obosiți, așa că mergea puțină odihnă. N-aveau chef de vorbă. Alin s-a învelit cu crengi și frunze. Nu-i mai păsa de creaturile care-l bîzîiau și-l înțepau. A adormit imediat. Radu și-a aprins
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]